61,812 matches
-
Sârbe din localitate, concesionată pe 50 de ani și aflată în momentul de față în renovare, prin grija și cu sprijinul financiar al Uniunii Sârbilor din România. Cu ajutorul aceleiași organizații s-au cumpărat și instrumente și un rând de costume populare sârbești. Din păcate, spune Tomislav, instrumentele nu sunt de cea mai bună calitate, ceea ce afectează într-o oarecare măsură calitatea muzicii. Probleme sunt și coardele metalice pentru tamburițe, greu de procurat. Sprijin din partea comunității În viața fiecărui popor, a fiecărei
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
la public. Iar tamburașii din Cenad nu duc niciunde lispă de un public exigent. Piesele de rezistentă ale repertoriului sunt: „Firul de mătase“ (piesă instrumentală sârbească), „Hora de concert și staccato“ de Grigoraș Dinicu, dar și alte melodii și cântece populare sârbești și românești. Grupul se bucură și de colaborarea cu muzicieni de frunte ai Banatului. Firesc, se referă la cei de etnie sârbă și anume: Laza Cnejevici, Laza Pomorișaț, Luianov Timotei și Ivan Pantici. Aceștia nu pregetă să meargă pentru
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
învățat notele muzicale și cântatul la vioară, ceea ce i-a permis ulterior să evolueze în orchestra de tamburași înființată după primul război mondial. Ca tamburaș, primul său instructor a fost Sava Giuricin, tot din Cenad, un inimos cunoscător al instrumentelor populare, care i-a insuflat dragostea pentru familia tamburițelor (primă, bas prim, cello, contrabas) și pentru cântecul popular sârbesc. Devenit între timp profesor de istorie-geografie, dragostea pentru muzică nu s-a diminuat, ci s-a amplificat. A evoluat o bună bucată
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
tamburași înființată după primul război mondial. Ca tamburaș, primul său instructor a fost Sava Giuricin, tot din Cenad, un inimos cunoscător al instrumentelor populare, care i-a insuflat dragostea pentru familia tamburițelor (primă, bas prim, cello, contrabas) și pentru cântecul popular sârbesc. Devenit între timp profesor de istorie-geografie, dragostea pentru muzică nu s-a diminuat, ci s-a amplificat. A evoluat o bună bucată de timp, în calitate de concertmaistru, în cadrul Ansamblului Sârb de Stat de Cântece și Jocuri din Timișoara, până la desființarea
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
de mai multe ori invitați în studioul TVR Timișoara, la emisiunea în limba sârbă. Același studio intenționează să le realizeze o videocasetă. Și cum e și firesc în Banat, vor să introducă în repertoriul propriu și cât mai multe cântece populare românești. Aparițiile televizate, în cadrul cărora au cântat piese românești, s-au dovedit încurajatoare. „Milităm în continuare pe perfecționarea interpretativă instrumentală și vocală și pentru abordarea unui repertoriu cât mai valoros“, spune Tomislav Giurici.
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
Județean de Consultanță Agricolă Arad organizează cursuri de calificare în meseriile de agricultor (în Archiș, Beliu, Pâncota și Pecica), apicultor (în Arad și Chișineu-Criș), brutar (în Ineu), legumicultor (în Curtici). ( N. I.) l Luni, 26 ianuarie, de la ora 15, în cadrul Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“, prof. Luise Finta va susține în limba germană prelegerea „Michelangelo Buonarotti - aproape un veac de străduință spre perfecțiune este viața și munca acestui mare creator italian“. ( S. P.) l Lucrările de canalizare din cartierul arădean
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
din Timișoara fiind asistent de proiect. ( A. M. G.) l Direcția juridică și administrativă a Cnsiliului Județean Arad a anunțat că în 2003 în județul Arad s-au înregistrat 7 119 nașteri și 10 232 de decese. ( N. I.) l Membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“ vor putea urmări marți, 27 ianuarie, de la ora 15, filmele documentare „Safari în Java“ și „Africa de Sud“, prezentate de Ștefan Boleraz și Ștefan Panin. ( S. P.) l În 2003, Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca a
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
Pagină realizată de LUCIAN SAVA Maria Jebeleanu aduce-n prezent tradiții și le coase pe pânză de in Artista a asistat la nașterea, dezvoltarea și declinul Cooperativei Arta Populară Dumnezeu a făcut ca fiecare om înzestrat cu un har să aibă sufletul frumos. Maria Jebeleanu are darul de a coase și o face cu artă. A lucrat în Arta Populară de la instituirea cooperativei și până la declinul ei, ca instituție
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
a asistat la nașterea, dezvoltarea și declinul Cooperativei Arta Populară Dumnezeu a făcut ca fiecare om înzestrat cu un har să aibă sufletul frumos. Maria Jebeleanu are darul de a coase și o face cu artă. A lucrat în Arta Populară de la instituirea cooperativei și până la declinul ei, ca instituție. Povestea Mariei Jebeleanu începe să prindă contur în 1968, o dată cu înființarea Cooperativei Meșteșugărești Arta Populară, care a dus faima portului bănățean dincolo de hotarele țării. Toată frumusețea din lume „Am început să
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
Maria Jebeleanu are darul de a coase și o face cu artă. A lucrat în Arta Populară de la instituirea cooperativei și până la declinul ei, ca instituție. Povestea Mariei Jebeleanu începe să prindă contur în 1968, o dată cu înființarea Cooperativei Meșteșugărești Arta Populară, care a dus faima portului bănățean dincolo de hotarele țării. Toată frumusețea din lume „Am început să lucrez la 19 ani, cu trei verișoare de-ale mele. În 1956, deja am luat premiu, în sala mare a UCECOM a fost premierea
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
lucrul, le făceam pontajul. Și-atunci, ne-au luat de la Deta, în 1961, și ne-au trecut la Colotex, pe strada Memorandumului, unde-am stat până-n '68, când UCECOM a hotărât să facă o cooperativă de sine stătătoare, de artă populară. Atunci i-o adunat pe toți. Cei care lucrau în artizanat la alte cooperative au fost luați și aduși la Arta Populară. Așa. Și-atunci am avut secție de răchită, am avut secție de metal bătut, de lemn, am avut
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
unde-am stat până-n '68, când UCECOM a hotărât să facă o cooperativă de sine stătătoare, de artă populară. Atunci i-o adunat pe toți. Cei care lucrau în artizanat la alte cooperative au fost luați și aduși la Arta Populară. Așa. Și-atunci am avut secție de răchită, am avut secție de metal bătut, de lemn, am avut secție de țesut-cusut, am avut toată frumusețea din lume, până la Revoluție. Până-n ‘68 ne tot lipeau pe ici, pe colo, nimeni nu
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
de metal bătut, de lemn, am avut secție de țesut-cusut, am avut toată frumusețea din lume, până la Revoluție. Până-n ‘68 ne tot lipeau pe ici, pe colo, nimeni nu se interesa de noi, și atunci am început bine la Arta Populară. Aveam și export la țesături. În medie, cu tot cu croitorese, am avut 60 de femei. Eu eram șef birou creație. Și fiică-mea lucra cu femeile mele“. Ie și blugi Muzeograful Aristida Gogolan, unul dintre cei mai importanți etnologi ai Banatului
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
Mariei Jebeleanu are o dublă semnificație în peisajul artistic bănățean. Pe de o parte, ea este etnolog, pentru că, prin creațiile sale, este o continuatoare de tradiții și, sub aspectul croiului, al materialelor folosite și al pieselor care compun costumul ei popular, păstrează autenticitatea și specificitatea bănățeană. Pe de altă parte, Maria Jebeleanu este o inovatoare, în sensul că a știut să-și adapteze creațiile în funcție de modă. Piesele vestimentare propuse de ea, de inspirație folclorică, desigur, sunt ii cu o paletă coloristică
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
din pânză de in topit, de influență tradițională, dar foarte moderne“. 22 de ani de muncă „Eu am lucrat 22 de ani numai în creație“, ne spune Maria Jebeleanu. Ea e martorul perfect al nașterii, dezvoltării și decăderii Cooperativei Arta Populară. S-a născut și a crescut la Jebel și nu a pierdut nici o ocazie să meargă la clacă, să stea lângă bătrâne și să învețe a coase. „Nu puteam să dorm noaptea dacă știam că altei fete îi iese mai
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
că altei fete îi iese mai bine nodul decât mie. Stăteam ore-n șir și mă chinuiam până aveam cel mai frumos nod dintre toate“, își amintește artista, astăzi, ajunsă ea însăși la vârsta la care are nepoți. La Arta Populară „a mers bine, că am avut timp și posibilitatea să mă ocup de colecții cum trebuie. Și, în ‘90 am ieșit la pensie. Dar când am văzut câtă pensie am, că nu am avut să plătesc nici cheltuielile, am adunat
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
Camera mea e mai mult atelier“... Înainte de a intra în producție, Maria Jebeleanu a făcut specializări la Băneasa și București. Era tânără, ne povestește, cu putere de muncă. A ieșit singura din promoția ei cu drept de a preda arta populară, astfel că, în primii ei ani de la Arta Populară, preda și cursuri, cu jumătate de normă, la Școala Populară de Artă de pe strada Emanoil Ungureanu. „Am scos opt promoții. Șaisprezece ani. Cu o normă și jumătate. Și am călătorit din
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
în producție, Maria Jebeleanu a făcut specializări la Băneasa și București. Era tânără, ne povestește, cu putere de muncă. A ieșit singura din promoția ei cu drept de a preda arta populară, astfel că, în primii ei ani de la Arta Populară, preda și cursuri, cu jumătate de normă, la Școala Populară de Artă de pe strada Emanoil Ungureanu. „Am scos opt promoții. Șaisprezece ani. Cu o normă și jumătate. Și am călătorit din Jebel cu trenul de 4 dimineața. Și mă duceam
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
București. Era tânără, ne povestește, cu putere de muncă. A ieșit singura din promoția ei cu drept de a preda arta populară, astfel că, în primii ei ani de la Arta Populară, preda și cursuri, cu jumătate de normă, la Școala Populară de Artă de pe strada Emanoil Ungureanu. „Am scos opt promoții. Șaisprezece ani. Cu o normă și jumătate. Și am călătorit din Jebel cu trenul de 4 dimineața. Și mă duceam acasă cu ăla de 18. Pierdeam 16 ore ca să pot
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
și pe fiica sa Elena alături, care lucrează rochii de mireasă, haine preoțești. Meșteșugul e preluat din familie. Altar în casă „O apreciez mult pe Maria Jebeleanu pentru că este și o colecționară tenace. Se întâlnesc la ea piese de port popular din Deta, Ciacova, Jebel - zona ei natală, dar și din Banatul sudic, oltenesc și zona Caransebeș“, spune, din punctul de vedere al specialistului, dna Aristida Gogolan. În afară de obiecte vestimentare valoroase, Maria Jebeleanu colecționează și ștergare, și ceramică. Are acasă un
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
an, pentru Maria Jebeleanu va fi organizată la Secția de Etnografie din Bastion o expoziție temporară de mare amploare. Se va încerca și itinerarea colecțiilor expuse prin muzeele din România. Pentru a se păstra o relație cu creatorii de artă populară și pentru a păstra tradiția, la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde se va deschide, în această vară, o sesiune de cursuri de meșteșuguri populare. „Vrem ca fiica doamnei Maria Jebeleanu, Elena, să participe la cursurile de meșteșuguri populare în calitate de
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
expuse prin muzeele din România. Pentru a se păstra o relație cu creatorii de artă populară și pentru a păstra tradiția, la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde se va deschide, în această vară, o sesiune de cursuri de meșteșuguri populare. „Vrem ca fiica doamnei Maria Jebeleanu, Elena, să participe la cursurile de meșteșuguri populare în calitate de maestră. Vrem să fie o tabără de vară destinată elevilor și studenților“, ne-a spus muzeograful Aristida Gogolan. Aceste cursuri fac parte din strategia Muzeului
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
artă populară și pentru a păstra tradiția, la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde se va deschide, în această vară, o sesiune de cursuri de meșteșuguri populare. „Vrem ca fiica doamnei Maria Jebeleanu, Elena, să participe la cursurile de meșteșuguri populare în calitate de maestră. Vrem să fie o tabără de vară destinată elevilor și studenților“, ne-a spus muzeograful Aristida Gogolan. Aceste cursuri fac parte din strategia Muzeului Satului Bănățean de reintegrare în circuitul turistic. Astfel, vor începe lucrările pentru curățirea lacului
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
Carmen Popovici, Laza Cnejevici, precum și Deian Galetin și Marian Suvergel. La reușita spectacolului vor contribui și Ansamblul de Tineret „Bujorul“, Corul „Sabin Drăgoi“, Grupul vocal „Nicolae Ursu“, Fanfara „Pro Amicitia“, precum și cursanții Școlii de Artă Timișoara, clasele de canto, muzică populară și ușoară, percuție etc. Biletele se găsesc la sediul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș (str. E. Ungureanu nr. 1), iar în ziua spectacolului, la casieria Teatrului Maghiar (str. Alba Iulia nr. 2). Prețul unui bilet este 50
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
politicianul săptămânii Einars Repse, premierul Letoniei Este născut în 9 decembrie 1961. A absolvit facultatea de fizică și matematică. S-a numărat printre fondatorii Mișcării Letone de Independență Națională, care s-a asociat cu Frontul Popular din Letonia. În septembrie 1991 a fost desemnat guvernator al Băncii Centrale a Letoniei. În august 2001 și-a anunțat decizia de a reintra în politică și de a-și construi o platformă de centru-dreapta. În februarie 2002 și-a
Agenda2004-6-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282045_a_283374]