2,294 matches
-
Nu voi spune decât c-am auzit că Loftis e... — O, Dumnezeule, a început iar vânătoarea de vrăjitoare? Buzz ieși pe sunetul produs de un nemernic trist bocind. În timp ce el făcea pe durul, afară plouase cu rafale puternice - genul de potop care amenința să topească poalele dealurilor în ocean și să inunde jumătate din zona bazinului L.A. Buzz parie trei contra unu că Hartshorn își va ține gura, doi contra unu că mai multe intervenții polițienești îl vor ajuta să sară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lui Mickey Cohen... Iisuse! — Ești invitat la nuntă, șefu’. Dar vezi să rămâi în viață, flăcău! *** Buzz o luă pe autostrada Pacific Coast până în Wilshire, L.A., la est de Bunker Hill. Pe cer se adunau nori negri, amenințând cu un potop care să înmoaie bine regiunea, poate chiar să dezgroape mai multe cadavre și să trimită alți duri în căutarea răzbunării. Casa de pe strada Beaudry, numărul două sute treizeci și șase Sud, era o clădire în stil victorian, cu chirii modeste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a aruncat în Adînc, unde stau înconjurați de întuneric, legați cu lanțuri și păstrați pentru judecată; 5. dacă n-a cruțat El lumea veche, ci a scăpat pe Noe, acest propovăduitor al neprihănirii, împreună cu alți șapte inși, cînd a trimis potopul peste o lume de nelegiuiți; 6. dacă a osîndit El la pieire și a prefăcut în cenușă cetățile Sodoma și Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire, 7. și dacă a scăpat pe neprihănitul Lot, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
în adevăr, că în trecut ați făcut voia Neamurilor, și ați trăit în desfrînări, în pofte, în beții, în ospețe, în chefuri și în slujiri idolești neîngăduite. 4. De aceea se miră ei că nu alergați împreună cu ei la același potop de desfrîu, și vă batjocoresc. 5. Dar au să dea socoteală înaintea Celui ce este gata să judece viii și morții. 6. Căci tocmai în vederea aceasta a fost vestită Evanghelia și celor morți, pentru ca să fie judecați ca oameni în trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
gunoi, în afara orașului, cu tălpile răsucite în sus, privind spre cer, ca doi pești. Nimeni nu se mirase. Cămătarii nu se bucură de popularitate nicăieri. — Înțelegi? striga Moti Lal la ea. Acum ai rămas singură pe lume! Iar acum, venea potopul. Pământul va fi înecat de apă, dar Amrita, ca și Manu, primul om de pe lume, va pluti zile întregi, reușind să se salveze. Își face palmele căuș și vede în ele un peștișor sărind și unduindu-se în apa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o protejează deloc. Nu se așteaptă să vină s-o ia de aici. Moti Lal o urăște, și-ar vrea s-o vadă moartă. De ce ar ajuta-o? Ea ar trebui să se miște, dar n-ar avea nici un rost. Potopul e inevitabil și când va ajunge aici, o va lua pe sus, îi va mătura pe toți din calea ei. Când a venit vremea să pornească în călătorie, Moti Lal a încuiat haveli-ul și a pus toate lucrurile de preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cărțile poștale, delicate ca dantela, care te privesc peste umbrelele de soare, au pielea albă ca laptele, sunt îmbujorate și parcă te întreabă: o, dar de ce nu vii în grădină, dragul meu? Forrester simte prezența unui spirit. A murit în potop și acum probabil că trăiește un fenomen anume, unul ca acelea pe care le invocăm bătând în masă și în tăblițele Quija. Dar această zeiță pare foarte reală. Întrupată din argila spălată de ape. Îi trece prin minte că poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
urcioare de alamă și o stivă de vreascuri îngrămădite lângă un perete. Afară, furtuna își face de cap, iar în peșteră mâinile ei mici se încolăcesc pe penisul lui și-l împing pe podea într-o zvârcolire confuză de picioare. Potopul mătură totul în cale; nu și pe Amrita. Apa o lovește cu putere, o zgâlțâie, îi desface sariul, asaltând-o ca un câine uriaș, asmuțit asupra ei. Apoi o lasă, iar ea se strecoară din vâltoare, zgribulindu-se sub atingerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lucru pe care l-a făcut, a fost să consulte un ghicitor în palmă, care i-a recomandat să se ferească de apă. Poate tocmai această recomandare a salvat-o. Ea și alți doi servitori au fost singurii supraviețuitori ai potopului sau cel puțin așa au crezut. Căutând și alți supraviețuitori, au luat-o spre viroagă, ajungând la o peșteră a tâlharilor, în fața căreia se afla Amrita, îmbrăcată în cămașă și șort kaki. Trupul unui englez pe jumătate dezbrăcat, fusese scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
am ochii roși, o vârstă, cireșul mă înghite, surâsul meu e candid, păcat că nu îl vezi ... Cântec înapoi la tine Vor veni megieși, va fi roi de tembeli, sub fereastra-ți prea mulți vor falsa repetat, parcă văd prin potopul de pași un plecat, înainte de-ajuns la atâți decibeli. Va fi cârd și, la pusul de nopți deocheat, vor zbura lilieci în apus de scrobeli, iar prin creierii nopții, puțini și rebeli, neuronii pierduți vor muri ca-n palat
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să fim Tu val de râu, eu val de fluviu, Sub tunet să ne risipim în ploile ce curg diluviu. Și sub rostogoliri năuceTalaz în spuma de ocean, Ca două suflete pierdute Să vălurim către liman. Apoi scăpați din încleștarea Potopului în care-am fost, Să ne putem găsi-alinarea Și pacea ultimului rost; Sub piatra unei mânăstiri, Să izvorâm ca în minuni, La praznicul Bunei-Vestiri, Doi stropi de rouă-n rugăciuni ... Mestecenii Mestecenii îmbâtrânesc în mine Mi-e trupu-n coaja lor
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
întrupează în forme particulare. Socializarea ar fi pentru ea o nefericire. - Totuși nu putem trăi altfel decît împreună: abia acum cînd separarea a irosit energia națiunilor sună ora comunitară. Adunat, potențialul acestora va muta albiile, va defrișa munții, va usca potopul și va umezi pustiul... - Mereu cobori în pragmatism. Sîntem ființe cu spirit și morală, nu fiare. - Fără fapte omul nu poate dăinui. În primul rînd el are nevoie de mîncare. Vom impune dreptatea celor mici, nenorociți și nenumărați. - Chiar crezi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dacă n-ar fi fost prudent din partea mea să bag un cartuș pe țeavă. Pe urmă am avut dramul de inteligență să mă liniștesc: „La ce bun? Împotriva cui? Cine dracu’ ar fi venit să atace, În pustietate și pe potopul de zăpadă, nenorocitul de depozit?”. Am rămas, cum am zis, aproape liniștit și resemnat În groapă. Începuseră să-mi treacă prin minte buluc de imagini luminoase și blânde, Îmi era cald și aproape bine. Mi-am amintit, Într-un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Înviați‐vă dar graiul Ruginit de multă vreme, ștergeți slinul, mucegaiul Al uitării‐ n care geme. Strângeți piatra lucitoare Ce din soare se aprinde și‐ ți avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Vasile Militaru (1885 ‐1959) Vasile Militaru, n. 21 septembrie 1886 în satul Dobreni, județul Giurgiu, mort la 8 iulie 1959 la Ocnel e Mari, județul Vâlcea. A debutat cu versuri în 1904 în revista „Literatură și artă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
plimbările pe aleile retrase din grădina publică (a Bârladului n.n.) sau dealul „Țuguiata” Gheorghe Vrabie „Bârladul cultural”, p.145 MAMEI ( fragment ) Din vremile apuse ș‐ atât de fericite, Aducerile‐aminte adesea mă‐ mpresoară. Ce de viață‐n urmă !... Ca un potop mă‐nghite Comoara mea de visuri, pierduta mea comoară Din vremile apuse ș‐atât de fericite! Cum se desfac, din noapte, icoane vechi și sfin te! și ca din cărți, trecutul fantastic mi s‐ așterne; Atâtea dulci vedenii îmi picură
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
războinici nu sunt așa de slabe! În timp ce vorbea, toți oamenii își reveneau, pe rând, din reverie. — În loc de a asculta aiureli din-astea, fiecare om să-și păzească postul. Aceste castele sunt întocmai ca un stăruitor care ține pe loc un potop de apă murdară. Stăvilarul e lung și întortocheat, dar, dacă o părticică din el se sfărâmă, se va prăbuși întreaga construcție. Fiecare dintre voi trebuie să reziste și, legați piept lângă piept, să nu vă clintiți nici chiar de-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui Oda Nobutada au pătruns deja în Kai, prin Suwa, iar oamenii noștri sunt omorâți fără milă, indiferent dacă luptă sau se predau. Capetele lor retezate sunt expuse pe marginea drumului, iar inamicul se revarsă în toate părțile ca un potop. Apoi veni un alt mesaj urgent: — Ruda lui Shingen, preotul orb Ryuho, a fost capturat și măcelărit de inamic. De astă dată, Katsuyori ridică ochii și spuse vorbe grele despre dușman: — Forțele clanului Oda nu cunosc mila. Ce vină i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
rapid la zid, încât era greu să se distingă cine era primul și cine al doilea. În interiorul zidurilor, samuraii clanului Oda care alergau deja de la corpul de gardă de lângă poartă apucau toate armele pe care le găseau, încercând să stăvilească potopul acelui râu năvalnic. Însă era totuna cu a încerca să sprijine un baraj spart cu mâinile goale. Neluând în seamă săbiile și lăncile apărătorilor, avangarda clanului Akechi se repezi cu iuțeală printre ei, călcând peste cadavrele oamenilor care se angajaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
averi nemuncite sunt păcăliți, puși în dificultate și situații jenante, sunt umiliți spre satisfacția poporului. Cu mintea sclipitoare îi supune inteligenței sale făcând pretutindeni dreptate umiliților și nedreptățiților. Vremurile colectivizării sunt vremuri cu valuri și de cumpănă. Lumea vorbește despre potopul lui Noe și potopul lui Nae, respectiv Ceaușescu. Păcală e arestat că nu intră în colhoz. Întrebat fiind: „Cine te-a adus aici, măi țărane?”, răspunde prompt, mucalit: „Anus Paukurus” și de judecat nu m-a judecat nimeni. Cam tot
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
puși în dificultate și situații jenante, sunt umiliți spre satisfacția poporului. Cu mintea sclipitoare îi supune inteligenței sale făcând pretutindeni dreptate umiliților și nedreptățiților. Vremurile colectivizării sunt vremuri cu valuri și de cumpănă. Lumea vorbește despre potopul lui Noe și potopul lui Nae, respectiv Ceaușescu. Păcală e arestat că nu intră în colhoz. Întrebat fiind: „Cine te-a adus aici, măi țărane?”, răspunde prompt, mucalit: „Anus Paukurus” și de judecat nu m-a judecat nimeni. Cam tot pe atunci circula intens
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
anume în vremuri de strîmtorare. 26. După aceste șaizeci și două de săptămîni, unsul va fi stîrpit, și nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea și sfîntul Locaș, și sfîrșitul lui va fi ca printr-un potop; este hotărît că războiul va ține pînă la sfîrșit și împreună cu el și pustiirile. 27. El va face un legămînt trainic cu mulți, timp de o săptămînă, dar la jumătatea săptămînii va face să înceteze jertfa și darul de mîncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
să-l caut negreșit. Îți mulțumesc pentru veste și mergi sănătoasă. Poate ne-om mai întâlni pe cale... Poate, conașule... După doar două zile, îmi pregăteam micul meu bagaj pentru drumeție... În zori, pe când luceafărul de dimineață, rămas singur să înfrunte potopul de raze ale soarelui, mă arunc pur și simplu în brațele răcorii de afară... Merg de o bună bucată de vreme. Soarele soarbe cu voluptate și ultima picătură de rouă. Am ajuns pe creasta dealului. Aici mă opresc să contemplu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ținându-și mâinile la spate... Dacă îl vedeai, nu puteai să nu te gândești că pentru el mersul este de fapt o stare de meditație. Nu părea niciodată grăbit... Nici chiar atunci când, întorcându-ne de la iaz, s-a pornit deodată potop de ploaie de credeai că se năruie cerul peste pământ... Se uita la mine cum încerc să merg mai repede și zâmbea... Părea să spună: „Apoi să știi două lucruri, fiule: întâi apa nu trece dincolo de piele și apoi ori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de sus. începuse să mă mănânce pielea. Of, de ce venise Luke tocmai când Daryl era acolo? Și de ce trebuise ca Daryl să fie acolo când a venit Luke? Niciodată nu plouă, dar întotdeauna toarnă cu găleata și mă temeam ca potopul ăla să nu mă ia pe sus. Mă temeam că Daryl o să-și facă o impresie proastă despre mine fiindcă eram prietenă cu unul care purta un tricou cu Stăpânul Inelelor. Dar, și asta m-a surprins, chestia asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în tramvai, n-o să credeți. Ceilalți călători nu observau. Sunt obosiți, storși de plictiseală, de frică, de vicleniile zilnice ale supraviețuirii, dacă găsesc un loc și pot sta jos nu le mai pasă de nimic, surzi orbi muți, să vină potopul. Un loc, să stea jos, ăsta-i trofeul râvnit, credeți-mă. Deci, tocmai treceam prin dreptul abatorului, prin norul acela de putoare, fiecare se strângea în gulerul hainei, nici că le păsa de câinii și pisicile și ceilalți disidenți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]