1,543 matches
-
complexul marginalității, al întîrzierii istorice față de Europa și al ruralității ca subdezvoltare merită o atenție specială. O discuție separată ar merita atitudinea lui Eugen Simion față de „spiritul național” și față de ceea ce, eu unul, aș numi „ura de sine” a ultracosmopoliților postdecembriști; în mod cu totul nedrept (ca să nu spun mai mult...) dar simptomatic pentru un mental colectiv ieșit din țîțîni, Eugen Simion a devenit brusc, după 1990, un soi de naționalist ultraconservator în ochii esteticilor de serviciu, după ce fusese decenii de-
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
defetismul dominante, care-și dezvăluie, acum, filozofia de viață și resorturile concepției critice. „N-am devenit încă un eurosceptic, dar mi-am întărit convingerile că trebuie să devin un eurolucid.” „N-ai observat, domnule Andrei Grigor, că fundamentul politicii românești postdecembriste e răzbunarea?” „E greu să faci critică de performanță cu morala lui «să nu se zică» - pretutindeni întîlnim diagnostice de acest gen.” Din cînd în cînd, criticul iese însă din arena actualității și face considerații melancolice atașante despre trecerea timpului
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
își evocă tribulațiile din „obsedantul deceniu”, nu uită să picure detalii anecdotice amare cu privire la cei care trec, după 1989, drept repere ale purității. Oarecum tot în acest sens, iată și cîteva considerații ce rezumă un întreg sindrom al vieții culturale postdecembriste: „...pocăiții au devenit numaidecît procurori morali. (...) Adică judecători implacabili. O țin, de-atunci, într-o indignare continuă... Le-a ieșit pasența, trebuie s-o recunosc. Deviza lor de-atunci era următoarea: ce a fost (în trecut, în timpul regimului totalitar) a
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
A. (locuit de „aiști”, ni se spune, deși se propusese și noțiunea de „aeni”, respinsă ca fiind mai greu de rostit), cât și la nivel național. Retragerea sa cvasi-instantanee, aproape inexplicabilă pentru vulg, echivalând cu o metanoia, din schemele politice postdecembriste, pe care, simbolic, le declanșase, rămâne pivotul narativ și destul de moralizator al cărții, din simplul motiv că tema puritatății etice determină distopia lui Nicolae Stan să facă o neașteptat de bună casă cu utopia. Să ne explicăm: eșafodajul epic menit
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
Plecarea sa în SUA a întrerupt receptarea critică a romanelor sale, unele aspecte ale problematicii lor rămânând încă neelucidate pe deplin, după mai multe contribuții aduse în reevaluarea operei, mai ales prin articolele sintetice din dicționarele și istoriile literare românești postdecembriste. Succesul multor romane postbelice din România provenea din subversivitatea lor. Cititorii aspirau orice freamăt, orice undă de revoltă la adresa regimului. În fond, Prins și Dulce ca mierea... prezintă o resurecție a organicului, a unei energii frapante de tip hippie din partea
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
programe UE, a masteratelor peste hotare, a doctoratelor în cotutelă sau în străinătate etc.) au rămas, nu o dată, în poziții marginale, nu și-au găsit locul în sistemul instituțiilor științifice românești sau au optat, datorită obstacolelor generale ale evoluției românești postdecembriste, pentru locuri de muncă în exteriorul țării. În aceste condiții, după o așteptare exasperată pe seama istoricilor propriu-ziși, o parte a experților în studii umaniste (de la literați la sociologi, antropologi, experți în presă și filosofi) au decis să abordeze ei înșiși
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
nimic. Sorin Preda, autorul remarcabilelor Povestiri terminate înainte de a începe, este astăzi doar un stimabil profesor de jurnalistică. Ioan Groșan, sclipitorul semnatar al Caravanei cinematografice, ține un editorial simpatic în "Ziua", scrie la "Plai cu boi" și singura producție editorială postdecembristă a fost Nuți, spaima Constituții. Mircea Nedelciu, cel mai bun dintre toți, a fost cumplit lovit de soartă, încît tot ce ne-a mai fost dat este romanul postum "Zodia scafandrului". Lista poate continua, și la ea se adaugă majoritatea
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Biografia lui Nicolae Ceaușescu semnată Thomas Kunze confirmă o dată mai mult regula postdecembristă după care analizele și interpretările consistente date istoriei noastre recente vin din altă parte. Pe coperta a patra a cărții este reprodusă următoarea apreciere a unei publicații müncheneze: "Cea mai bună lucrare pe această temă care există până în prezent în
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
lung. în Simion liftnicul, Petru Cimpoeșu are timp să scrie scurt, romanul pare lucrat, corectat și reluat, e o mică bijuterie de umor sec, de ironie și parodie bine ținute în frîu, o frescă în linii esențiale a societății românești postdecembriste. Romanul nu are o singură poveste, ci mai multe, după principiul povestirii în ramă și poate nu întîmplător locul în care personajele se adună să-și spună păsurile de oameni ai tranziției se numește, în limbajul conspirativ al celor doi
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
și cele zise "istorice"), biserica, CNSAS - și mai ales intelectualii, noua limbă de lemn și elitele conducătoare (cu sau fără ghilimele), aflate într-o evidentă criză de identitate, structură și profesionalism. Principiul fundamental al studiului este cel după care realitatea postdecembristă nu poate fi înțeleasă decât ca reflex al celei antedecembriste. Idee care pare nouă doar pentru că nu a fost exploatată - o idee, mai exact, din categoria celor semnalate și clasificate (dar nu clarificate) doar pentru a fi mai bine ignorate
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
era o pledoarie în favoarea stagnării, ci constatarea întîrzierii unui proces de schimbare a canonului. Esențialul este însă în altă parte: chiar în faptul că asemenea lucruri încep să fie discutate cu seriozitate. Gambit 44 Cronicarul nu știa că în România postdecembristă există o revistă de șah. Cititor avid al publicațiilor de acest fel, inclusiv al extraordinarului almanah făcut cîndva de Vălureanu la România liberă, Cronicarul redescoperă cu bucurie Revista română de Șah - GAMBIT, aflată la nr. 44 din anul 8 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
măcar alte câteva nume care lui i-au scăpat. Mă gândesc la D. Trost, poetul suprarealist, la prozatorul Mircea Săndulescu, la Eugenia Tudor Anton, istoric literar și critic, editoarea Hortensiei Papadat Bengescu, la Petre Mihai Băcanu, jurnalist cu mare carieră postdecembristă, la pictorul Marius Teodorescu, la poeta Victoria Milescu. Și mai sunt și alții care ar putea intra pe invidiabila listă. Plecat din Brăila după ce mai întâi debutase cu poezii într-o publicaț ie locală, Vârgolici are, încă de student, șansa
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
comunicare) să scrie o asemenea carte despre foști și actuali demnitari de stat. Culmea masochismului este că unora le place. Cât despre autor, ce să mai spunem? Răsvan Popescu nu face parte din lungul șir de confuzii care grevează România postdecembristă. El este doar unul dintre mulții practicanți ai escrocheriei cu ifose.
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
direct, ca înainte de 1990, sub copertina încăpătoare și confortabilă a Cîntării României, Salonul de Artă, fie el național sau municipal, se așeza singur, în virtutea nenumăratelor reflexe condiționate, în descendența aceluiași ,,grandios festival", așa cum s-a întîmplat în primii șapte ani postdecembriști. Cu mici excepții, el era o demonstrație masivă de conformism și de mediocritate, fără structură, fără idei și, mai ales, fără consecințe. Cum artiștii importanți refuzau cu obstinație să participe la aceste bilanțuri gregare, rămînea loc suficient pentru tot felul
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
Mitulescu. 28 mai - Mihai Drăgănescu, inginer Mihai Drăgănescu, inginer, autor, eseist și filosof român, specialist în electronică, membru corespondent și fost președinte al Academiei Române, a murit la vârsta de 80 de ani. A fost primul președinte al Academiei Române din istoria postdecembristă, în perioada 1990 - 1994. De asemenea, a îndeplinit mai multe funcții importante, printre care cele de vicepreședinte al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, director general al Institutului Central pentru Conducere și Informatică, viceprim-ministru în Guvernul instalat după decembrie 1989
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
SĂRACULUI. Este un săptămânal satirico-umoristic de 32 de pagini care apare la București. Colectivul redacțional este condus de poetul și jurnalistul Mircea Dinescu, în calitate de președinte, și de către redactorul șef Gandi Georgescu. Publicația manifestă aceeași atitudine critică instaurată în presa românească postdecembristă de revistele „Academia Cațavencu“ și „Plai cu boi“. Tabletele, parodiile, notele critice și comentariile acidulate poartă semnăturile unor autori renumiți - H. -R. Patapievici, Ioan Groșan, Mircea Mihăieș, Tudor Țepeneag, Marius Tucă, Irina Lazăr, Augustin Jula ș.a. Dintre principalele rubrici menționăm
Agenda2003-17-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280952_a_282281]
-
Cosmin Ciotloș Horia-Roman Patapievici rămâne, de la o carte la alta, unul dintre cei mai lucizi și mai scandaloși gânditori afirmați în România postdecembristă. Poate chiar cel mai lucid și - iarăși, poate - cel mai scandalos. De unde această stare de fapt? Din obișnuința gazetărească, îndelung rodată pe ficțiuni și pe eticisme, de a citi pe sărite sau - caz totuși fericit - printre rânduri. De a esențializa
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
presimțea existența reală, alta decât le fusese înfățișată. Ba aș spune că era avid, acest public, pe acestea din urmă să le cunoască. Este unul din motivele care au făcut să aibă o atât de mare circulație, în epoca imediat postdecembristă, cărțile de memorii, jurnalele, volumele de amintiri, nu doar acelea care vizau perioada imediat anterioară, desigur, dar mai ales acelea care o vizau și care o înfățișau, în sfârșit, așa cum fusese. Gheața a fost spartă, ne amintim, de Editura Albatros
Valul memorialistic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2868_a_4193]
-
memorialistic aș risca să afirm că a amânat scrierea cărților de ficțiune (a romanelor!) consacrate aceleiași, totuși interesante, perioade istorice. Despre anii postbelici mărturisesc romanele unor Marin Preda, Augustin Buzura, Nicolae Breban, Constantin Țoiu, Eugen Uricaru, George Bălăiță. Despre anii postdecembriști ce romane mărturisesc? Nu spun că nu există, dar încă ar fi loc pentru mai multe. Eu unul le aștept.
Valul memorialistic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2868_a_4193]
-
construcției efectelor, se vor extazia. Construcția eteroclită care spulberă dintr-o singură mișcare de condei întreaga coerență narativă va fi pentru ei un joint prelung. În ceea ce mă privește, îi reproșez prozatorului insistența pe lumea literară și tonul similisatirei societății postdecembriste care afecteză atmosfera cald-melancolică și plină de umor a rememorării. Altfel, cu sau fără artificiul de final, consider După vânzare o carte cum mai rar se scrie la noi și unul dintre cele mai frumoase romane despre anii '50. Trebuie
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
unele din cele mai acide considerații despre ,captivii semianalfabetismului" și despre ,celula suferindă" sub persecuția proastei politici. Autoflagelarea intelectualilor și autodetestarea basarabenilor sunt fenomene înrudite cu cele din România. Ne e comună ,euforia dezastrului", cum numea Andrei Pleșu starea generală postdecembristă, reflectată într-o publicistică foarte productivă în alarme și decepții naționale. Un foarte bun analist politic al stării din Republica Moldova s-a dovedit de-a lungul timpului Vitalie Ciobanu. Eseul său Frica de diferență evidențiază cu sagacitate sursele separatismului basarabean
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
care autoritățile culturale se găsesc, citim în ziare că prefectul de Bistrița interzice spectacolul actriței Ada Milea sub motiv că în el figura și Sabin Gherman, autorul manifestului M-am săturat de România. E primul caz de cenzură din istoria postdecembristă. În aceeași zi, un procuror constănțean cu un nume desprins dintr-o telenovelă, dl Grigore Gill Julian, percheziționează redacția ziarului Telegraf în căutarea surselor de informație care i-au condus pe redactori la publicarea unui documentar despre niscai afaceri necurate
Pornografie și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16168_a_17493]
-
dar sînt pe aceeași temă, de succes. Și "curajul" eseistic nu iese din tonul vremii: caracterizări generale ale spiritului românesc. Nu în stil Noica sau Vulcănescu, în stil propriu. Dar stilul nu înseamnă mare lucru în noua ordine a criticii postdecembriste... Cum este poporul român? Au ținut s-o explice mai toți autorii preamăriți de Mihăilescu și de o mare parte a eseiștilor din '90. Sentimentele paraguayene ale ființei, în versiuni care mai de care mai inedite, de la Vulcanescu la Patapievici
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
o muncă de istoric literar propunînd o anumită perioadă spre recitire, un cronicar care "întîmpină" lucruri vechi de cînd lumea și care totuși se află la mare modă. Aberațiile tranziției din critica literară românească și din lumea literaturii și lecturii postdecembriste, în general. Aberații cu un erou ciudat, Dan C. Mihăilescu. Scriitorincul este deocamdată un țel. Deși pare, ornitorincul nu este un animal de tranziție între două regnuri, ci este o soluție, o soluție extrem de viabilă a naturii cum subliniază chiar
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
explicat, cu cât Lovinescu, Călinescu, Cioculescu sau Streinu, protagoniștii canonului interbelic, au lipsit până târziu la apel, criticii generației mele descoperindu-i, și nu complet, abia după încheierea studiilor universitare, nici unul nefigurând în programa școlară înainte de mijlocul anilor 1960. Euforia postdecembristă ne-a făcut și ea să credem că, o dată cu societatea, se va schimba și canonul. Nu s-a întâmplat însă nimic. Motivul nu e deloc misterios. Era nevoie să apară o literatură cu adevărat nouă pentru ca lectura întregii literaturi să
Despre canonul literar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3525_a_4850]