9,158 matches
-
dar amendă gestul entuziast al lui Gustav cu o observație atât de prozaică, într-un moment în care turla principală depășise granițele universului Crucea Sfântă a iubirii atingând apele de cristal ale celuilalt cer încât spusele ei nu numai că prăbușiră tot turnul de ceruri aflat în echilibru, ca teancul de farfurii pe capul unui acrobat, dar treziră din amorțeală și timpul romantic în care se declina dragostea în Brăila, fără să vrea căzut în condițional-optativ: AR FI PUTUT FI, DACĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
un bărbat de vârstă mijlocie. -Iertați-mi intruziunea. Nu am telefon mobil iar cabina telefonică cea mai apropiată nu funcționează. Firește că voi plăti convorbirea. -Nu e necesar, spusei, întinzându-i aparatul. Îl luă și formă un număr. În vreme ce aștepta, se prăbuși. Stupefiat, mă aruncai lângă el. Auzii o voce îndepărtată spunând „alo” în receptorul pe care am avut reflexul să-l închid. Scuturai bărbatul. -Domnule! Domnule! Îl întorsei pe spate. Avea gura întredeschisă și un aer uluit. Îl lovii peste obraji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
mașina lui, nu ar fi prea grav: aș spune adevărul, care era bizar, cam nasol, dar nu blamabil. Voi pretexta că nu e de necrezut să-ți pierzi cumpătul atunci când un bărbat de pe stradă intră în casa ta și se prăbușește acolo. Un astfel de argument ar face ca toată lumea să fie de partea mea. Eram hotărât. Tocmai atunci răsună soneria telefonului. Mi se păru că niciodată nu auzisem ceva mai terifiant. Era ca și cum această sonerie îmi dovedea vinovăția. Zgomotul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
s-a pierdut contactul cu ei, n-au putut fi localizați și nici nu s-a putut merge pe urmele lor. Au trecut treizeci de ani. Cu totul întâmplător, li s-au găsit cadavrele într-un golfuleț în care se prăbușise montgolfierul. Femeia ținea încă în mâini camera cu care filmase până la capăt. „Cu siguranță că gerul îi încremenise gestul, altfel ar fi dat drumul camerei”, mă gândii, întrebându-mă în același timp de ce mă opream la acest tip de detalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
de ea. Am golit cupa. Dușca glacială mi-a făcut capul mare. -Și dacă frica era păcatul originar, Sigrid? Și dacă beția era mijlocul de a regăsi lumea dinaintea căderii? -Umblă puțin, Olaf. Mă ridicai, făcui un pas și mă prăbușii. -Vezi, e lumea de după cădere. -Dar dumneata, Sigrid, reușești să umbli! -Vrei să te ajut să te ridici? -Nu, mă simt bine aici. Pardoseala bucătăriei era încântător de răcoroasă. Mă scufundai într-un soi de comă voluptoasă. Ultima senzație fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
în alta, ochii îi cad pe cîteva nume ale unei distribuții de zile mari. Trece mai departe prin dreptul stației Peco, simțind în nas mirosul vaporilor de benzină. Copertina din tablă ondulată care acoperă parțial incinta stă parcă să se prăbușească și să provoace o catastrofă. Totul e hîrbuit, plin de rugină și praf, pompele, stingătoarele de incendiu, lopețile, tîrnăcoapele, gălețile de tinichea, lăzile cu nisip, vitrinele, pînă și Mercedesul Bot de Cal care alimentează. Avea dreptate Bătrînul cu previziunile lui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
impresia că infamia se petrece într-un parc de distracții, și un cap al lui Ioan Botezătorul nesemnat, așezat orizontal pe o tipsie într-o compoziție macabră. Așa ar trebui procedat, mai ales acum cînd tot lagărul comunist s-a prăbușit. Nu vom avea decît de cîștigat de pe urma faptului de a face pe proștii, asta dacă nu cumva chiar sîntem în realitate. Izolarea a fost și va fi întotdeauna o idee genială, însă e foarte greu de realizat. Nu e vorba
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mîța-n sac, japițele, le avea pe toate trei pe cap, lăsați-mă sînt ocupat cu platforma, era scuza lui obișnuită cînd era în pană de idei. Curistule, Părințele, voi ce ați fi făcut dacă erați în locul meu? Simt că mă prăbușesc, Delfinașule, că sînt o ruină. Unde ești porumbița mea? făcea pe actorul, tot la baie? Să lase la dracu’ robineții ăia. Nu era apă caldă la bideu, și ea trebuia neapărat să se spele, făcea parte din ritualul ei, de ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de ale noastre. Table, remi, cafeluțe, țuiculițe, îi trece prin minte lui Santinelă, spuneți mai departe, dom’ Regizor, că-mi place de minune. Aș fi maestrul celor mai încîlcite și spectaculoase imagini, lupte ca-n Războiul stelelor, clădiri care se prăbușesc peste oameni, cutremure, erupții vulcanice de dimensiuni incredibile, dinozauri care zboară printre copaci gigantici din alte lumi și de pe alte planete, și asta încă e puțin, se însuflețește. Atunci nu-mi explic cum nu-l puteți convinge, e nedumerit Santinelă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ce fac? Așa că mi-am luat inima în dinți ca să mă conving încă o dată, să fiu sigur că îmi făcusem bine socotelile, și m-am cățărat și eu în vîrful șandramalei, a mormanului de fierăraie care parcă stătea să se prăbușească dintr-o clipă în alta. Eram exact în locu’ în care se dăduse și Dendé în spectacol și am început să țip în direcția cordoanelor ca un apucat. Frumoasă invitație le-ai mai făcut, se distrează Roja. Acum că au
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
sîntem și noi prin preajmă, spune. Care voi, întreabă din nou derutat taximetristul, neștiind încotro s-o apuce văzînd culoarea verde a unui semafor agățat de cealaltă parte a intersecției în dreptul unui balcon care îi dă impresia că o să se prăbușească pe carosabil. Tocmai de asta mă tem și eu cel mai tare, adică să nu pățesc ca el, se destăinuie Roja, simțind cum automobilul de sub el demarează greoi. Mare ghinion, conașule, zice șoferul, în cazul ăsta e mare consumul, așa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mi puteți face? O să-ți arătăm acuma, zice Tîrnăcop făcînd doi pași calculați perfect în direcția lui, aplicîndu-i un croșeu de dreapta în mandibulă fără nici un avertisment, acuma n-o să-ți mai umble gura, îi strigă urmărindu-l cum se prăbușește la pămînt cu ochii dați peste cap înghițindu-și limba. L-ai omorît, se sperie Gulie primul, privind la masa inertă, în timp ce Dendé, păstrîndu-și sîngele rece, se apleacă deasupra lui întorcîndu-l pe o parte, a dat rău cu capul le
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
s-au făcut în urma unor licitații deschise, transparente din toate punctele de vedere. Nu s-a pierdut un bănuț, nici o lețcaie nu s-a mai scurs prin tot felul de conturi private cum se întîmpla înainte. Economia nu s a prăbușit odată cu dispariția CAER, s-au găsit noi piețe de desfacere pe întreg globul, șomajul e nesemnificativ, inflație aproape că nici nu există. Dar toate astea nu puteau fi puse în practică decît cu ajutorul poporului, bineînțeles. Totul a depins de la bun
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că e imposibil să devii prieten la cataramă cu lighioane de soiul ăsta? Fusese prea mult? Exagerase, își pierduse prea ușor capul? Mersese prea departe? Nici nu mai știa ce să-și reproșeze cînd simți că totul începe să se prăbușească bucățică cu bucățică sub ochii săi, fără ca el să mai aibă putere să împiedice dezastrul. Începu s-o suspecteze și pe Delfina că se implicase și ea prea mult în jocul ăsta periculos, că prea era sigură pe ea că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și nici o datorie. Împreună cu alți doi prieteni, am urmat recomandarea dumneavoastră și am înființat un Club de economii. Am investit bani împreună și am acumulat un profit anual de 17,3 %. Undeva pe drum însă totul a început să se prăbușească și am încetat să mai economisesc. Și știți ce am făcut cu economiile? E chiar afară. Este un Porche nou-nouț". Acest om și-a modificat radical convingerile. Își avusese situația financiară sub control timp de doi ani și începuse să
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
își pun banii în slujba investițiilor. Acești bani oferă posibilitatea creării de noi locuri de muncă în cadrul companiilor vizate, precum și a extinderii acestor companii, ceea ce are ca efect creșterea eficienței și a salariilor personalului angajat. Fără investitori, lumea s-ar prăbuși. Nu s-ar mai găsi de lucru și nimic nu ar mai funcționa corespunzător la nivelul întregii economii. Acțiunile sînt fundamentul societății noastre. Nu le putem ignora, deoarece totul se construiește pe baza lor. Rămîne la latitudinea ta dacă vrei
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
punct de vedere financiar. Trebuie investite la bursă numai sumele care îți prisosesc. * Investind în companiile tinere ai șansele unor mari cîștiguri, deoarece acestea sînt giganții de mîine. * Acțiunile sînt temelia întregului sistem economic. Fără investitori, lumea noastră s-ar prăbuși. 11 FONDURILE DE INVESTIȚII UN MOD DE A-I LĂSA PE ALȚII SĂ FACĂ BANI PENTRU TINE " Dacă nu poți să te îmbogățești cu eleganță, fă-o oricum, dar asigură-te că în cele din urmă vei fi bogat." Alexander
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
Juna Rodica”, „Zise mama către mine...” și alte cântece vesele și În mare parte cunoscute de către băiat, au fost cântate de fata care i se părea din ce În ce mai frumoasă. A rămas mișcat de un cântec cu un aviator care s-a prăbușit cu avionul său, exact atunci când trecea munții Carpați. Nici nu au simțit când soarele a scăpătat după deal și au venit vacile satului. Va era curios să vadă cum arată vaca Mariniței și s-a mirat mult când fata s-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ei! Și apoi tare: Tu nu ești oare vinovată, așa un pic? Nici oleacă! N-ai spus tu minciuni că ai fost cu fete! Băiatul a trebuit să recunoască și rămas fără argumente a crezut că tot cerul s-a prăbușit peste el! A privit-o lung, chiar cu o primă dragoste sfâșietoare, și-a coborât privirea arzândă către picioarele frumoase ale fetei, le-a dezgolit În gând și făcând din cap o mișcare de motănelcerșetor, pe care fata o cunoștea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
am greșit!” și a plecat cu certitudinea băiatului de paisprezece ani că pierde cea mai bogată și strălucitoare parte a universului său afectiv! Dacă mergea spre casă, școală sau spânzurătoare, nu conta și nu ar fi fost nici o diferență, se prăbușea un cer Înstelat deasupra sa și din cutremurul de mari proporții, ce-și avea epicentrul În auriculul său drept, răsărea o certitudine dulce-amară: Trăise cea mai frumoasă experiență erotică și pierduse cea de-a cincia mare iubire a sa! La
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
trecându-se astfel de la o lirică de notație la viziuni ale sentimentelor.“ Este inexplicabilă insistența cu care Octavian Soviany face din alb negru și din negru alb. Versurile îl contrazic prompt. Imediat după ce citim un poem, întreaga construcție critică se prăbușește: „Culege-mi trupul / Risipit în ochii mării, / Fă din el, / Castelul adevărului / În care să respire / Doar iubirea. // Adună-mi pașii. Rătăciți pe nisip, / Cu fiecare urmă / Scrisă de trecerea / Zilelor grăbite / S-ajungă la tine“ etc. etc. Ce curaj
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
toată ziua, n-avea nici un rost să fac altceva.“ După cum se vede, două-trei fraze sunt suficiente pentru a-l descuraja pe cititor. Volumul cuprinde însă două-trei mii de fraze de acest fel. Cine îl parcurge până la capăt riscă să se prăbușească moral și să evite toată viața lui să mai citească literatură. Nu este vorba de ermetism, ca la Ion Barbu, și nici de o grațioasă libertate a cuvintelor, ca la Nichita Stănescu, ci pur și simplu de imprecizie, de incapacitatea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și cu copiii aici. Hai, vino și tu, ți-am găsit servici. Dar cît aveți pe lună? Punem 1000 de euro deoparte lunar. Vasile nu-i prea încîntat, dar Maria are ochii strălucitori. Noi, Vasile, nu economisim nimic. Casa se prăbușește pe noi, igrasie cît lumea, copilul primește dulciuri cînd și cînd... Și? Hai să ne încercăm norocul. Cu lacrimi, emoții și împrumuturi, cei trei au pornit cu bătrîna Dacie spre Volladolid, acolo unde erau așteptați. Cîte emoții, cîte peripeții, cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la el acasă, era pupat și respectat. Chiar cei de la minister erau curtenitori cu el. Relu Guran avea însă un mare cusur. Credea sincer în imunitatea sa în fața legii. Cînd l-au arestat și i-au pus cătușele s-a prăbușit cerul peste el. A sunat la ministru, la secretarul de stat și n-a reușit să-i contacteze. În arest a meditat pe îndelete și a aflat și vestea surpriză. Știi cine te-a înfundat? întreabă șoptit un anchetator. Opoziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
orizontale ale nopții, perechi, două câte două, patru câte patru. Întunericul suprapunea incubatoare până în cer. Prin fereastră, Petru nu a reușea să o zărească. Din dreptul magaziei s-a auzit un foșnet, cineva era ascuns în penumbră. Speriată, s-a prăbușit în pat. Spaima deschide ochii, spaima închide ochii, palmele se vor gratii, zidul, munte înalt, cu fața la perete. Genia refuza întunericul. Vru să se ascundă, să țipe, să lovească, să șteargă, dar holograma bătrânului se proiecta în toate ungherele, transparența sufoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]