25,546 matches
-
pentru care bărbatul iubit nu reprezintă altceva decât un bun din inventarul casei, la fel de atent administrat că și celelalte bunuri. Tânărul prozator știe să vadă în acest prozaism și în această rigoare dusă până la absurd premisele unei atitudini criminale. O povestire la fel de puternică este Emisia, care îl are ca protagonist pe realizatorul unor emisiuni de radio, Geo. Acesta a început să îmbătrânească, dar se simte bine în mijlocul echipei de tineri care anima, în prezentul narațiunii, instituția. El crede, cu candoare, că
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
diagonală,/ peste blocuri,/ o femeie se răsucește încă în așternut./ Oare asta e dragoste?" E dragoste, dar nu e literatura (bună). În rest, cartea lui T.O.Bobe, intitulată perfid Bucle, se citește cu încântare. Teodor Hossu-Longin, Crima și alte povestiri, București, Editura Cartea Românească, l998, 136 pag. T.O. Bobe, Buclă, București, Editura Univers, col. "Prima verba", l999, 64 pag.
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
loc tot traseul erotic dintre Ileana și Davidescu, e dublată continuu de un prezent distantator, dînd posibilitatea unei variate și veritabile lecturi critice a trecutului. Personajul principal, Ileana, e autoarea textului-jurnal, dar în fapt ea, ca personaj central al propriei povestiri, pare să dețină și "paternitatea" propriei narațiuni/relații erotice. Ambiguitatea situației poate oferi o hermeneutica extrem de profitabilă, realizarea formală fiind însă foarte departe de o cît de cît lizibila punere în practică a ipotezei formulate. Cu excepția unor diferențieri onomastice, personajele
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
formulate. Cu excepția unor diferențieri onomastice, personajele, aparținînd în general unei studențimi tîmpe și snoabe, cu aere intelectuale, nu sînt decat simple funcții într-un decor limitat, jargonul lor, creînd mai degrabă efecte de ridicol, decît de realitate. În cadrul estival al povestirii, cele două victime ale Zburătorului, fac însă figură aparte: solitari constitutiv, manifestînd, desi atît de tineri, înfiorate profunzimi reflexive, neputîndu-se integra comunității, ei își trăiesc subversiv ineluctabilul puseu erotic, ce nu se va concretiza niciodată, respectîndu-se astfel metafizica ascunsă a
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
de prejudecăți și s-a petrecut o schimbare a spunerii discursive. Textul cîștiga în coerentă pe masura ce rostirea își depășește limitele impuse de gîndirea despre poezie, proza, eseu etc. Frazele se adună una cîte una într-un singur gest al unei povestiri care obosește pe masura ce este spusă. Una dintre caracteristicile prozei despre care scriu este un fel de oboseală care determină, permanent, ca distanță dintre autoare și text să devină un spațiu din ce in ce mai evident, identificabil, de sine stătător. Tocmai această distanță care
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
1991 - debutează la Editură "Albatros" din București cu volumul Închisoarea noastră cea de toate zilele, vol. I (1949, 1952-1953); vol. al II-lea (1953-1955). - 1992 - vol. al III-lea (1956-1959). - 1994 - vol. al IV-lea (1960). Autorul își întrerupe acum povestirea "din motive de sănătate", făgăduind cititorilor să-i însoțească "și pe ultima parte a drumului parcurs pînă în vara anului 1964, cînd vom părăsi împreună prima închisoare pentru a reveni în cea înconjurată de grațiile, sîrmă ghimpată și cîinii de
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
celelalte n-ar avea același caracter). Se știe, Romain Rolland a avut un rol colosal în devenirea ca scriitor a lui Istrati. Viitorul prozator român de expresie franceză îi scrie lui Rolland și acesta îl sfătuiește să se destăinuie în povestiri. Scrie, cu cîtă franțuzeasca apucase să acumuleze, povestirea O întîlnire (în martie 1921), primind de la mentorul sau aprecierea favorabilă și îndemn de a persevera (în ediție e publicată această scurtă narațiune). Dar ceva mai înainte, în ianuarie 1921, redactează confesiunea
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Romain Rolland a avut un rol colosal în devenirea ca scriitor a lui Istrati. Viitorul prozator român de expresie franceză îi scrie lui Rolland și acesta îl sfătuiește să se destăinuie în povestiri. Scrie, cu cîtă franțuzeasca apucase să acumuleze, povestirea O întîlnire (în martie 1921), primind de la mentorul sau aprecierea favorabilă și îndemn de a persevera (în ediție e publicată această scurtă narațiune). Dar ceva mai înainte, în ianuarie 1921, redactează confesiunea Ultime cuvinte adresată lui Rolland, pe care însă
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
sau: "Acum plec fericit: în cincisprezece zile am trăit cît în cincisprezece ani". În 1923 revista de prestigiu Europe îi publică lui Istrati românul Chira Chiralina, evident cu o elogioasa recomandare-prefată a lui Rolland. Atunci scrie, zugrav fiind la Paris, povestirea La un "raccord", rescrisa în 1925, în limba română și apărută postum în Cruciada Romanismului. Editorul o include în această secțiune, încheiată cu un alt text despre și închinat lui Rolland apărut în 1934 în revistă Marianne, în amintirea debutului
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
al formației, un român interesat în același timp de evoluția eroului sau și de propria să constituire. Dacă întreaga narație urmărește devenirea personajului, trecerea să prin experiențe și prin medii diferite, permanent se abat de la discursul principal o sumedenie de povestiri care nu au o legătură directă nici cu viața exterioară și nici cu evoluția lăuntrica a artistului. Ele compun, însă, o lume complexă, vie și veridica. Prin ele sînt introduse acele elemente care dau istorisirii pregnanta spațială, extensie pe orizontală
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
de a atesta o anume fatalitate biografică, umană intelectuală și caracterială. Fatalitate convertibilă în inflexibilitate, imperativ moral, sacrificiu. Cele 222 de pagini de "Exerciții de fidelitate" (Ed. Eminescu, 1999) se oferă când într-o scandare gravă de versete, când în povestiri exemplare, scene și secvențe din Bucureștiul anilor '80, dar și din hinterlandul natal buzoian. Avem în fond o intensă biografie intelectuală, retrăită cu înfrigurare stilistică, dar și cu detașare eseistică, hiperanalitică uneori. Anamneza, psihismul copilului dar și al adultului sunt
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
în care își găsește adăpost are o ciudățenie: un dulap fără perete în spate, căptușit doar cu un strat de postav cenușiu. Din acest dulap se ivește, seară de seară, fantasma unei fete frumoase care îi istorisește poveste după poveste, "povestiri triste, fără mîngîiere", care însă lui Albert cel muribund "i se așezau ca o dulce povară pe inimă și o făceau să bată tot mai încet și mai fericită". Parodicul, în "Dulapul de haine", vine în final, în doar cîteva
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
dulce povară pe inimă și o făceau să bată tot mai încet și mai fericită". Parodicul, în "Dulapul de haine", vine în final, în doar cîteva vorbe, cînd naratorul refuză un deznodămînt, ba chiar se derobează de întreaga responsabilitate a povestirii. Rostul parodicului nu este însă, precum în tehnica postmodernă, de a pulveriza convenția tocmai făcînd-o evidentă, ci mai curînd, cred eu, el ține de un palier mult mai adînc, metafizic, al povestirii ca formă de împlinire și regăsire umană. Fata
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
ba chiar se derobează de întreaga responsabilitate a povestirii. Rostul parodicului nu este însă, precum în tehnica postmodernă, de a pulveriza convenția tocmai făcînd-o evidentă, ci mai curînd, cred eu, el ține de un palier mult mai adînc, metafizic, al povestirii ca formă de împlinire și regăsire umană. Fata care apare în dulapul de haine este, evident, o întruchipare a Șeherezadei. Numai că, spre deosebire de mitul fondator al povestirii, nu ea e cea care înfruntă pericolul morții, ci ascultătorul ei. Moartea și
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
curînd, cred eu, el ține de un palier mult mai adînc, metafizic, al povestirii ca formă de împlinire și regăsire umană. Fata care apare în dulapul de haine este, evident, o întruchipare a Șeherezadei. Numai că, spre deosebire de mitul fondator al povestirii, nu ea e cea care înfruntă pericolul morții, ci ascultătorul ei. Moartea și fantezia sînt temele constante în secole la rîndul de literatură. Dar legătura dintre ele este poate Tema nuvelisticii lui Thomas Mann. Thomas Mann - Povestiri (I și II
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
mitul fondator al povestirii, nu ea e cea care înfruntă pericolul morții, ci ascultătorul ei. Moartea și fantezia sînt temele constante în secole la rîndul de literatură. Dar legătura dintre ele este poate Tema nuvelisticii lui Thomas Mann. Thomas Mann - Povestiri (I și II), traducere de Ion Roman, prefață de Ion Ianoși, postfață, note și comentarii de Thomas Kleininger, Editura Univers, București 2000, 422 +350 pagini, preț nemenționat.
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
sune, Tratat asupra statului la coadă și nu Tratat assupra cozii). Iar de atunci - nimic. Abia cu un an și ceva în urmă, Florin Sicoe s-a înfățișat din nou înaintea publicului ca prozator, tipărind volumul Sâmbăta engleză și alte povestiri. Textele sunt datate, astfel încât putem afla că în marea lor majoritate au fost scrise tot la începutul deceniului nouă, probabil într-un moment biografic fast, de maximă productivitate literară. Practic, prozatorul tot nu s-a întors la uneltele sale. Poate
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
a întors la uneltele sale. Poate fi considerat în continuare, în raport cu cei care îl admiră, un trădător. Dar aceasta nu ne împiedică să citim cu plăcere proza scurtă scrisă de el în urmă cu douăzeci de ani. Sâmbăta engleză... Prima povestire din sumar (de la care s-a împrumutat titlul întregului volum), Sâmbăta engleză, este o capodoperă. în numai 16 pagini, autorul povestește viața a două Emma Bovary din România comunistă (textul datează din 1982): Gina și Mona, prima de patruzeci de
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
a se bucura de lumina candelabrelor și de politețea chelnerilor. Ora aceasta le costă economiile făcute eroic timp de o săptămână, dar trista afacere le convine, întrucât le întreține iluzia că existența lor are un sens. Ideea mai profundă a povestirii este că ritualul "sâmbetei engleze" reprezintă și o formă de a apăra ceea ce a mai rămas din demnitatea umană împotriva uniformizatorului regim comunist. Autorul face, de altfel, ca textul să aibă numeroase semnificații posibile, adevărate irizații, de genul celor care
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
apăra ceea ce a mai rămas din demnitatea umană împotriva uniformizatorului regim comunist. Autorul face, de altfel, ca textul să aibă numeroase semnificații posibile, adevărate irizații, de genul celor care apar când cineva rotește încet un diamant în lumină. ...și alte povestiri Aproape toate textele din volum au farmec, chiar dacă nu ating complexitatea și seninătatea tragică a Sâmbetei engleze. Indiferent de condiția lor socială, personajele aduse rând pe rând în plan cuceresc printr-o decență a suferinței specifică lumii bune. Protagonistul povestirii
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
povestiri Aproape toate textele din volum au farmec, chiar dacă nu ating complexitatea și seninătatea tragică a Sâmbetei engleze. Indiferent de condiția lor socială, personajele aduse rând pe rând în plan cuceresc printr-o decență a suferinței specifică lumii bune. Protagonistul povestirii Domnul Arthur, un aristocrat bătrân, de care este îndrăgostită romantic o femeie tânără, se pregătește în tăcere, la sfârșitul războiului, pentru a-i întâmpina cu un pistol în mână pe soldații sovietici. Dezastrul care va fi provocat României de forța
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
însă că în același stil aristocratic reacționează un personaj care nu este un aristocrat propriu-zis când află, găsindu-se la Paris, că în România a venit la putere un partid extremist. Personajul se numește Julius, este scriitor și apare în povestirea intitulată Sosirea din străinătate. în loc să se pună la adăpost, rămânând în Franța, el hotărăște să se repatrieze: " Traversase râul de frontieră cu fruntea lipită de geam, zâmbind. Cu ochii pierduți în undele cenușii, mocirloase. Copleșit de îngrijorare, un timp, dar
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
de zar și de a pierde. Un personaj de genul lui Grobei nu poate pătrunde în proza sa. în această proză au acces oameni distinși, cu sensibilitatea educată, din categoria lui Matei Iliescu, personajul lui Radu Petrescu. Raoul, protagonist al povestirii Solange (singura din volum scrisă după 1989), suferă în momentul în care, telefonându-i iubitei, aude în receptor cum răsună apelul într-o cameră goală: " Puțin după cinci dimineața, ploaia încetase brusc, la fel de brusc precum începuse, și, la fel de repede, legătura
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
stabiliment nu era nimeni. Lui Raoul îi fu dintr-o dată rău și, închizând scurt aparatul care îl anunța atât de brutal că odaia iubitei lui era goală, se hotărî să nu se mai întoarcă la sanatoriu." Ca și aristocrații din povestirile lui, Florin Sicoie apare rar în public, dar fiecare apariție este memorabilă. Florin Sicoie, Sâmbăta engleză și alte povestiri, Cluj, Biblioteca Apostrof, col. "Ianus", 1998. 132 pag.
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
de brutal că odaia iubitei lui era goală, se hotărî să nu se mai întoarcă la sanatoriu." Ca și aristocrații din povestirile lui, Florin Sicoie apare rar în public, dar fiecare apariție este memorabilă. Florin Sicoie, Sâmbăta engleză și alte povestiri, Cluj, Biblioteca Apostrof, col. "Ianus", 1998. 132 pag.
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]