1,302 matches
-
rămâne să plângă mereu. Avortul spontan, care survine într-un cuplu pregătit să-și asume cu bucurie și responsabilitate parentalitatea, este de regulă destabilizator, de unde și posibilitatea instalării, îndeosebi la mamă, în aproximativ trei luni a unui sindrom de stres posttraumatic ce reclamă o terapie complexă pe măsură. Evitarea acestei suite de suferințe implică o informare și o educație prenatală complexă, pertinentă și realizată în timp util, care să fie completată de programe special destinate pentru a oferi asistență psihomedicală persoanelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mondial al drogurilor, dar a cauzat frustrări și nemulțumiri în rândul acelor oameni de știință care pot exploata doar avantajele utilizării lor. Printre obiectivele Asociației Multidisciplinare pentru Studii Psihedelice (MAPS), asistarea bolnavilor terminali ocupă un loc important, alături de tratamentul sindromului posttraumatic, a durerii, a diverselor dependențe etc. Este o dovadă concludentă că psihedelicele sunt utile în condiții riguros monitorizate, nu numai pentru imersiuni în realitatea transcendentală, ci și în scopuri evident pragmatice. Această acoladă amplă, dar evident indispensabilă, a avut în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de confruntare se petrece o dezorganizare a structurii sinelui care impune o nouă organizare, superioară, din perspectiva căreia adversitatea poate fi depășită. Alături de teoria lui Carl Rogers, Joseph și Linley (2006) includ în această categorie și teoriile sociocognitive ale stresului posttraumatic, precum și teoria procesării informației a lui Horowitz. Combinația dintre perspectiva centrată pe persoană cu psihologia pozitivă a ultimilor ani a dus la o nouă teorie: teoria valorizării organismice. Această teorie recentă consideră omul ca având o abilitate înnăscută de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conceptului de factori de protecție, a fost cercetată și teoretizată în legătură cu evenimentele traumatice ale vieții, evenimente adverse unei dezvoltări sănătoase a individului. Astfel de evenimente erau studiate datorită potențialului lor de a conduce la apariția unor manifestări de tipul stresului posttraumatic sau al unei varietăți de manifestări psihopatologice, de tipul depresiei severe, a alcoolismului, a comportamentelor dependente în general, a unei proaste dispoziții permanente (Dohrenwend, 2000). Confruntată cu evenimente ce-i dau sentimentul pericolului acut, care amenință viața proprie sau a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
expuși unor riscuri sau adversități se construiește permanent în cadrul interacțiunilor pozitive cu ceilalți și în contextul unor evenimente și experiențe mai puțin stresante (cu un stres în limitele suportabilității pentru persoana dată). în paralel, la polul opus, sindromul de stres posttraumatic poate fi dezvoltat de o persoană nu neapărat expusă într-un moment precis unui stres major traumatic, ci expusă în permanență unui stres mai puțin intens, dar continuu, care se cumulează și ajunge să epuizeze în timp capacitățile persoanei de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
out; 6. disocierea, frecvent descrisă în situații traumatice, când, pentru a le face față, persoana nu mai integrează la nivel conștient stimulii percepuți, afectele generate de aceștia și comportamentele neuromotorii reactive la stimuli. Este o caracteristică a sindromului de stres posttraumatic prin care individul fuge de o realitate care este de nesuportat în mod conștient. Există copii care, bătuți de părinți, nu au nici un fel de reacții, spre furia părinților. Se comportă ca și când nu ar fi acolo în momentul bătăii. Nivelul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
iar persoana este atât de vulnerabilă, încât persoana afectată își simte în pericol viața proprie sau viața celor dragi, apropiați, semnificativi. Situațiile traumatice induc o stare de stres acută, imediată, profundă care se poate continua printr-un sindrom de stres posttraumatic (PTSD). Recunoscut deja de DSM-III, sindromul de stres posttraumatic este reluat și aprofundat în edițiile succesive: DSM-IV, DSM-IV R, DSM-IV TR. în anul 2000, în ultima ediție revizuită a DSM, criteriile de diagnostic pentru sindromul de stres posttraumatic erau prezentate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
își simte în pericol viața proprie sau viața celor dragi, apropiați, semnificativi. Situațiile traumatice induc o stare de stres acută, imediată, profundă care se poate continua printr-un sindrom de stres posttraumatic (PTSD). Recunoscut deja de DSM-III, sindromul de stres posttraumatic este reluat și aprofundat în edițiile succesive: DSM-IV, DSM-IV R, DSM-IV TR. în anul 2000, în ultima ediție revizuită a DSM, criteriile de diagnostic pentru sindromul de stres posttraumatic erau prezentate astfel (American Psychiatric Association, 2000): Criteriul A: factorii stresori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de stres posttraumatic (PTSD). Recunoscut deja de DSM-III, sindromul de stres posttraumatic este reluat și aprofundat în edițiile succesive: DSM-IV, DSM-IV R, DSM-IV TR. în anul 2000, în ultima ediție revizuită a DSM, criteriile de diagnostic pentru sindromul de stres posttraumatic erau prezentate astfel (American Psychiatric Association, 2000): Criteriul A: factorii stresori Persoana a fost expusă unui eveniment traumatic având următoarele caracteristici: 1. persoana a trăit, a fost martoră sau s-a confruntat în vreun fel cu un eveniment sau evenimente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
va autoculpabiliza, va resimți nevoia răzbunării și va dezvolta un spirit justițiar. La adolescență, tânărul poate dezvolta un comportament violent generalizat sau particularizat pe care îl va motiva cu o logică rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în intervalul de două săptămâni, până la șase luni de la producerea evenimentului traumatic. în cazul copiilor, există cel puțin patru situații adverse care le pot induce sindromul de stres posttraumatic: o amenințare sau o vătămare serioasă adusă copilului; amenințarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în intervalul de două săptămâni, până la șase luni de la producerea evenimentului traumatic. în cazul copiilor, există cel puțin patru situații adverse care le pot induce sindromul de stres posttraumatic: o amenințare sau o vătămare serioasă adusă copilului; amenințarea sau vătămarea serioasă a vieții cuiva pe care copilul îl iubește; distrugerea neașteptată a căminului copilului sau distrugerea comunității din care face parte; să fie martor la rănirea gravă sau uciderea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Cronic: durata simptomelor este de trei luni sau mai mult. Se specifică dacă: Debutul a fost imediat sau cu întârziere: debutul simptomelor trebuie să fie la cel puțin șase luni după manifestarea factorului de stres. Pentru diagnosticarea sindromului de stres posttraumatic trebuie să cunoaștem povestea expunerii la evenimentul traumatic, conform celor două criterii (A), și să fie prezente în comportamentul persoanei simptome din toate cele trei criterii: reactualizări intruzive, simptome de evitare/confuzie și simptome de hiperexcitare. Al cincilea criteriu se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cei din jur, deoarece „aceste forme interacționale de comunicare emoțională pot fi explicația majoră a modului în care relațiile interpersonale ajută la dezvoltarea emoțională și socială a minții copilului”(Siegel, 2001). Intervențiile cu copilul cu tulburări de sindrom de stres posttraumatic urmăresc sporirea rezilienței lui, în etape: stabilizarea stării acestuia (stoparea procesului de degradare), integrarea traumei suferite, adaptarea la situația posttraumă și continuarea dezvoltării sănătoase. Intervenția este condiționată de recunoașterea sindromului de stres posttraumatic, ceea ce adeseori necesită un diagnostic diferențial. Cazul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilul cu tulburări de sindrom de stres posttraumatic urmăresc sporirea rezilienței lui, în etape: stabilizarea stării acestuia (stoparea procesului de degradare), integrarea traumei suferite, adaptarea la situația posttraumă și continuarea dezvoltării sănătoase. Intervenția este condiționată de recunoașterea sindromului de stres posttraumatic, ceea ce adeseori necesită un diagnostic diferențial. Cazul pe care îl prezint în continuare (Muntean, 2008) relevă dificultatea de a recunoaște în manifestările copilului sindromul de stres posttraumatic și incapacitatea de a oferi un sprijin adecvat în absența recunoașterii. în cursul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
posttraumă și continuarea dezvoltării sănătoase. Intervenția este condiționată de recunoașterea sindromului de stres posttraumatic, ceea ce adeseori necesită un diagnostic diferențial. Cazul pe care îl prezint în continuare (Muntean, 2008) relevă dificultatea de a recunoaște în manifestările copilului sindromul de stres posttraumatic și incapacitatea de a oferi un sprijin adecvat în absența recunoașterii. în cursul unei formări cu educatoarele unor centre de tip familial pentru copii separați de părinți, una dintre educatoare prezintă cazul Aureliei. Aurelia avea 9 ani și era în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
centru până vor reuși să și încropească un adăpost. Spaima momentului în care și-a simțit amenințată viața, a sa și a fraților mai mici, amestecată cu un teribil sentiment de vinovăție a determinat la Aurelia un sindrom de stres posttraumatic ușor de recunoscut prin aceste crize ce apăreau imediat ce nu găsea, pierdea ceva sau când i se reproșa ceva. Pentru educatoare crizele Aureliei nu aveau nici o cauză, nici o logică și așa cum am mai spus, le înspăimânta. Ele nu-și dădeau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înainte de a pune în practică o soluție. 3. Repararea rupturilor. în teoria rezilienței se accentuează importanța rețelei sociale, a sprijinului emoțional pe care copilul sau adultul-victimă îl poate avea atunci când se află sub impactul unor adversități majore. Sindromul de stres posttraumatic aduce cu sine, ca manifestare, o izolare socială a persoanei, o incapacitate de a-și mai găsi locul printre ceilalți. Sprijinind copilul în sensul de a păstra relațiile sociale, de a le valoriza, îl educăm pentru a fi rezilient. Tendința
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nivelul societății) sunt în cel mai înalt grad generatoare de reziliență sau dimpotrivă, de adversități ce vor tulbura viața familiei. Așa cum la nivelul individului, capacitatea de reflecție este un mecanism esențial de ieșire pozitivă din criză și chiar de vindecare posttraumatică, în cazul familiei, exersarea „unui optimism înțelept”, a umorului (să râdem împreună de ceva și nu să râdem unul de celălalt, să facem ironii unul pe seama celuilalt) reprezintă mecanisme inestimabile în depășirea dificultăților. 3.8. Reziliența comunitară O definire simplă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a apărut „încercarea de a vindeca o societate traumatizată”care subliniază posibilitatea de „tratare”a unui număr mare de persoane și implicit de prevenire, la cele care nu prezintă încă toate simptomele, „a apariției tabloului complet al stării de stres posttraumatic”(Ionescu, 2007, p. 8). Conceptul de reziliență asistată, lansat de Șerban Ionescu în cadrul Forumului Internațional „Securitate psihologică, traumă și reziliență”1, captează intervențiile făcute în scopul diminuării consecințelor traumei precum și pe cele țintind prevenirea acestor consecințe. Aplicabil individului, precum și grupului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aparente lipse de interes, a unei evitări accentuate a oricărei amintiri, în vreme ce cultura cotidiană și comportamentele oamenilor abundau de semnele vii ale traumei trăite. Fuga de amintirile dureroase, manifestată prin diferite comportamente, reprezintă însă un semn al sindromului de stres posttraumatic. Conceptul de reziliență asistată introduce ideea creării unor strategii de susținere și acompaniere a victimelor pe perioada evenimentului traumatic și posteveniment, în scopul stimulării rezilienței lor individuale și de grup. Explorând acest concept în contextul specific dictaturii (așa cum a fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
două tipuri de informații: 1. factorii de protecție care au funcționat în România comunistă; 2. schimbările sănătoase din comportamentele unor victime expuse la evenimente traumatice, acelea care demonstrează reziliența persoanelor, aflate la polul opus față de manifestările specifice sindromului de stres posttraumatic. Recunoscând faptul că factorii protectivi nu au o influență uniformă asupra diferitelor persoane și că „nu există o cale unică spre reziliență”(Johnson, Wiechelt, 2004, p. 663), vom considera totuși factorii identificați ca având funcție protectivă sau de tampon în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174543_a_175872]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174544_a_175873]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174527_a_175856]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174542_a_175871]