4,842 matches
-
Copyright din SUA a promulgat câteva recomandări pentru plasarea corespunzătoare a notației copyright. Astfel, pentru lucrările reproduse prin copii pe diferite suporturi de memorare, de pe care notația nu poate fi vizualizată decât cu ajutorul echipamentului, pot fi folosite următoarele metode de poziționare a simbolului: • un simbol care să fie perceptibil la listare, fie în titlu, fie la sfârșitul lucrării; • un simbol care să fie afișat pe monitorul utilizatorului la demararea lucrului cu programul; • un simbol care să apară continuu pe ecranul terminalului
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sau/și la infuzie și poate avea cauze multiple: Scurgerile de dializat (externe, subcutanate sau pleurale) se manifestă prin tulburări de drenaj, cu debite normale ale efluxului și influxului, dar volumul dializatului efluent este net mai mic decât cel infuzat. Poziționarea incorectă sau cudarea cateterului fac ca debitul dializatului să varieze în funcție de poziția cateterului și/sau a pacientului. Obstrucția orificiilor cateterului cu franjuri epiploici sau mezenter este mai frecventă în caz de constipație și de inactivitate fizică. Caracteristică este scurgerea în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ei - cronica și analiza de text. Semnificația și importanța unui demers critic ar fi conferite de situarea în această ierarhie. Din acest motiv, indiferent de temă sau de miză, criticul vizează atingerea unei perspective teoretizante chiar și atunci când o asemenea poziționare nu e necesară ori este de-a dreptul improprie. De pildă, în eseul Cristian Popescu, opera poetului devine un laborator experimental pentru verificarea unor achiziții teoretice recente sau pentru etalarea ultimelor lecturi. Din cuprinsul comentariului, liricii lui Cristian Popescu i
POENAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
motiv emblematic” - scrie autoarea, relevând întreita ipostază a semnului literar, ca element semantic, referențial și autoreferențial deopotrivă. Apoi, identificarea celor șase „nivele configurative” constituie o modalitate plauzibilă de a motiva „validitatea lecturilor multiple aplicate unuia și aceluiași text literar”, în funcție de poziționarea sistemului critic pe un anumit nivel al operei. Pe de altă parte, ipoteza „modelului cosmologic” presupune o regândire a istoriei literare pe baza unei „noi alianțe” încheiate între literatură și științele „tari”. Consecințele unui asemenea proiect se observă cel mai
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
de registru aduc culegerile Vorbindu-vă prin semne (1979) și Elegii vorbite (1982), în care se simte influența poeziei italiene (Carlo Porta, Edoardo Sanguineti, Spatola ș.a.). Limbajul își sporește acum coeficientul de plasticitate și de colocvialitate, miturile sunt resemantizate prin poziționarea lor în contexte derizorii („hei Apollo/ sau Phaeton ce-ai căutat cu cvadriga/ pe teren accidentat”), livrescul e domesticit într-o vastă rețea intertextuală, în timp ce procesul scrisului cunoaște o mai largă difuziune tematică: „Pe mal stă un copil răutăcios/ strappando
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
puțin material de extras din domeniul imperfect al informațiilor senzoriale. Putem recunoaște ușor această opinie ca reprezantând o poziție metafizică și, ca atare, poate fi supusă aceleiași critici pe care o aducem tuturor celorlalte raționamente ale metafizicii. Nu există o poziționare superioară a cunoașterii empirice, independentă de universul complex pe care încercăm, pe cât ne stă în putință, să-l conceptualizăm, măsurăm și interpretăm. Lumea aceasta este singura noastră sursă de date. Este un mare risc din partea vreunui om de știință să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Istoria sociologiei românești de după război (1944) până la Revoluție (1989) cunoaște schimbări dramatice generate de o combinare a unor factori sociali (contextul politico-ideologic) și cognitivi (relațiile dintre diferitele componente ale cunoașterii: ideologie, filosofie, sociologie). Dinamica acestor forțe a produs orientarea sociologiei, poziționarea ei În contextul cognitiv și modificarea atitudinii politice față de această disciplină. Costea, Larionescu și Ungureanu (1983) identifică o etapizare ideologizată a evoluției postbelice a sociologiei, impusă de epocă, care nu mai poate fi susținută acum. Utilizând datele oferite de autori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
altul este condiționată de procesele sociale prin care intervine schimbarea socială și de interacțiunile sociale. A fi născut la o anumită dată nu asigură, În sine, nici o formă de apartenență colectivă În afara celei de ordin demografic, dar obligă la o „poziționare” În cadrul procesului istoric. Mannheim stabilește, astfel, o analogie cu clasa socială, precizând Însă că este vorba despre realități diferite, dar cu o anumită asemănare structurală. O astfel de referință i-a permis să ilustreze potențialitățile inaugurate prin „poziția de generație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
domenii ale vieții sociale. În consecință, tranzițiile de la o etapă a vieții la alta comportă transformări În raporturile dintre generații. Din această perspectivă, am putea vorbi despre o problemă socială generațională În mileniul trei? Despre o stratificare socială cu o poziționare la limita inferioară a tinerilor, a vârstnicilor, a femeilor și a imigranților? Cu siguranță că da, iar dacă ne referim numai la tineri, este suficient să analizăm perioada de la Revoluția rusă și până la evenimentele din mai 1968, moment În care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai conservatoare decât cea a altor optzeciști, vădind mai degrabă înclinația pentru exprimarea în filiația „înaltului modernism” postbelic, decât evoluția către soluțiile postmoderne. Modernismul rezidă nu atât în expresie, dicție, mijloace și recuzită, în imagistică și sintaxa specifică, cât în poziționarea filosofică. De postmodernism eul poetic al lui P. se „teme”, se pune la adăpost („În fața zilei cad;/ mă ridic și iar cad.../ Postmodernismul, ca niște ape /ieșite din matcă, /îmi inundă casa; /de streșini mă prind /urcându-mă pe acoperiș
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
cu un evoluționism social pe cât de implacabil, pe atât de transindividual. Individul ca subiect istoric riscă astfel să fie eliminat aproape complet de pe scena istorică. Societățile particulare, de tipul statelor naționale sau al comunităților etnice, teritoriale sau culturale, indiferent de poziționarea lor geografică sau istorică, riscă să fie topite într-o societate universală indistinctă și atotintegratoare. Istoria riscă să fie transformată într-o istoricitate ce se autorealizează în mod evolutiv. Duratele lungi riscă să ascundă hiatusuri istorice cu efecte tulburătoare în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care va deveni omniprezentă în orice discurs despre modernitate. Vanitatea, ambiția sau interesul personal sunt motivatorii fundamentali ai oricărei activități a omului modern. Bunăstarea sau bogăția produsă nu este privită de persoanele deținătoare ca simplă acumulare, ci ca „simbol de poziționare socială”, adică de distincție, prestigiu și dominare a altora. Individualismul și, odată cu acesta, democrația și diferențierea structurii sociale pe categorii și clase sociale sau pe stiluri de viață vor constitui de-a lungul modernității domenii constante de explorare și consacrare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
admit că logica socială a construcției corespunzătoare modernității reflexive este una ce implică multiple combinații impredictibile de consecințe intenționate și neintenționate, de planuri sau programe raționale și de „efecte perverse”. Toate acestea sunt rezultate ale acțiunilor actorilor sociali, indiferent de poziționarea lor în sistemul de coordonate ale societății și ale cunoașterii lor despre mediul în care acționează, dar având în vedere constrângerile structurale și cognitive ale mediului acțiunilor. Coordonatele sociale fundamentale ale poziționării individuale în societatea industrială a modernității consacrate au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt rezultate ale acțiunilor actorilor sociali, indiferent de poziționarea lor în sistemul de coordonate ale societății și ale cunoașterii lor despre mediul în care acționează, dar având în vedere constrângerile structurale și cognitive ale mediului acțiunilor. Coordonatele sociale fundamentale ale poziționării individuale în societatea industrială a modernității consacrate au fost reprezentate de statul național și cetățenie, de clasa socială și familie, de ocupația și nivelul de educație și cultură, de mediul de rezidență și comunitar. Acestora le-au fost asociate linii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oraș, industrie sau agricultură, familie sau non-familie, politic sau non-politic și tot așa constituie mulțimea de dihotomii polare ce despărțeau, delimitau, tranșau granițele clare și cîteva punți de trecere, atent reglementate, de la o categorie la alta. Astfel de coordonate și poziționări, cel mai adesea ierarhice, au oferit în societatea industrială multiple posibilități de proiectare și planificare, adică de acțiuni sociale și individuale intenționate, orientate spre scopuri, motivate de interese și controlabile individual și mai ales social. Agregarea unor astfel de acțiuni
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie având în vedere schimbările asociate cu sau produse de actorii sociali individuali. Se știe că cele două abordări pot conduce la concluzii convergente, dar și la distincții care au consecințe profund diferite pentru organizarea și conducerea societății sau pentru poziționarea actorilor sociali în raport cu ei înșiși sau cu transformările pe care le produc și reproduc în societate. În cele ce urmează, voi avea în vedere perspectiva actorilor sociali și voi insista mai ales asupra proceselor de individualizare. O astfel de opțiune
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un individ face și ceea ce este, au fost fixate într-o matrice de corespondențe: în funcție de identitate (ceea ce ești) se fixau rolurile (ceea ce faci). Clasele sociale reprezentau coordonata socială cea mai importantă pentru structurarea matricei de corespondențe dintre identitate și roluri. Poziționarea socială a unui individ, strategiile și stilurile de viață, participarea politică etc. erau toate generate și explicate de coordonatele sociale. De exemplu, multe dintre teoriile sociale și ideologiile formulate și aplicate în secolele al XIX-lea și XX se bazau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
restructurare, respectiv cu apariția și consolidarea progresivă a unor noi structuri sociale. „Programul instituțional” al statului a fost promovat de sus în jos, astfel încât să configureze acele structuri sociale care îi corespund. Drept consecință, coordonatele sociale cele mai reprezentative pentru poziționarea socială a fiecăruia dintre noi s-au schimbat și continuă să se schimbe în mod radical. Clasele sociale și relațiile dintre ele, ocupațiile și comunitățile, întreprinderile sau organizațiile culturale, școlare etc. își schimbă compoziția, urmează traiectorii constitutive noi, dezvoltă o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vedere schimburile economice care concură la construcția economiei de piață și a pieței ca reglator fundamental al tuturor tranzacțiilor. Privatizarea, construcția și garantarea drepturilor de proprietate, acumularea și repartizarea bogăției și redistribuția veniturilor generează o nouă structură socială și o poziționare individuală în spațiul social, care sunt complet diferite de cele trăite anterior. Schimbările sunt atât de rapide, încât este greu pentru orice individualitate să le urmărească și să se adapteze cu ușurință, mai ales dacă spațiul este sau a devenit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sexuală a muncii dintre bărbatul-lucrător industrial și femeia-lucrător casnic. Adăugând acestei diviziuni moștenirea culturală tradițională a rolurilor atribuite femeilor și bărbaților, obținem o distribuție ierarhică a pozițiilor și relațiilor de gen ale societății industriale, ce corespunde unui mod patriarhal de poziționare a familiei în organizarea socială. Logica acestui conflict de gen se constituie astfel la intersecția modernității societății industriale cu tradiția societății ce a precedat-o. Tradiției în recesiune i-a corespuns ascensiunea industrialismului și a corporatizării continue și extinse a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau mai noi, dar din păcate aflată astăzi în luptă cu amenințarea unei decăderi financiare. Acest gen de situație nu-i tipic doar pentru spațiul academic american. Odată cu valurile puternice ale globalizării și mai ales cu extinderea pieței învățământului superior, poziționarea universităților clasice în spațiul academic s-a schimbat, au apărut noi instituții, competiția interuniversitară s-a accentuat atât la nivel național, cât și pe plan internațional. Să ne uităm la noi: din 1990 până acum, nu numai că numărul universităților
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a face față, universitatea însăși a trebuit să se reinventeze, iar unii au proclamat-o „afacere”. Priviți în lumea academică din jur și nu va fi greu să descoperiți astfel de „afaceri”. S-a inventat chiar un nou vocabular de poziționare a universității pe piața academică: studenții sunt clienți, instituția este răspunzătoare față de guvern, dar mai ales față de clienți, de corporații, de alți finanțatori și donatori, universitatea trebuie să caute o nișă pe piață și să-și afirme marca, departamentul (sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o alta plecată definitiv în Italia și despre una, două femei care s-au căsătorit cu nemți și au plecat. Legătura cu orașele din jur Satul Traian Vuia, este străbătut de DN 68 având, din acest punct de vedere, o poziționare favorabilă în raport cu celelalte sate ale comunei, asigurându-le locuitorilor o „mobilitate” ridicată. Mai exact, pe șosea există legături directe cu Făgetul (12 kilometri) și Lugojul (21 de kilometri). Acestea sunt cele mai apropiate localități la care se raportează cei din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
prin autocarele de pe ruta Timișoara-Sibiu, Timișoara-Deva, Timișoara-Alba Iulia. Sătenii se declară mulțumiți de cursele regulate care trec prin localitate, afirmând că există multe curse cu oprire în sat, care iau pasageri în limita locurilor; microbuzele, autobuzele din Făget și Lugoj. Poziționarea la DN 68 favorizează folosirea autovehiculelor în detrimentul trenului, mai ales că cea mai apropiată nu este gara „Traian Vuia”, situată la șapte kilometri pe șosea sau la cinci kilometri pe scurtătură peste câmp, ci gara „Mănăștiur”, plasată la doar patru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani); „Nu-i informare... În agricultură nu se câștigă... Oamenii nu gândesc economic și nu investesc” (zilier, 33 de ani). Rugați fiind să identifice asemănările și diferențele dintre satele europene și cele românești, autoritățile au invocat istoria comună și poziționarea geografică, iar diferențele se pun pe seama decalajului economic și social dintre noi și țările europene. Caseta 1. Despre apartenența la Europa „În privința istoriei, originea limbii române, suntem un popor... O țară frumoasă. Ne asemănăm cu toți, doar că poziția noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]