1,306 matches
-
direct de organele statului. Prima emisiune de mărci poștale românești, a fost pusă în circulație la 1 iulie 1858, printr-o decizie a Direcției Poștelor și Diligențelor din Moldova, care prevedea "Reguli stabilite pentru scrisori". Scrisorile puteau fi expediate atât porto cât și franco. Scrisorile porto se prezentau la birourile poștale ori se depuneau în cutiile de scrisori. La data respectivă în Fălticeni nu existau cutii poștale. Scrisorile prezentate fără plată erau primite și expediate ca și cele francate, taxa poștală
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
emisiune de mărci poștale românești, a fost pusă în circulație la 1 iulie 1858, printr-o decizie a Direcției Poștelor și Diligențelor din Moldova, care prevedea "Reguli stabilite pentru scrisori". Scrisorile puteau fi expediate atât porto cât și franco. Scrisorile porto se prezentau la birourile poștale ori se depuneau în cutiile de scrisori. La data respectivă în Fălticeni nu existau cutii poștale. Scrisorile prezentate fără plată erau primite și expediate ca și cele francate, taxa poștală încasându-se la destinație. Pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
27, 54, 81 și 108 parale. Taxele pentru transportul corespondenței era calculat în funcție de greutate și distanță. Introducerea și folosirea mărcii poștale adezive în Moldova s-a făcut, menținându-se paralel, atât regimul transportului corespondenței franco, cât și cel al transportului porto. Din această primă emisiune s-au vândut în total numai 11.756 bucăți în toată Moldova, reprezentând aproape 50% din cantitatea tipărită. Stabilirea altui tarif poștal intrat în vigoare la 1 noiembrie 1858, a determinat tipărirea unor mărci cu valori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
756 bucăți în toată Moldova, reprezentând aproape 50% din cantitatea tipărită. Stabilirea altui tarif poștal intrat în vigoare la 1 noiembrie 1858, a determinat tipărirea unor mărci cu valori adaptate noilor taxe. S-au tipărit mărci de 5 paraleăcu inscripție "Porto Gazetei") pentru transportul gazetelor, mărci de 40 parale, necesare pentru francarea unei scrisori simple și mărci de 80 paraleăcu inscripție ca și cele de 40 parale "Porto Scrisori") pentru o scrisoare recomandată. Din aceste mărci, 300 bucăți a 40 parale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu valori adaptate noilor taxe. S-au tipărit mărci de 5 paraleăcu inscripție "Porto Gazetei") pentru transportul gazetelor, mărci de 40 parale, necesare pentru francarea unei scrisori simple și mărci de 80 paraleăcu inscripție ca și cele de 40 parale "Porto Scrisori") pentru o scrisoare recomandată. Din aceste mărci, 300 bucăți a 40 parale și 150 de bucăți a 80 parale, au fost expediate la 1 martie 1859, Biroului Poștal din Fălticeni. La 21 iulie același an, șeful biroului poștal raporta
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fracții ordinare, în cifre arabe. Această ștampilă și altele, Bakeu, Jassy, Fokschani, Tekutsch etc., au fost, probabil, confecționate în străinătate, căci numele oficiilor au fost scrise cu ortografia germană. Întrucât primele emisiuni de mărci poștale purtau inscripție incorectă, adică cuvântul "porto", s-a hotărât să se confecționeze ștampile auxiliare purtând cuvântul "franco", iar dedesubt numele oficiului, ambele în chenar de forme diferite. Oficiul Poștal Fălticeni a folosit pentru obliterarea mărcilor poștale, din emisiunea a doua, o asemenea ștampilă având inscripția "FRANCO
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în această privință, șeful biroului de expediție din Fălticeni, care ceruse mai devreme “să se facă ștemplurile cuvenite pentru scrisori și plicuri” și “un ștemplu cu titulația acestui birou”. După anul 1862, ștampilele franco nu au mai fost folosite, cuvântul porto fiind eliminat la tipărirea noilor emisiuni de mărci poștale. O altă denumire, FOLTICENI, vom întâlni pe o ștampilă cu dată, pusă în serviciu în perioada anilor 1862-1866. Tot sub această denumire a fost confecționată o ștampilă de zi pentru anularea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
distanță. Alte taxe au fost fixate pentru obiectele cu volum mare, gropuri și colete înapoiate sau distribuite la domiciliu, reexpediere, pentru trimiteri mici, ștafete, pentru un loc în diligență etc. Francarea scrisorilor a devenit obligatorie la prezentare, eliminându-se modalitatea porto. Scrisorile nefrancate sau insuficient francate, găsite la cutii, se taxau la destinație cu contravaloarea transportului plus 10 parale de fiecare 15 grame sau fracțiune. Perceperea taxelor pentru transportul corespondenței trebuia să se facă prin mărci poștale. În acest scop au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de taxe pentru corespondența deputaților și senatorilor. Pentru a se lărgi sfera de activitate și pentru a se înlătura unele neajunsuri, s-a introdus la 1 aprilie 1881, un nou serviciu, al Casei de economie, iar la 1 mai, timbrele “porto” cu valori de 2, 5, 10, 30, 50 și 60 de bani, necesare la încasarea taxelor, în cazul corespondenței nefrancată sau insuficient francată. Introducerea altor prestații, pe lângă cele tradiționale, stabilirea mai rațională a unor taxe, precum și modificările survenite în regulile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înlăturând scrisorile recomandate, a celor de valoare, a gropurilor și a scrisorilor nefrancate. Pentru aceste trimiteri, destinatarii trebuiau anunțați prin avize, trimise de cel mai apropiat oficiu poștal, a se prezenta să le ridice sau pentru cele nefrancate să trimită porto-ul datorat. Măsura reținerii la oficiul poștal și anunțarea prin avize a destinatarilor nu era practică și nu a dat rezultate. De aceea Direcția Generală a interzis primirea și expedierea scrisorilor nefrancate pentru mediul rural. Printr-un alt ordin circular
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ocupația rusească în Principate, Alexandru Dimitrie Ghica va fi primul domn Regulamentar al Munteniei. Investirea sa a avut loc la data de 22 martie 1834. În timpul domniei sale au fost ctitorite noi orașe, printre acestea Alexandria, au fost acordate statutul de porto - franco orașelor dunărene Galați și Brăila. Acest statut scutea de taxe vamale mărfurile care se încărcau ori se descărcau în aceste orașe porturi. O altă înfăptuire măreață a acestui ”principe luminat” al Munteniei a fost eliberarea clăcașilor de pe moșiile statului
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
doar câteva săptămâni în urmă reparase un utilaj complicat de la abator, putea acum să completeze primul vers dintr-o poezioară pentru copii. Își apăsă falca, murmurând Ura! Bonnie continuă, susurând ca apa unui pârâu. — Deschide ușa că vine... —... mătușa! —Ala-bala, porto... —... caca. Karin izbucni într-un râs chinuit. Bonnie îl încurajă pe Mark, care era dezamăgit. — Hei, două din trei! Te descurci excelent. Îl testară și cu „Hickory Dickory Dock“. Cu fața încordată într-o concentrare extatică, Mark răspunse perfect la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
degustării, În plan real ; dar și una a enumerării, În plan livresc : tra ducătorul caută echivalențe unor licori greu deslușibile, bi zar compatibile, absurd sintagmabile, precum votcă cu co riandru, bere „jiguliovskoe” & alb-de-desert, vînătorească, „roșior” & Xeres, kubanskaia & ruskaia, vin de Porto și bere, vermut cu apă de colonie Prospețime, votcă cu sunătoare, votca rossiiskaia & berea jigulovskoe, plus băuturi ...incifrate, precum Balsamul Canaanului, Lacrima consomolistei, Vulpe brună, Liliacul alb, Spiritul Genevei, Lăcrămioara argintie, Măruntaiele cățelei, Șuvoaiele Iordanului, Sărutul fără iubire, Perțovka ș.
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
din parcarea europeană. Însă presa (vezi „Ziua“, 5 decembrie 2007) a descoperit altceva. Șocant. Cutremurător. Teribil de dezamăgitor. Bradul are, conform specialiștilor unei firme de construcții care a purces imediat la măsurători, numai 70 de metri. Spre deosebire de fratele lui din Porto, care se înalță la vreo 75 de metri. Brusc, cariera bradului românesc se curmă. Marea dezvăluire îl face neinteresant. Încep discuțiile despre bani - cine i-a dat, câți s-au cheltuit, de ce s-au cheltuit atâția pentru un „biet“ schelet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
dintr-un amestec de carne de vită, porc și pui, toate fierte în același vas, Caldeirada-din pește, fructe de mare și legume, sau Tripas o rețetă străveche gătită din organe interne, fasole albă și legume) și renumitele vinuri de Madeira, Porto, Carrascal roșu și alb, Monte Godel și altele. Să nu uităm că portughezii sunt experți în băuturi, ei făceau export de vinuri încă din perioada Imperiului Roman. Tot ei au adus în Europa, de peste ocean, pentru prima dată, tomatele și
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
și a murit surâzând, cerîndu-și pesemne scuze că pentru prima oară îi încărca pe ceilalți cu povara unei stări a ei, cu moartea ei. luni, 14 ianuarie Astă-seară, Coriolan Babeți ne invită, pe cei apropiați de Horia Bernea, la restaurantul Porto pentru o masă in memoriam. Către ora 12 noaptea, o conduc pe Marga Bernea acasă, în Otopeni. Pomii sânt plini de chiciură și pe șosea e ceață. Drumul, pustiu. "Te rogi?"― mă întreabă la un moment dat. "Mi-e teamă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
s-ar fi Întîmplat așa ceva. Trecuseră două săptămîni și parcă Îl Înghițise pămîntul. Miquel abia mai dormea, așteptînd vești despre prietenul său. Într-o seară, Miquel s-a Întors de la plimbarea lui de după-amiază cu o sticlă de vin de Porto, nici mai mult, nici mai puțin. Îi fusese dăruită la ziar, mi-a zis, fiindcă directorul adjunct Îi comunicase că nu-i vor mai putea publica rubrica permanentă. — Nu vor să aibă necazuri, și Îi Înțeleg. — Și ce-ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
tocmai din pricina templierilor, la Pilade, pe când lucram deja la teză, către finele lui ’72. 8 Venit din lumină și de la zei, iată-mă În exil, despărțit de ei. (Fragment din Turfa’n M 7) Barul Pilade era În timpul acela un porto franco, taverna galactică unde extratereștrii din constelația Ophiulcus, ce asediau Pământul, se Întâlneau fără fricțiuni cu oamenii Imperiului, care patrulau În centuriile lui van Allen. Era un vechi bar ce dădea spre Naviglio, cu tejgheaua de zinc, cu biliard, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fi transformat în loc de dezbatere. Pereții vor deveni o tablă neagră gigantică acoperită cu desene făcute cu cretă albă. Acest suport nu este o noutate pentru Perjovschi, care a mai desenat pe pereți negri la Bienala de la Veneția și la Culturgest Porto, în 2007. Al doilea spațiu de expunere va deveni o galerie de portrete cu desenele pe hârtie și pânză a sute de fețe care se transformă într-un public numeros. Fețele sunt aranjate în rânduri ordonate și repetitive și reprezintă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
să mânuiască pana și cerneala cu grație, fără să facă greșeli și fără să lase pete. Avea o pensie care-i permitea să trăiască fără excese, permițându-și adesea să cumpere carne și bând în fiecare seară un păhărel de porto. Așadar, în fiecare duminică, Bourrache o trimitea pe fetița lui cea mică în vizită la nașa ei. Ajungea cu trăsura de la amiază și pleca cu cea de la ora șase. Adălaïde Siffert îi gătea friptură de porc și fasole verde, salată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de pe birouri. sună, la întîmplare, de la telefoanele lor. Îi place să intre în hotelurile de lux ale orașului, să aprindă toate luminile, să aștepte timp de ore și ore în saloanele somptuoase ale recepțiilor. își comandă cîte un pahar de Porto sau de martini, soarbe din băutura reconfortantă și se gîndește. „La ce ?” alege la întîmplare una din cheile agățate pe panoul de la recepție și urcă în camera respectivă. nu doarme mai mult de o noapte în aceeași cameră de hotel
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Îndrăgit mai ales pe fanfaronul și veleitarul Bustos Domecq, i-au inventat o poreclă, Bicho Feo, un critic propriu, Gervasio Montenegro, și chiar o editură care să-i publice opera: Oportet & Haereses (nume care se fac ecoul celebrelor vinuri de Porto și Jérez), editură la care este corector don Wenceslao Zalduendo, protagonistul uneia din „fanteziile memorabile“. Dar, după Șase enigme pentru don Isidro Parodi, gluma celor doi prieteni țintește chiar mult mai departe. Două fantezii memorabile (1946) și Un model pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și, strâmbându-se, a râs benevol. Tout comprendre c’est tout pardonner (notă griffonnée de către doctorul Gervasio Montenegro). (arhit.) Piață. Numele Oportet & Haereses dat tipografiei și editurii la care este corector don Wenceslao Zalduendo se face ecoul celebrelor vinuri de Porto și Jerez. Dar, ca din Întâmplare, oportet et haereses sunt și primele cuvinte ale unei epistole a Sfântul Pavel. Bulevard. Lăncieri. Aluzie la celebrul volum de evocări, intitulat Anatole France en pantoufles. * Poreclă drăgăstoasa dată lui H. Bustos Domecq În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
părerile altora ca să-ți bagi picioarele în ele. Ar fi mai bine să ai grijă, puișor. Jack avu impresia că petele roșii de pe nasul de bețivan al lui Murray aveau să plesnească și se întrebă ce avea să iasă. Vin Porto îmbuteliat târziu? — Nimeni nu e de neînlocuit, să știi. — Cum așa, Murray, întrebă Jack candid, nici măcar tu? Un chicotit înfundat venind din redacția de știri îl făcu pe Murray să se ridice în picioare, la impresionanta lui înălțime de 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
el în... spectacol, potolindu-ne setea - cam accentuată - cu admirabilul vin de Panciu, din via proprietate personală. Și mai bine i-am cunoscut pe Monique și pe Raymond la ei acasă, în Brive la Gaillarde. - Basile, tu ce bei? Whisky, Porto, Pastis, Coniac? - Whisky, Raymond. - Un deget ? - Da, un deget! - Așa? Și Raymond ține degetul în poziție orizontală. - Nu: așa! Și eu țin degetul în poziție verticală. La sfârșitul aperitivului - așa se cheamă la ei mica oficiere cu câte o tărie
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]