4,003 matches
-
cât și Bannffy au evitat să îl primească în audență pe Gavril Nagszegi, apoi au refuzat să primească plângerile românilor întărite de sigiliu regal. Mai mult, conții maghiari l-au amenințat pe nobilul român Gavril Nagszegi că dacă nu se potolește va avea probleme cu autoritățile austriece. Gavril Nagszegi le-a răspuns demn ,,eu sunt de convingerea că nimeni să nu-și părăsească legea sa, ci mai bine să fie gata a-și pierde viața, decât să se lepede de credința
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN ALBA -IULIA LA 1701, STUDIU DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369715_a_371044]
-
momentul în care alarmă izbucni din nou, cu urlete prelungi. Angarul dădu mai puternic din aripi, îngreunat de corpul cercetașului, efortul făcând să-i iasă cei patru ochi din orbitele lor. Cercetașul alunga vină, îmboldind cu genunchii trupul contractat. -- Heeii! Potolește-te, altfel te las imediat și-mi văd de drum! În momentul în care A-Ma intra cu informații în sinapsele lui, invaziva și autoritara, cercetașul tresari. Grupul lui nu mai există, el era singurul răspunzător, dar avea să fie
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
ei stătea o arătare ce semăna a om dar parcă dădea a animal după copite doar că în mână ținea o tavă argintie cu un pocal pe ea. Nu zise nimic, puse mâna pe pocal de parca o fură și își potoli setea. Vietatea se retrăse-se nevăzuta precum apăru. Nu înțelegea ce se petrece dar se simțea bine, totul în jur era atât de ... moale. Se ridică de pe patul ce o atrăgea că un magnet și se duse la geam, un geam
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
ei stătea o arătare ce semăna a om dar parcă dădea a animal după copite doar că în mână ținea o tavă argintie cu un pocal pe ea. Nu zise nimic, puse mâna pe pocal de parca o fură și își potoli setea. Vietatea se retrăse-se nevăzuta precum apăru. Nu înțelegea ce se petrece dar se simțea bine, totul în jur era atât de ... moale. Se ridică de pe patul ce o atrăgea că un magnet și se duse la geam, un geam
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
care se coboară dimineața și seara, un început fără sfârșit, o nemărginită plăcere și un cântec de dor. Îți privesc irisurile albastre în care mă pierd cu duioșie, iar părul tău bălai îmi alintă fața, cu degetele de lut îmi potolești zbuciumul vieții și mă împletești cu măiestrie după făptura ta. Ești un templu în fața căruia mă închin, ești rază de soare pe al meu orizont întunecat, iar lumina ta îmi străpunge bezna firii. Cum să pot trăi fără tine? Ești
DRAGOSTE NEMĂRGINITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368115_a_369444]
-
Să-i strângem de prin lume, salba,/ Să-i punem jerbe pe morminte!// Să ne cinstim înaintașii,/ Să ridicăm spre Cer, drapel!/” (Să ne unim din nou la Alba! ) Poeta caută adevăruri și fapte mari ale vieții pentru a-și potoli setea spirituală și pentru a le împărtăși ca o descătușare, atingând afundul sufletului. Evocând mari personalități ale neamului nostru: Emil Racoviță, Constantin Brâncuși, Mihai Eminescu, Ion Creangă... poeta nu-i uită nici pe contemporanii săi cu grelele probleme de dus
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
chip două boabe de rouă Din ochi să-i țâșnească lumina cea nouă. Dacă viața ar fi o nesfârșită zi, N-aș mai vedea norii cei grei sau fumurii, Cum vântul cel turbat îi rostogolește, Doar Cupidon, ghiduș, îl mai potolește. Și-atunci, printre frunze, el se furișează, Zmee de hârtie în aer lansează, Făcute din inima lui sângerândă, Din boabe de rouă și-o viață flămândă. Mangalia, 28.12.2015, h 15.24 Referință Bibliografică: Dacă viața ar fi o
DACĂ VIAŢA AR FI O SĂRBĂTOARE ... de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368233_a_369562]
-
plecarea șefului, Costache rămase cu ochii pironiți la mâna care fusese martora fericitului eveniment. Apoi, de parcă s-ar fi ferit de pângărire și-o retrase în cea mai sigură ascunzătoare; buzunarul adânc al pantalonilor. Căldura binefăcătoare a trupului propriu îi potoli neliniștea trupului. Ajuns în mansarda sărăcăcioasă, nu-și scoase mâna din buzunar, nici atunci când trebui să se culce. Preferă să doarmă îmbrăcat. A doua zi, nu mai lucră cu mâna pentru care un sentiment acut de venerație se năștea și
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
căruciorul ăla nesuferit, aș fi rămas. Copilul îl privi cu ochii larg deschiși, încercând să priceapă sensul cuvintelor. Iar odată cu trecerea timpului, cuvintele tatălui prindeau un sens din ce în ce mai deslușit și mai greu de suportat. Tot mai anevoie reușea să-și potolească neastâmpărul trupului, înăbușindu-și cu greu zbenguiala juvenilă. Înconjurată de verdeață,femeia dormita în liniștea cartierului rezidențial. Florile curtate de gâzele păreau să fie în concert. Soarele devenise pur și simplu de nesuportat. Cu brațele dezgolite, un băiețel cu păr
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
minunate. După ce glandele noastre sudoripare s-au revoltat îndeajuns pentru o singură seară din pricina muzicii mult prea ritmată, tinerească, ne-am retras discret pe o terasă cu vedere către mare. Un suc rece și o înghețată ornamentată șmecherește ne-au potolit setea biologică, sete care ne răscolise trupurile. Am vorbit mult, amândoi dorind parcă - într-un timp cât mai scurt - să aflăm totul despre celălalt. Mâinile noastre s-au atins de nenumărate ori pe tăblia lăcuită a mesei, iar picioarele noastre
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
dai odată-n viața. Am respirat aerul florilor, ce se vor face mere, Caisul m-a îmbiat și el cu-n aer sobru, Ca si cireșul, care-mi spuse, că îmi va păstra și el, Câteva fructe dulci, Să-mi potolesc amarul, apoi zâmbește. Of, da.. și setea-mi de tine, Ce mi-a cuprins întregul univers. Mă-nvart ușor, printre atâtea flori, Ce multe stau să cadă, Pe covorașul verde, al ierbii, Cu stropi de apă, aduși de noapte, Cea
RUGĂMINTE FLORILOR de COSTI POP în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370228_a_371557]
-
în pieptul lui păros. Se minuna cum această imagine a unui corp de bărbat, lipsit de orice veșmânt, putea să trezească în ea atâta plăcere și speranță. - Iubitule, te-am așteptat cu nerăbdare să te hrănești din mine, să-ți potolești setea de fericire, cu iubirea ce o port adânc înrădăcinată în acest trup tânăr și dornic de alintare. - Așa voi face, iubito, mi-este foame și-mi este sete de a te mângâia ca și cum mâine aș pleca undeva departe și
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
picioare, cu niște ochi ce păreau două stele, căutând singură răspunsul la întrebările ei. - O să vorbesc eu cu ielele ce păzesc izvorul să nu te lege de aceste meleaguri, așa că poți bea liniștit, e doar apă plată, dar îți va potoli setea. - Ei, dacă îmi promiți asta, așa am să fac, deși... nu sunt sigur că aș vrea să plec din tărâmul ăsta de vis. - Ei, nu e tărâm de vis, e doar parcul din Vatra Dornei. - Și pe aici toate
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
de boi în ierni viforoase, iar când ajungeau cu greu acasă, mulțumeau lui Dumnezeu că au scăpat neatinși de foamea și furia lupilor, care umblau în haite pe dealurile comunei, atacându-le animalele. Mai vedem fântâna cu cumpănă, ce le potolea setea în veri arzătoare, așezată-n răscruce de drumuri și despre care s-au creat multe legende, dar... dacă v-aș spune tot..., v-aș răpi toată plăcerea născută din descoperirea altor lucruri, deosebit de interesante, la fața locului! Oricum, nici
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
din 30 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Brațul tău puternic iarăși mă ridică, Când din fașă parcă, visele abdică Le deschizi o lume de un viu aprins Prematur în noapte stelele s-au stins... Încropești un soare, din speranțe noi Potolești și setea torni doar calde ploi, În exil trimiți viscolul rebel, Uneori mai tremur când aud de el... Îmi prescrii rețete cu leacuri cerești Și desparți și marea atunci când pășești, Valurile toate se grăbesc să doarmă În adâncuri, tainic mai
BUCURIE MARE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352829_a_354158]
-
fără voia mea și el a insistat s-o primesc chiar gratis, tot eu să-i dau bani? După ce a râs de mine cu toți bețivii lui de la cârciumă că m-a fraierit, eu să-i dau bani să se potolească? A intervenit și maică-sa: --Ăsta îți dă în cap, mamă, după cât este de furios. Ascultă ce spune Dora și dă-i ceva acolo să tacă! Nici nu știi de ce este în stare nebunul. --Ce să-mi facă, mamă? Am
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
pe izlaz? Că Ionel i-a mituit pe toți de la primărie să-i dea locul ăla unde este târla Casapului. Cică sub târlă ar fi o comoară pe care ar vrea să pună mâna el și...dacă Ionel nu se potolește, Casapu îi ia gâtul. Că are un porcar nebun, care a făcut pușcărie pentru crimă, îl cheamă Ilie ăl Prost, care nu știe multe. Dacă te iei de el, îți dă cu ghioaga-n cap. D-aia mi-e frică
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
Ei ne asigurau și masa de la o cantină și ne promiteau o plată de peste 25 lei pe zi. Suma nu era de neglijat și am acceptat amândoi să lucrăm acolo. Imediat tinerii ne-au dat ceva de mâncare să ne potolim foamea până venea masa de prânz. Noi trebuia să aducem pământul cu o roabă dintr-o curte și să-l cernem prin niște site. Prima noastră zi de lucru era marți. Băieții preparau acel pământ pentru teracote, frământându-l cu
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
este! Ești o bucătăreasă nemaipomenită! spuse Nicky încântat, sorbind zgomotos din lingură lichidul aburind. “Este bună. Dar mâine voi mânca la tata”, gândi Nicky. „Va fi un adevărat festin! ”. Tatăl său, se apropia de șaizeci de ani și se mai potolise cu relațiile cu femeile. Își găsise o unguroaică bogată, Ilona, care tocmai își vânduse o casă. Ilona era grasă, cu ochii mici, albaștrii, cu părul rar, vopsit roșu ca focul. Domnul Măslină, era totdeauna galant și politicos cu femeile. Cu
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
hârtie de un leu. Pe langă ăștia un bolovan de aur mi se părea nimic! Îmi venea să-i pup, nu altă! Cumpăr gogoașa și-o savurez pe îndelete. A fost de-a dreptul minunată, dar prea mică pentru a potoli junghiurile foamei din stomacul meu. Stau pe gânduri. Să mai iau una? Sau, mai bine, nu? Dacă pe la Pitești mă chinuie foamea și mai tare? Așa că, ceva bani în buzunar, erau de preferat. Cum stau așa în reflectare simt că
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
pierdut prin toate câte a avut.. Aceste bunătăți l-au îndepărtat pe bogat de sânul lui Avraam: "între noi și voi s-a întărit prăpastie mare". Bogatul (din pildă) îi cerea lui Avraam să-l lase pe Lazăr să-i potolească setea. Răspunsul lui Avraam ne interesează acum în mod deosebit. A zis așa: "între noi și voi mare prăpastie este" (este vorba de depărtarea între rai și iad, între fericire și nefericire), este o distanță mare. Aici doar ne pregătim
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
este malul, iar vântul și valurile ne puteau împinge spre larg. Doi oameni trecuți de prima tinerețe, au plecat la pescuit într-o barcă fără motor la circa o milă maritimă depărtare de țărm. Speram ca totuși vântul să se potolească, așa cum se întâmplă adeseori pe Marea Neagră. La fel de bine știut de către cei ce se avântă pe întinderea nemărginită de apă, este și faptul că vântul se poate porni în câteva minute, să țină și trei zile pe întreg litoralul. Încă nu
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
de ani. Până acum vreo 5 ani am tot strigat în stânga și-n dreapta, am făcut scandal, am încercat să adun oameni excepționali pentru a ne opune minciunii generalizate; dar ultima mea detenție (arestul de la Târgoviște și Oradea) m-au potolit. Sunt prea bătrân și prea șubred ca sănătate să pot porni revoluții într-o Românie în care orice mișcare de stradă, orice efort de reconstrucție a „societății civile” de care vorbește Liviu Antonesei sunt maculate în scurt timp de profitori
DESPRE LEGEA LUSTRAŢIEI, DE LA SILVIU BRUCAN LA ANDREI CORNEA de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354336_a_355665]
-
putereile ele firave și uneltele mele primitive, am săpat o fântână cu apa limpede ca de cleștar Am împodobit-o cu gresia visurilor mele la care ajungeai printr-un arc de triumf al nopților mele de marmoră albă Oameni buni, potoliți-vă setea la fântâna lcrimilor mele; mâinile mele pline de răni stau mărturie că n-a fost ușor Oameni buni, călcați-mi pragul că de-o viață aștept acestă clipă! Cum? Voi nici nu mă cunoașteți? Cei cărora le era
FÂNTÂNA de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354358_a_355687]
-
ca Balada lui Gruia, recitată de ăștia, ca ea: „Sus pe diealu’ úriașu/ Gruia ó-dormi-se...” -Atunci am o idee: Am să fac și eu o revistă literară și în loc să strig „Proletari din toate țările uniți-vă!” dinspre Moscova sau „Mai potoliți-l pe Eminescu, odată!” dinspre Viena, voi striga „maioreștilor” de azi: „Mai liniștiții mă odată pe ANONIMII ăia ai Baladelor voastre!, dinspre UE. Ce zici?” -Și redactor șef pe cine pui? -Păi, de-alde „Mucidonsky”, azi nu mai sunt, dar
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]