3,622 matches
-
nou, „primele iubiri” fiind „închinate Partidului”. Bineînțeles, confesiunea e afectată de retorica așa-numitei lirici angajate, însă dincolo de acest compromis inevitabil (care în anii ’50 condiționa orice debut literar) se constată o schimbare esențială, o adevărată mutație în poezia românească postbelică, scoțând discursul din inerția versificației plate și reabilitând totodată egotismul liric. Versurile lui L. sunt un demers major de recuperare a tradiției și de înnoire a poeziei. Lumea satului, viziunea și structurile specifice folclorului poetic sunt absorbite de o sensibilitate
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilor 29 1.5.2. Studiile întreprinse de L. Morgan 29 1.5.3. Studiile lui Frederic La Play 30 1.5.4. Demersurile școlii americane de asistență socială 32 1.5.5. Cercetările postbelice 32 Capitolul 2 Strategii metodologice în studierea familiei 2.1. Particularități ale aplicării chestionarului 35 2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familie 38 2.2.1. Metode directe 39 2.2.2. Aportul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alte cuvinte, deoarece cercetările de asistență socială s-au focalizat asupra familiilor carențate (economic, social, psihologic), se ridică întrebarea ce relevanță au datele și concluziile obținute pentru sociologia familiei în general. 1.5.5. Cercetările postbelicetc 1.5.5. Cercetările postbelice" Asupra acestor cercetări ne vom opri puțin, întrucât ele sunt de actualitate și în prezent și formează o mare parte din substanța tratatelor și a cursurilor de sociologie a familiei. În anii de după cel de-al doilea război mondial, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Constantinescu, Tudor Vianu, D. Caracostea ș.a. În cei paisprezece ani de existență, revista traversează o perioadă marcată de evenimente și răsturnări majore în viața politică și socială a României, ceea ce se reflectă în modificările frecvente din structura redacțională. În perioada postbelică va fi acuzată că a fost tributară ideologiei reacționare, cultivând naționalismul, șovinismul și făcând apologia politicii totalitare și a războiului. În pofida unor concesii făcute dreptei ideologice, R.F.R. nu a abdicat de la primatul valorii. Rubricile obișnuite sunt „Comentarii critice”, „Notițe”, „Texte
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
lui Ioan Regman, funcționar rural. Urmează clasele primare în satul natal (1926-1930), la Cluj Liceul „Gh. Barițiu” (1930-1938), iar la Cluj și la Sibiu, Facultatea de Litere și Filosofie (1938-1942). Va face parte din Cercul Literar de la Sibiu. În anii postbelici lucrează la Inspectoratul Școlar din Cluj, apoi, în același oraș, ca profesor la Liceul „Emil Racoviță” (1946-1950), asistent la Catedra de literatură română de la Universitate (1950-1952), redactor la „Almanahul literar”, devenit apoi „Steaua” (1951-1955). Vine în București, unde va fi
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
și nu numai. „Întâlnirile” sunt fericite măcar prin spiritul dezinhibat și prin stilistica neconvențională care le organizează. Comentatorul de proză a îngrijit și două antologii care includ, într-o selecție greu de contestat, piese importante ale producției nuvelistice din perioada postbelică. Ca un spadasin încercat [...], Regman folosea cuvântul ca pe un mulinet care știa să rănească fără a ucide; fraza lui era floretă, nu iatagan. De altfel, aceste fraze erau adevărate tezaurizări de limbă română sprințară, abundentă, neașteptată și consistentă în
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
editorial în 1952, cu placheta Bună dimineața!. Încă de la debut, precum și în cărțile de versuri din deceniul următor, R. se dovedește mai degrabă un dibaci „compunător” de ode și reportaje lirice (suprasaturate de patetism, euforie și declarativism) despre „realitățile” satului postbelic. Și în poemele din Vremea cireșelor (1972) și Struguri de foc (1976) el plătește tribut realismului socialist. Când se nutrește din creația populară, din umorul și satira folclorică, scrisul lui are un timbru mai puțin fals. Vocația de liric narativ
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
informație și reportaj”, ulterior devine „Organul Sfaturilor Populare din Republica Populară Română”, iar din 1965 - „Cotidianul Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste”. Ca ziar social-politic de stânga, R.l. oglindește într-o manieră oficială etapele principale ale comunizării României în perioada postbelică. Rubrica literară propriu-zisă, „Pagina a doua”, este inițiată de la numărul 170/1945, fiind inaugurată de un articol al lui Miron Radu Paraschivescu, în care se propune ca model umanist imaginea cetățeanului sovietic. Numeroase sunt „luările de atitudine” împotriva autorilor interbelici
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
ușor, agreabil, atras de umorul fără răutate. Scriere târzie, Iadul pe pământ adoptă o construcție romanescă în înfățișarea itinerarului existențial al autorului. Povestea, simplă și directă, cu personaje reale, cuprinde un orizont foarte larg al societății românești din primii ani postbelici. Finalmente, cartea ajunge să propună o frescă dramatică și impresionantă a vieții de zi cu zi într-o țară năpădită de „eliberatorii” sovietici, confruntată cu jafurile comuniste și cu lipsurile materiale, injustiția socială fiind principala armă în impunerea „dictaturii proletariatului
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
proză, la „Scânteia leninistă”, „Nistru” ș.a. După ce publică la București povestirea Ilie își croiește viață nouă (1949), în 1956 îi apare la Chișinău cartea Se-ntâlnesc pământurile, urmată de câteva romane pe tema satului sau a evenimentelor din primii ani postbelici, precum și de drama Uraganul. Dacă primele scrieri sunt subminate de sloganurile comunismului sovietic - Oameni și destine și Neastâmpăr (ambele în 1961), Valul lui Traian (1968) -, o schimbare de perspectivă poate fi urmărită în Tăceri răscolite (1982). Romanul Labirintul (1990) reprezintă
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
și destine și Neastâmpăr (ambele în 1961), Valul lui Traian (1968) -, o schimbare de perspectivă poate fi urmărită în Tăceri răscolite (1982). Romanul Labirintul (1990) reprezintă o retrospectivă amplă privind destinul intelectualității din România începând din anii ’30 până în anii postbelici. Ș. a adus o contribuție reală la ilustrarea literaturii pentru copii, ca în volumele Ploaie cu covrigi (1965), Echipa noastră (1966), Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru (1968), De-a mijatca cu soarele (1971), Ștrengarii (1974), Năzdrăvanii (1977), Năsturel
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
1983) și volumul Singurătatea eternului (1998), cuprinzând extrase de jurnal. Poezia scrisă de R. este expresia ezitării unei conștiințe ce se raportează la două tipuri de lume diametral opuse. Primul pornește de la tradiția românească, celălalt reflectă un spirit al timpului postbelic, încătușat în dogme și rigori ideologice, față de care scriitorul are o atitudine nu o dată obedientă. Unele texte se apropie prin simplitate de poezia populară, dar tezismul unor idei oficiale supără. Pâlpâirile de talent nu lipsesc, ca atunci când lumea miraculoasă a
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
ca artă a cuvântului, această culegere de studii analitice a fost continuată, mult amplificată și revăzută ulterior exclusiv de R., apărând în câteva ediții. Opera sa principală, O istorie a literaturii române (I-III, 1971-1987), constituie una dintre puținele încercări postbelice de abordare integrală a evoluției istorice a literaturii române. A doua ediție, revizuită (I-VI, 1994-2001), se extinde mult atât în timp, de la Ovidiu și autorii scrierilor patristice din epoca străromână până în anul 2000, cât și în spațiu, înglobând și
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
2002). În partea introductivă se definește conceptul de literatură contemporană, potrivit autorului aceasta începând cu generația celor ce au debutat în timpul sau imediat după război (generația „amânată”, după pertinenta formulă a lui Lucian Valea), cuprinzând în chip firesc și creația postbelică (antumă sau/și postumă) a scriitorilor care își au centrul de greutate în epoca interbelică, dar au continuat să scrie și după război. Criteriul selecției rămâne și aici cel valoric. Noua sinteză - nici pe departe doar didactică - îmbină principiul abordării
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
Mureș a Uniunii Scriitorilor), la origine cercetare doctorală, care se demachiază de pomada academică nu doar prin subtitlul „eseu despre exil”, ci și prin prelucrarea alertă și speculativă a materiei. Deși tema pare să fie literatura exilului românesc din perioada postbelică, S. nu procedează după cerințele unei rețete pragmatice de istoric literar, acesteia preferându-i o hermeneutică mai puțin „trivială”. Confruntată cu „distrofia conceptuală a fenomenului exilului”, autoarea o scurtcircuitează, reducând-o la câteva linii de forță: metafizica exilului, timpul și
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
să ajungem, dar pentru a ajunge la destinație, trebuie să știm mai Întâi ce lăsăm În urma noastră. Fiecare călătorie are un Început și un sfârșit. În cazul noului vis european, punctul de plecare nu este noul mileniu sau chiar perioada postbelică, ci perioada crepusculară dintre medievalul târziu și epoca modernă timpurie, când multe dintre convențiile care au ajuns să fie cunoscute sub denumirea de modernitate au Început să se sedimenteze. Aceste convenții includ Iluminismul și Începuturile științei moderne, Înflorirea individului, stabilirea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Monetar Internațional și a Bancii Mondiale, a fost o Încercare, În plus, de a crea o piață comună globală pentru Încurajarea dezvoltării economice a Statelor Unite ale Americii. Statele Unite ale Americii erau preocupate În mod deosebit de condițiile cumplite În care se găsea Europa postbelică. Cu URSS care deja ocupa Europa Centrală și de Est și cu partide comuniste puternice În Franța și Italia, Statele Unite ale Americii erau Îngrijorate că o mare parte din Europa va trece În tabăra sovietică. Pentru a se asigura Împotriva
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Statele Unite ale Americii erau Îngrijorate că o mare parte din Europa va trece În tabăra sovietică. Pentru a se asigura Împotriva unei preluări comuniste, Statele Unite ale Americii au lansat un program dublu pentru a asigura securitatea Europei Occidentală În perioada postbelică. Pe de altă parte, În 1948 a fondat Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a cărei misiune era să creeze și să desfășoare o forță militară integrată, americană și europeană, care să apere Europa de Vest de agresiunea sovietică. Pe de altă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Totuși majoritatea vechilor sanctuare sunt vizitate astăzi În primul rând de turiști. Cu greu poți vedea mai mult decât o mână de localnici la slujba de duminică dimineața. Așa cum am menționat În primul capitol, În general, europenii - În special generațiile postbelice - s-au Îndepărtat de Dumnezeu. Europa este cu siguranță cea mai seculară regiune din lume. Aceasta nu Înseamnă că nu a existat o polemică Încinsă asupra absenței lui Domnului din document. Papa Ioan Paul al II-lea și Vaticanul au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
blocuri politice puternice, Statele Unite ale Americii și URSS. Fiecare dintre ele a Încercat să-și extindă sfera de influență prin exercitarea unei anumite măsuri de control centralizat asupra țărilor, regiunilor și forțelor comerciale globale. Într-o manieră asemănătoare, În perioada postbelică am fost martorii apariției câtorva sute de companii transnaționale, care au căutat să-și extindă raza de acțiune și influența prin fuziuni și achiziții, care nu țineau seama unor frontiere și stabilirea unor vaste rețele globale de valori. Aceasta a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
structura familiei etc. Pe de altă parte, imuabilitatea unui tip de personalitate atemporală și transsituațională a fost infirmată de practica istorică. Iată un exemplu: în timpul celui de al doilea război mondial, japonezii erau descriși ca foarte ascultători și supuși. Generațiile postbelice de studenți japonezi au avut însă conflicte sistematice cu poliția, arătându-se, în numeroase ocazii, mult mai agresivi decât studenții americani. Altfel spus, schimbări radicale în configurațiile situaționale au atras și schimbări radicale în actele comportamentale, în manifestările de personalitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
LUMEA, săptămânal „literar, artistic, social” apărut la București între 25 septembrie 1945 și 16 iunie 1946, sub direcția lui G. Călinescu. L. este una dintre primele publicații postbelice care s-au aliniat la noua ideologie a epocii. Autoritatea celui care a condus-o a făcut din ea un fel de model pentru viitoarele publicații culturale, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Tribuna” ș.a. Nevoiți să supraviețuiască, cei mai mulți oameni de cultură
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
1981, 95-114; Haralambie Corbu, Letopiseț al timpului, Chișinău, 1982; Ion Druță, Scrieri, IV, Chișinău, 1987, 476-504; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 221-276; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 176; Alexandru Burlacu, Critica în labirint, Chișinău, 1997, 139-152; Literatura română postbelică, Chișinău, 1998, 188-204, 240-266; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30, Chișinău, 2002, 136-138. I.C.
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
1984), cu intenția de a îndruma omul pe o cale de creație și solidaritate și de a-i combate pe cei care încercau să surpe credința în umanitate, spirit, valori eterne. După un deceniu de tăcere impusă în anii imediat postbelici, S. revine în publicistică, reprofilându-se pe popularizarea unor realități culturale naționale și mondiale, prin articole și studii apărute cu precădere în „Steaua” (1956) și „Tribuna”. Spirit plurivalent, cu o formație intelectuală foarte solidă, el și-a întemeiat afirmațiile și
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
memoriei generice în literatură, București, 1989; ed. 2, Iași, 2000; Omul supt vremi. Eseu despre Marin Preda, romancierul, București, 1993; Eminescu. O anatomie a elocvenței, București, 1994; Apărarea și ilustrarea criticii, București, 1996; Interpretarea fără frontiere, Cluj-Napoca, 1998; Experimentalismul literar postbelic (în colaborare cu Gheorghe Crăciun și Ion Bogdan Lefter), Pitești, 1998; ed. (Experiment în Post-war Romanian Literature), Pitești, 1999; Ștefan Bănulescu, Brașov, 2000; Principii de semiotică a culturii, București, 2000; Cultura: modele, repere, perspective, București, 2002; Mihai Eminescu. Proza jurnalistică
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]