2,303 matches
-
postcomuniste. Cele mai multe femei înrolate în politică sunt fie atașate politicilor de stânga, fie celor naționaliste. Aș întări această idee fiindcă, așa cum voi releva în capitolul următor, opțiunile mai sus-pomenite sunt coerente cu cele două conservatorisme de succes ale scenei politice postcomuniste: conservatorismulxe "„conservatorism" de dreapta și cel de stânga. Ele nu sunt ostile prezenței femeilor, ci sunt ostile feminismului. Partidele social-democrate au fost mai prietenoase față de femei și fiindcă ele încurajează un feminism mai tolerabil, pe cel victimist, dar și pentru că
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
încă nici o moțiune privind plata egală la muncă egală și nici nu au corelat nedreptatea de gen cu dezechilibrele majore în repartizarea bugetului publicxe "„public" între ramurile în care lucrează mai ales femei sau mai ales bărbați. Femeile din țările postcomuniste s-au organizat în anii tranziției în partide ale femeilorxe "„partidealefemeilor". John Ishiyamaxe "„Ishiyama,John" (2003)xe "„Ishiyama,John", analizând apariția și evoluția partidelor de femei în această zonă, relevă faptul că acest fenomen de construcție segregată a partidelor s-
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
un recul față de perioada precomunistă și de cea comunistă. 3.2. Teoria patriarhatuluitc "3.2. Teoria patriarhatului" Cercetările din România ultimilor ani au dus la concluzia explicită sau implicită că patriarhatulxe "„patriarhat" modernxe "„patriarhatul modern" este o creație a tranziției postcomuniste (vezi Mihaela Miroiuxe "„Miroiu,Mihaela", Laura Grünberg, Ștefaniaxe "„Mihailescu,Ștefania" Mihăilescu, Doina-Olga Ștefănescuxe "„Ștefănescu,Doina", Daniela Rovența-Frumușani, Liliana Popescuxe "„Popescu,Liliana", Otilia Dragomirxe "„Dragomir,Otilia", Cristina Mihai, Elena Bălan, Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir", Cristina Ilincaxe "„Ilinca,Cristina", Enikö Magyari-Vinczexe "„Vincze
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
trebuie să aibă o agendă asemănătoare cu cea a feminismului valului al doilea (sau chiar a valului I în privința drepturilor civile pentru comunitatea rromăxe "„rroma" tradițională), cel al diferențelor, neconsumat în România din cauza comunismului, într-o lume extrem de eterogenă (țărănească, postcomunistă, capitalistă), în vreme ce țările dezvoltate, cu democrații avansate, se află în plin feminism al valului al treilea (al autonomieixe "„autonomie" și politicilor bazate pe comunități de experiențe). Mass-media internaționale și interne infuzează publicul cu mesaje postfeministexe "„feminist" bine susținute de corporațiile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de alta, în varii moduri: politic, economic, cultural. Condiția fericirii este autonomia. Și această autonomiexe "„autonomie" este profund lezată de politica patriarhală a „părții leului”, indiferent că este una de dreapta, de centru sau de stânga, una capitalistă, comunistă sau postcomunistă. Ceea ce îmi propun este să relev felul în care, în tranziția românească, bărbații au rămas ai statului via conservatismul de stânga,xe "„conservatorismdestânga" iar femeile au fost transferate bărbaților via piață. La dezvoltarea capitalismul românesc lucrează mult mai multe femei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
empowerment) ca mod de guvernarexe "„guvernare", coerent cu particularitățile experienței lor, ele trebuie să aibă putereaxe "„putere"xe "„putereasupraputerii" asupra puterii. Aceasta înseamnă putereaxe "„putere" asupra alegerilor fundamentale în societate, asupra legiferării, asupra bugetului publicxe "„public", asupra macropoliticii. Problema societăților postcomuniste precum România este aceea că, prin politicile adoptate până la ora actuală, femeile par mult mai acceptabile în calitate de victime decât de competitoare. În contextul internațional actual, de aderare la Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană" a țărilor central și est-europene, în cadrul acestora, tinde să
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în cele scandinave, campioanele „feminismului de statxe "„feminismdestat"”5, în care bărbații migrează din politică în afaceri). El nu a dispărut nici în cele comuniste și este recreat, așa cum voi argumenta pe larg mai jos, indiferent de circumstanțe, în țările postcomuniste. Această postulare a superiorității de gen poate să conducă fie numai la diverse moduri de ierarhizări sociale în defavoarea femeilor, fie, mai grav, la dependența politică, juridică, economică, simbolică a femeilor de bărbați. Patriarhatulxe "„patriarhat" este un apartheid politic 6. Chiar dacă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ideologie este diferit. Problema mea și a multor autori feminiști din estul Europei sau interesați de această zonă este ce fel de ideologiixe "„ideologie" și politici feministexe "„politici feministe" se pot promova și, eventual, pot avea succes într-o țară postcomunistă (în cazul acesta, România), plecând de la contextul care afectează în mod specific femeile din estul Europei. Contextul internațional joacă un rol dual: pe de o parte, ne ajută (cum este cazul cu ceea ce voi numi mai jos „feminism room-servicexe "„feminismroom-service
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
bună seamă, cu atât mai mult a celor din lumea arabă, asiatică, africană. Probleme care nu par deloc „ale femeilor” sunt totuși complet legate de feminism sau de lipsa acestuia. De exemplu, redistribuirea puteriixe "„redistribuirea puterii" și resurselor în tranziția postcomunistă nu apare deloc pe agenda publică din aceste țări ca fiind o „problemă a femeilor” și, în consecință, nu-și găsește loc în abordările standard ale problematicii de gen. Cu toate acestea, așa cum argumentează Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" (2003), tema
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pe agenda publică din aceste țări ca fiind o „problemă a femeilor” și, în consecință, nu-și găsește loc în abordările standard ale problematicii de gen. Cu toate acestea, așa cum argumentează Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" (2003), tema fundamentală a tranziției postcomuniste - cum se redistribuie resursele și putereaxe "„putere" - este fundamental legată de relațiile de gen. Cu politicile pentru femei sunt probleme și în cazul „feminismului de statxe "„feminismdestat"” (cel al țărilor scandinave) (vezi Borchorstxe "„Borchorst,Anette", 1995, pp. 67-72), căci un
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în absența feminismului politic, ele nu se pot solidariza și nu pot acționa ca un grup de interese; nu au fost pregătite să utilizeze oportunitățile create de restructurarea raporturilor de forțe care a avut loc în perioada tranziției în țările postcomuniste. Cu atât mai mult cu cât, în această perioadă, bărbații au dispus de patriarhatxe "„patriarhat", au utilizat (fie și implicit, neintenționat) mecanismele lui pentru a-și impune dominația asupra distribuirii resurselor societății (a se vedea în acest sens rezultatele edificatoare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că agenda feministă este un succes, stilul de viață postfeminist este produsul independenței economice și sexuale a femeilor (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, capitolul 7). Motivul principal pentru care cred că un asemenea împrumut este inadecvat este că, în țări postcomuniste precum România, abia acum se creează structurile specifice patriarhatxe "„patriarhat"ului modern. Un procent tot mai semnificativ de femei (mai ales dintre cele tinere) experimentează acum dependența economicăxe "„dependența economică" și de status față de bărbați (vezi Barometrul de Gen, 2000
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și cea postfeministă sunt importate chiar cu mai multă ușurință, pentru că opoziția în mass-mediaxe "„mass-media" românești, est-europene în general, față de sexismxe "„sexism" este mult diminuată față de cea din țările de origine. 1.2. Problema puteriitc 1.2. Problema puterii" Tranziția postcomunistă a reprezentat un uriaș experiment social în privința reașezării dramatice a puterii. Totul s-a renegociat. În sens tare, avem de-a face cu o competiție între grupuri de puterexe "„putere" pentru ceea ce poate fi redistribuit în societate. A opera doar
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sensul „subteran” al puterii femeilor (vezi ideea de „politică de alcov”) nu este corect, fiindcă este o putere netransparentă, un pseudolobby și legitimează modul clientelar de distribuire a puterii 11. Cum se exprimă aceste considerații dacă ne referim la țările postcomuniste? În iluzia că micropoliticilexe "„micropolitici" „capacităriixe "„capacitare"” sunt calea cea mai semnificativă pentru feminism, am ratat exact reprezentarea intereselor femeilor în marile redistribuiri (reîmpărțeli) care au avut loc în tranziție. Am dezvoltat un feminism al societății civile, cu rol preponderent
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Internaționalxe "„FondulMonetarInternațional", Banca Mondialăxe "„BancaMondială"15, chiar și NATOxe "„NATO" (în privința accesului femeilor la învățământul militar și la cariere în armată). Este o strategie de emanciparexe "„emancipare" de sus în josxe "„emanciparedesusînjos" care, defapt, acoperă slăbiciunile unei societăți de tip postcomunist: respingerea ideologiilor, acceptarea „integrărilor” ca soluții mesianice ale tuturor relelor și nedreptăților sociale (integrarea în NATO și UE sunt „Soluția”), predominanța unui nedeclarat ca atare, dar foarte popular conservatorism de stânga. În sens mai general, chiar și liberalismulxe "„liberalism" este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
europene (acquis-ul comunitar). Statele CEE au legi care sunt orientate spre echitatea de gen și emancipareaxe "„emancipare" de sus în jos. Marile realizări ale feminismului apusean din perioada comunismului estic (agenda valului al II-lea) devin bunuri publice în țările postcomuniste chiar înaintea unei cereri publicxe "„public" și politic recunoscute, înainte ca un program politic să exprime un asemenea interes. România, de exemplu, a adoptat începând cu 1997, dar preponderent după 2000, Legea concediului parental, Legea cu privire la prevenirea și combaterea tuturor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cea a unui singur tip de conservatorism, cel de dreapta, menit să contracareze progresismulxe "„progresism", atât pe cel liberal, cât și pe cel socialist. În democrațiile liberale dezvoltate, inamicul principal al feminismului este conservatorismulxe "„conservatorism": cel de dreapta. În tranziția postcomunistă, inamicul principal se dovedește a fi tot conservatorismulxe "„conservatorism", dar de această dată cel de stânga 21. Este greu de susținut ideea că există conservatorism în sine (ca și liberalismxe "„liberalism" sau feminism în sine). Mai degrabă, o anumită atitudine
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
grup, atâta vreme cât avem de-a face cu o politică ce exclude sau marginalizează o întreagă categorie de persoane. Astfel, în cazul nostru, femeile sunt oprimate pentru că sunt discriminate și sunt discriminate pentru că sunt femei 33. Personal, cred că în context postcomunist este de preferat să operăm cu conceptul individualist-liberal de discriminare, mai ales că, așa cum voi arăta în continuare, starea de inferioritate și cea de dependență a femeilor nu sunt consecința aplicării unor politici liberale ci, dimpotrivă, continuarea unora socialiste. Femeile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cităm laolaltă figura întreprinzătorului (de talie mică sau mijlocie), a comerciantului, "business-ul etnic" și "culturile de întreprindere" sau de instituții (înalte școli, spitale etc.); modurile de ajustare la capitalism, "structurale" în Africa sau așa-zise de "tranziție" în țările postcomuniste (Rusia, estul Europei etc.) sau neocomuniste (China, Vietnam etc.). Să notăm în treacăt decalajul dintre conceptualizările actuale ale tranziției către piața triumfătoare și vechile perspective ale antropologiei economice asupra tranziției către capitalism. Acestea din urmă își luau ca obiect interogarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin surprindere nu numai de viteza cu care Uniunea Sovietică și imperiul ei din Europa de Est s-au prăbușit la sfârșitul secolului al XX-lea, ci și de transferul relativ pașnic de putere, atunci când regimurile comuniste existente au lăsat loc regimurilor postcomuniste emergente. Specialiștii pe problemele Europei de Est și Uniunii Sovietice nu au anticipat deloc aceste evenimente dramatice care au precipitat sfârșitul Războiului Rece, la fel cum nu au făcut-o nici teoreticienii relațiilor internaționale. În măsura în care în domeniul relațiilor internaționale au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
nu există autorități locale sau județene care să nu fi încheiat înfrățiri sau acorduri de cooperare cu omologii lor francezi. Un posibil argument final este reprezentat de evoluția politicului și a politicilor celor două țări în perioada postbelica și, respectiv, postcomunistă. Pe măsură ce vom parcurge textul de față, vom descoperi în evoluția societății franceze asemănări pilduitoare și premise solide pentru transformările demarate în România post 1989. Pe acest fond se adaugă, bineînțeles, contextul politic generat de statutul de membru al Uniunii Europene
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
2004, p. 219-221). S-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de femei reprezentante la nivel politic, o încurajare puternică a femeilor să muncească neremunerat în gospodărie și, în general, o deteriorare a relațiilor între sexe, proprie în general țărilor postcomuniste din Europa de Est (Waylen, 1994, p. 349). Femeile sunt cele care prestează munca domestică, pe care o practică fie full-time, fie în sistem de dublă zi de muncă, în majoritatea cazurilor fără ajutorul partenerului (vezi și Pasti, 2003, p. 119-124; Miroiu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pd.ro. www.senat.ro. Parlamentarele din România ă despre politici protective și interese de gentc "Parlamentarele din România ă despre politici protective Și interese de gen" Doina Tănase, Adrian Gabriel Moșneag A devenit deja un truism afirmația că democrația postcomunistă din România are printre caracteristicile fundamentale patriarhatul, vizibil la toate nivelurile societății prin atitudini și comportamente care statuează inferioritatea femeilor. De la intelectuala vorbă de duh „femeia nu este om” (Bock, 2002) la mai plasticul „bărbatul este capul familiei”, de la fetița
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
puncte de dezbatere și de cercetare viitoare. Structura studiului include atât o scurtă introducere în teoria politică a intereselor de gen și a reprezentării politice, cât și o privire retrospectivă asupra participării femeilor din România la viața politică în perioada postcomunistă. Partea cea mai amplă a studiului este dedicată unei analize cantitative și calitative a activității parlamentarelor în cadrul legislativului. Astfel, am avut în vedere atât propunerile legislative inițiate de acestea sau la a căror mediere au participat, cât și intervențiile în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
din ’91 încoace nu prea mai știm ce se întâmplă acolo. Acum doi ani, când Estonia a fost invitată să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, am realizat că ei se situează înaintea noastră și în aceste timpuri ale tranziției postcomuniste. De atunci, ideea de a vedea la fața locului realizările estonienilor ne-a urmărit pas cu pas. Era și normal, de altfel, ca, după ce aduseserăm în paginile Contrafort-ului spații culturale mai îndepărtate și mai exotice (Germania, Austria, Mexic, SUA
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]