1,339 matches
-
doar o imagine a trecutului care a fost. Totul este îngrădit cu un fel de gărduț. Dar călugărul care este acolo și dă unele informații privitor la tot ce este în biserică e atat de bun, că ne-a deschis portița și neam apropiat de sicriul cu chipul Sfintei Fecioare. Am îngenuncheat, ne-am închinat și am sărutat, ba am lăsat un bilețel (acatist) cu dorințele noastre la Maica Domnului. Apoi am văzut multe icoane cu Maica Domnului și Apostolii. Ei
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
locuiește o bătrână ciudată, despre care lumea spune că ar fi vrăjitoare; de aceea, nimeni, nici un copil, nu îndrăznește să sară gardul și să fure gutuile, care se sfrijesc și cad, putrezite. Dar nu se atinge nimeni de ele. Lângă portiță, pe care o deschide, numai noaptea, câte o fată care se furișează pentru nevoi tainice (câte o sarcină nenorocită, câte o vrajă de legat sau dezlegat dragostea), doarme tot timpul un motan negru. S-a petrecut odată o întâmplare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Dumitru care bate crâșmele toate nopțile de când l-au dat afară de la Poștă că, fiind factor, a băut niște pensii. S-a îmbătat Dumitru de nu mai știa cât de interzisă este Strada Magiei, s-a așezat pe banca de lângă portiță și, amețit cum era, a adormit. Deodată, cam când începea să-i treacă beția, cineva l-a bătut pe umăr și i-a spus "dă-mi o țigară". Era motanul care se făcuse un domn elegant, îmbrăcat, spune Dumitru, "ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
scârbă de sine însuși, Ion, "pierzându-și mințile", lăsând în urmă mirosul de grătar și mireasma de liliac, a rătăcit în neștire până spre dimineață. A ajuns acasă în zori. "Se uita parcă uimit la gardul vopsit în verde. Deschise portița care scârțâi, trist." Ajuns în casă, tânărul bău cu sete apă sălcie dintr-o cană de pe lavoar, se spălă, tremurând, își scoase haina, uzată, o perie, în neștire, își scoase cravata și, tremurând, scrise cu febrilitate trei scrisori, scoase briciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Nu meriți nici un rând". A mai fumat o țigară, apoi, legând o funie de cârligul lustrei din tavan, făcu un laț și-l fixă în jurul grumazului și se aruncă în gol cu o voluptate disperată. "De afară se auzi scârțâind portița". Repet, nu știu de ce am reținut atât de precis toate aceste amănunte. Probabil că mi s-a părut că această tragedie face parte din viață sau m-a impresionat amănuntul cu portița care a scârțâit trist. In fond, poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o voluptate disperată. "De afară se auzi scârțâind portița". Repet, nu știu de ce am reținut atât de precis toate aceste amănunte. Probabil că mi s-a părut că această tragedie face parte din viață sau m-a impresionat amănuntul cu portița care a scârțâit trist. In fond, poate că, totuși, povestea asta a fost chiar o capodoperă. Admit și aceasta; oricum o fi, face parte din amintirile mele, chiar dacă un amănunt locativ contrazice ordinea logică stabilită între ficțiune și realitate. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o tăbliță albastră indica Strada Munții Gurghiului și numărul șapte. O irealitate transformată brusc în real, o ficțiune întoarsă într-un adevăr real, care mi s-a părut imposibil și ireal. M-am îndepărtat, am cutreierat cartierul, am revenit. La portiță era acum o doamnă bătrână, o doamnă de altă dată, care mi s-a părut și ea ireală ca o fantomă. Era o persoană amabilă; se vedea că prezența mea a intrigat-o și m-a întrebat, cu prietenie, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
canal... " Doamna de la nr. 7, care se vede că era singură, avea chef de vorbă, m-a întrebat dacă sunt ruda sinucigașului. I-am răspuns că nu, că am întrebat așa, fără rost. M-a privit lung, prevăzătoare... A deschis portița unui cățel care se întorcea, bucuros, în curtea casei nr. 7. Portița scârțâia și acum, ca în nuvelă... M-a întrebat, încurcată oarecum, ce doresc de fapt. Dar ce să-i răspund? Era complicat, neverosimil. Eu descoperisem ceva foarte important
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
chef de vorbă, m-a întrebat dacă sunt ruda sinucigașului. I-am răspuns că nu, că am întrebat așa, fără rost. M-a privit lung, prevăzătoare... A deschis portița unui cățel care se întorcea, bucuros, în curtea casei nr. 7. Portița scârțâia și acum, ca în nuvelă... M-a întrebat, încurcată oarecum, ce doresc de fapt. Dar ce să-i răspund? Era complicat, neverosimil. Eu descoperisem ceva foarte important, ceva filozofic, nu-i așa? Că Ficțiunea și Realitatea nu se exclud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe care eu îl străbăteam în goana mare (toate, la vârsta aceea le făceam așa), încălecat câteodată pe trotinetă. La capătul din față, holul se termina în niște trepte ce dădeau în grădină și pe o alee care ducea la portiță. De-a lungul gardului din ostrețe se înșirau tufe de liliac. În celălalt capăt, holul interior dădea în altul mai mic, în care coborai tot pe trepte. Din acesta, o ușă se deschidea spre curtea asfaltată. La nivelul holului mic
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în închisoare. Cu coline înconjurătoare pline de pomi fructiferi, cu livezi întinse în jurul caselor care naveau decât parter, orășelul îndemna, în lumina verde-aurie a zilei, la reverie și contemplări tihnite. Munca în livadă nu e nici grea nici bănoasă. În portiță, vecinii fac schimb de vorbe înțelepte, mirându-se de știrile venite de aiurea: crime, războaie, imoralitate. La Fălticeni lumea e alta, căci rața rătăcită în ograda vecinului e înapoiată stăpânului, prilej de alte vorbe de clacă. Comunitatea asta adânc morală
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cercet.pr. gr. III Iulian Trandafirescu, asist. Cercet. Victor Surugiu, asist. Cercet. Cristina Pălici, asist. Mircea Nicoară. Aplicația s-a desfășurat în perioada 24 sept. - 5 oct. 1995 în complexul lagunar Razelm-Sinoe și pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița - Periboina. Tema aplicației a fost - Cunoașterea biodiversității biocenozelor din complexul lagunar Razelm-Sinoe și de pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița-Periboina sub influența impactului antropic. Cercetările au vizat cunoașterea gradului de poluare a apelor în zonele stabilite și influența poluării
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de a se ține la curent cu studiile și de a putea îndeplini anumite practici de pietate. Nouă, de-acum dezgustați de descoperirea atâtor înșelăciuni electorale, de abuzuri de putere și de intrigi din partea legislatorilor ori a administratorilor, toate aceste portițe pentru a reduce serviciul militar par făcute anume pentru a favoriza persoanele avute ori pe cei protejați de alte recomandări. Pentru săraci și muncitori, lipsiți de mijloace și fără recomandări, exista cătănia celor trei ani! Pentru clericii care nu erau
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să asume conducerea în Spitalul de la Negrar și admite în cadrul Consiliului General câțiva frați, pentru a le cere părerea asupra unor chestiuni legate de competența lor. Acest mod de a lucra a fost interpretat, de vreun preot mai tânăr, o portiță ca să nu aplice Constituțiile. Și încep să mârâie, cu un surâs ironic: «La Congregazione è clericale di diritto, ma laicale di fatto». Și se răspândește murmurarea, suspiciunea, neîncrederea. Se spionează gesturile, se cântăresc cuvintele și, până și, privirile superiorului general
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Institutului diecezan, autoritatea supremă a Superiorului. Ocolirea Superiorului și apelarea la episcop e anarhie ce jignește chiar episcopul». Au urmat două zile de dialog. Toate acuzele aduse fondatorului se pierd în praf. Opozanții nu știu să aducă motivații valide. Caută portițe, minimalizează acuzațiile, reduc totul la o bârfă. Pe 13 iunie 1935, Vizitatorul îi convoacă pe don Calabria, don Pedrollo și 12 frați: elogiază comportamentul lor de fidelitate față de fondator și le promite întreaga sa susținere juridică. Clericii de la Nazareth încearcă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
confundat cu cel al soarelui, mai bogat în semnificații. Pătratul și cercul se înscriu în același orizont, combinându se, adesea, cu motivele de mai sus. Se adaugă la motivele geometrice funia sau torsada (spirala deșirată), care se întâlnește pe porți, portițe și în arhitectura tradițională în general. Decorul din motive vegetale este și el întâlnit pe obiectele lucrate din cele mai diverse esențe de lemn. Conform spiritului autentic al artei populare românești, cel mai adesea aceste motive sunt stilizate, fiind formate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
scoate portofelul, rupe o filă și scrie pe ea, apoi o dă lui Zaharia) Iată... Trahanache: Mă duc să deschid ședința. Tipătescu: Anunță îndată candidatura, ridică ședința și vino să mergem la preferanță, te așteptăm... Trahanache: (vrând să treacă prin portița grilajului în partea tribunii) A! Ți-am dat polița lui Cațavencu... Să nu o pierzi. (trece.) Tipătescu: N-ai grijă, neică Zahario, eu nu pierz hârtiile de preț... (sărută repede pe Zoe.) Zoe: Fănică! Tipătescu: A! Acuma, să-l lucrez
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
locurile.) Pristanda: (misterios lui Trahanache) Coane Zahario, dă-i zor! Trebuie să-l lucrăm pe onorabilul, pe d. Nae Cațavencu; ordinul lui conul Fănică... Sunt la ușă, când oi tuși de trei ori, d-ta proclamă catindatul și ieși pe portiță... și pe urmă-i treaba mea... Trahanache: (încet) Bine. Pristanda: (încet) Când oi tuși de trei ori: nu mi-a sosit încă oamenii!... (trece lângă ușa din fund, pe unde intră cu zgomot Farfuridi, Brânzovenescu și alți câțiva. Pristanda vorbește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Trahanache: (cu pofidă) Ei? Eu... Cațavencu: Este atât de naiv, încât crede că e plastografie un document olograf... (Zoe și Tipătescu mișcare de groază.) Zoe: Fănică!... (șovăie.) Tipătescu: (susținând-o și răcnind cu o supremă putere) Ghiță! (se repede la portița grilajului... Zoe se agață de el și-l oprește. Rumoare mare.) Pristanda: (punând mâinile amândouă lângă gură ca o portvoce și strigând asemenea spre partea de unde i-a venit chemarea) Prezent! (cătră cei din fund.) Pe el, copii! (Grupul din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cațavencu: (continuând a zbiera în mijlocul zgomotului) O scrisorică a prefectului cără... Grupul lui Cațavencu: Pe ei, fraților. (Grupul din față dă năvală spre fund.) Toată lumea: Afară! Ho! Huideo! (Zgomot la culme, strigăte, huiduieli, fluierături. Zaharia Trahanache a ieșit repede pe portița grilajului, a dat dincolo de Zoe și de Tipătescu, și toți trei ascultă ce se petrece în adunare. Pristanda, Farfuridi, Brânzovenescu au apucat de gât pe Cațavencu și-l târăsc afară. Grupul Ionescu și Popescu sunt grămadă peste cei din fund
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alta, de prin vechime, de multe ori fără legătură Între ele, iar conu Mihai asculta. Stătea așa cufundat În soare și lene, de parcă dormea. Pentru asemenea ceasuri de vorbărie cu bătrânul Țibulcă, conu Mihai Își făcuse În fundul grădinii acolo o portiță, Îngustă de tot de nu puteai trece prin ea decât În cant. Pe această portiță trecea conu Mihai la prietenul său, moșneag de o sută de ani”. Întâmplarea cu schimbatul hainei să nu fie recunoscut la uratul de Crăciun, a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Stătea așa cufundat În soare și lene, de parcă dormea. Pentru asemenea ceasuri de vorbărie cu bătrânul Țibulcă, conu Mihai Își făcuse În fundul grădinii acolo o portiță, Îngustă de tot de nu puteai trece prin ea decât În cant. Pe această portiță trecea conu Mihai la prietenul său, moșneag de o sută de ani”. Întâmplarea cu schimbatul hainei să nu fie recunoscut la uratul de Crăciun, a fost alta... Îmbrățișându-vă pe amândoi, vă doresc mult bine, Ion Olteanu 10 București, 12
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
deoarece nu reușisem la examenul de admitere la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. M-a cronometrat, constatând surprinsă că scriam atunci, Înainte de a fi elev, 70 de cuvinte pe minut (6 litere un cuvânt, așa se socotește). A fost portița de ieșire din impas: directoarea școlii, doamna Csavosy Elsaros (Elena) a vorbit la Ministerul Învățământului cu un director general - Mișicu (l-am Întâlnit Întâmplător la Neptun În 1970), care a aprobat să mă Înscriu la secția de limbă germană, pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Nu se cade să pui astfel frână libidoului. Ce părere ai? Copila e atrăgătoare și ca femeie, nu? — Da, bineînțeles. Tinerețea își cere drepturile ei și în materie de sex. E vorba de energia acumulată. Dacă nu-i lași o portiță de scăpare, se duc naibii și inteligența, și echilibrul fizic. Situația e aceeași și la bărbați, și la femei. La femei se poate deregla ciclul menstrual și atunci o iau razna psihic. — Da, asta cam așa e. — Fata asta ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
spune „țarc“, nu e de fapt decât o palmă de pământ. E puțin mai mare decât grădina unei case și are un gard solid de fier împrejmuit cu sârmă ghimpată. Paznicul a scos legătura de chei din buzunar, a deschis portița metalică, m-a lăsat pe mine să intru primul și apoi a intrat și el. Terenul era pătrat, iar în capătul lui se vedea Zidul care împrejmuia orașul. Într-un colț se înălța un ulm bătrân sub care fusese pusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]