2,007 matches
-
înfrângerii rușilor în această nimicitoare bătălie se află în mai multe izvoare apusene contemporane. Dar, în toate știrile cu privire la acțiunile tătarilor, după ea, sunt lacunare. De aceea, Radu Rosetti a putut să afirme, în legătură cu defecțiunea brodnicilor, că tătarii ar fi prădat după Calca până la Nistru, Țara Brodnicilor, iar B. P. Hașdeu să presupună că ei ar fi ajuns până la Severin. În această privință, izvoarele ruse sunt mult mai bine informate. În urmărirea rușilor fugari, mongolii au mers până la Novgorodul Sviatopole, de pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
TRANSILVANIEI ȘI ȚĂRII ROMÂNEȘTI Concentrarea trupelor tătare se terminase, la sfârșitul lunii decembrie 1240, și la Buda ajunsese deja zvonul, în jurul sărbătorii Nașterii Domnului, că mongolii pustiesc hotarele Haliciului, învecinat cu Ungaria și Moldova numită pe atunci Cumania. După ce au prădat aceste regiuni de la Răsărit de Carpați, pentru a-și procura alimente și furaje pentru cai, în așteptarea iernii, ei s-au retras cale de cinci etape de marș (probabil 5 zile). Pustiirea Rusiei a fost atât de cumplită, potrivit unor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ieșită în întâmpinare în 31 martie, chiar în duminica Paștilor, comandată de un comite „ultrasilvanus”, a fost nimicită și regiunea în întregime devastată și distrusă. De aici, oastea mongolă s-a îndreptat, prin Făgăraș, pe malul stâng al Oltului, a prădat mănăstirea cisterciană de la Cârța, a devastat Șelimbergul cu atelierul de fierărie, din ale cărui unelte unele se află astăzi la Muzeul Bruckenthal din Sibiu, și a distrus, joi, în 11 aprilie, zidurile Sibiului, ucigând mii de oameni refugiați în incinta
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Castelul Sf. Spirit (Szent-Lelewkha), azi Leliceni de lângă Miercurea Ciucului, de unde dă pe valea Târnavei Mari la Cetatea de Baltă, apoi pe aceea a Mureșului, ajunge la Alba Iulia și Sebeș-Alba. Acolo, după ce se întâlnește cu coloana care, de la Tg. Secuiesc, prădase Țara Zek, apărată de sasul Fulkun, Țara Bârsei, unde a căzut ducele armatei transilvane, Făgărașul, mănăstirea Cârța, Șelimbergul și Sibiul, se îndreaptă pe valea Mureșului, la gura acestui râu, spre a se întâlni din nou cu Bugec. Întreaga campanie s-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
colț, să fie încercuită cu un zid gros. Dar, neavând încredere în tăria ei, s-a refugiat pe înălțimile împădurite din apropiere, cu câțiva oameni credincioși, toți călări. Nu mult după aceea și-au făcut apariția și mongolii, care au prădat orașul, omorând în același timp pe toți bărbații, femeile și copii întâlniți pe străzi ori adăpostiți. Dând apoi foc caselor, s-au retras înspre șes, ca la cinci mile depărtare. Garnizoana cetății, bine înarmată, socotind că inamicul nu a îndrăznit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ungariei”. Nici aici, însă, nu avu timp să se odihnească, deoarece îl luase în primire Cadan, care tocmai cucerise Oradea și regiunea Bihorului și pentru a-1 prinde, se revărsase cu hoardele sale spre Dunăre, pustiind regiunea Kew. Negăsindu-1, a prădat Bosnia, Serbia și partea răsăriteană a Bulgariei și s-a înapoiat pe malurile Tisei, unde și-a întins corturile până în Bihor, pentru a petrece vara aici. Au adunat caii de pe câmp, iar aurul și argintul l-au distribuit fiecăruia dintre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
trecut și el Dunărea înghețată, ajutând cu trupele sale la încercuirea și jefuirea Strigoniului, Cadan a pornit, în adevăr, în urmărirea regelui. Neizbutind să-l prindă pe fugar, care trecuse pe o corabie în insula Arbe (Naab) din Adriatica, Cadan prăda orașele din Dalmația, Bosnia și Serbia și se întoarse spre Bulgaria. Era în 11 martie 1242, exact la un an de zile de la străpungerea trecătorii Vereszka de către Batu-khan și intrarea mongolilor în Ungaria. E foarte important de subliniat, referitor la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Alania la 1320, în harta lui Giovanni di Carignano, de Genova. Toate aceste oști, conduse de Nogai și cunoscute cronicarului bizantin ca fiind alcătuite sub numele generic de „sciții paristireni”, adică sciții din regiunea Dunării de jos, erau semnalate că prădau în 1284, Mesembria. Prezența lui Nogai se cerea în Balcani, deoarece în 1282 murise Mihail al VIII-lea Paleologul și, cu ajutorul său, în scaunul imperial se urcase Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328). E foarte posibil că sub impulsul românilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mureș, până la confluența acestuia cu Tisa, pe care a traversat-o, așezându-se tot în Panonia. Cea de a doua a trecut pe la Turda - pe atunci, Ocnele Turzii, Thorda Acna, locuită de oaspeți saxoni specialiști în extragerea sării, arde și pradă localitatea și se îndreaptă pe Valea Arieșului. Aici surprind pe apărătorii Cetății Turda - Turda var comandați de banul Micud (cetate rămasă și astăzi în ruine la Varfalva sau Moldovenești pe Arieș) și mistuiesc în foc vechi acte de privilegii ale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
decât îi era necesar și turmentat, a căzut între mese. Unul din noianii partizani ai marelui han a găsit prilejul să se răzbune și l-a ucis. La auzul acestei știri, Nogai, ca bunic, a trimis o puternică armată, a prădat Caffa, a nimicit mulți locuitori creștini, a luat în robie pe toți negustorii musulmani, alani și genovezi, și, după ce le-a confiscat bogățiile, a dat foc orașului. Aceeași soartă au avut-o, tot în anul 1298, și orașele Saru-Kerman, Kârkleri
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din partea oștilor bizantine, iar aceia din Moldova au fost îndreptați de către suzeranii lor să ajute pe regele polon contra Mărcii de Brandeburg, tocmai dincolo de Oder. Înapoiați de pe îndepărtatele meleaguri ale Oderului, războinicii moldoveni au fost aceia care au încălcat și prădat Transilvania, pentru a răzbuna pătrunderea lui Phinta în țară, desigur, în compania tătarilor și nu oamenii lui Basarab, voievodul Țării Românești, cum greșit afirmă L. Makkai. Intrarea trupelor moldo-tătare în Transilvania s-a făcut prin trecătorile din nordul Moldovei. Pustiirile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
bătăliei de la Posada, în care a pierit aproape întreaga armată feudală maghiară, a fost urmată de consecințe amare pentru românii din Transilvania. Drept represalii, mongolii, în alianță cu românii din Țara Românească, au năvălit, în anul 1331, peste munți, au prădat și au pustiit localitățile românești și săsești întâlnite în cale și au rămas în acea regiune timp de doi ani. Privită pe plan românesc, victoria de la Posada a demonstrat existența, deja în plină maturitate de organizare politică, administrativă și militară
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
românii de dincoace. Dacă însemnările cronicarilor saxoni diferă în ce privește data noii invazii, unele punând-o în anul 1335 și altele în anul 1336; în schimb toate, în unanimitate, vorbesc de rămânerea mongolilor în Transilvania șapte ani, timp în care au prădat satele românești și saxone și au distrus întăriturile de Prejmer, Codlea, Ghimbav, Vulcan, Cristian, Râșnov ș.a. După cercetările lui Bertold Spuler însă, invazia a avut loc în anul 1334. Din acest an trebuie deci socotiți acei șapte ani de prezență
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la est de Carpați. După coroborarea informațiunilor narative cu cele documentare, se poate stabili acum cu certitudine că tătarii, care au năvălit în Transilvania, în anul 1334, sunt aceia din sudul Basarabiei, din ținuturile Cetatea Albă și Chilia, pe unde prădaseră trupele lituaniene cu un an mai înainte și erau conduși de către Altamos Dimitrie, emirul de Cetatea Albă și Cadlubach, oglanul de la iezerul Catlabuch. Lipsa lor de acasă, pe o așa de mare durată de timp, avea să aibă consecințe. Negustorii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
plecarea tătarilor în expediție de pradă în Transilvania și Ungaria. Și, cum aceștia profitaseră și mai înainte de neînțelegerile izbucnite, de prin anul 1320, dintre cei doi Andronici (Andronic al II-lea și Andronic al III-lea) din Constantinopol, pentru a prăda Peninsula Balcanică, nu lăsară să le scape nici această ocazie, oferită de dislocarea trupelor moldo-tătare din sudul Moldovei. Conduse de către emirul Umur, beg de Smirna și Efes, ele au debarcat, în vara anului 1337, la Chilia (Nouă), de pe țărmul basarabean
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de brațele vânjoase ale tinerilor plecați în Transilvania, nu au putut organiza o apărare. Turcii călări au înconjurat rând pe rând satele și înălțimile și au luat mulți robi pe corăbiile lor. După ce au pustiit totul prin foc și au prădat pe negustorii genovezi și moldoveni de la Chilia, s-au retras încărcați cu bogății pe vasele lor și au plecat, fără a mai merge și la Vicina, unde fusese instalat de curând mitropolitul Macarius. Reținut de către cronicile turcești, care proslăvesc faptele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
deci pe valea Trotușului, prin strâmtoarea Ghimeș-Palanca, pe valea Bistriței în sus, prin trecătoarea Prisăcani-Tulgheș spre Maramureș, peste ambele fiind comite Andrei, fiul lui Lackfy, și în Țara Bârsei pe la Oituz. Regiunea Ciucului și întreaga Țară a secuilor au fost prădate și devastate, cetățile sătești de la Râșnov, Christian, Vulcan, Cumidava (Orlenburg) și altele au fost dărâmate și populația robită. Însuși Brașovul a avut de suferit, pierzând toate privilegiile care au trebuit reînnoite de către Ludovic mai apoi. Istoricul saxon pune data acestei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ea nu a fost organizată în țară, ci în Polonia. Cu trupele, pe care le avea la dispoziție din garnizoanele cetăților recucerite de lituani, Ștefan s-a îndreptat prin Colomeea spre Muncaci și de acolo a pătruns până la Oradea Mare, prădând mănăstirea Kapolna, în toamna aceluiași an. Consecința imediată a acestei temerare acțiuni a fost, o știm cu toții, campania lui Sigismund de Luxemburg în Moldova, terminată cu înfrângerea lui la Ghindăoani, tocmai în timpul când Mircea cel Bătrân avea nevoie așa de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
teritoriu al Hoardei de Aur. Ideea i-a fost întărită de o bulă a papei Bonifaciu al IX-lea, de a se înjgheba o cruciadă împotriva lui Timur Kutlu, care, în urmărirea trupelor lui Toktamâș, își trimisese hoardele sale să prade în Lituania, Podolia, Rusia Roșie, supuse Coroanei polone, și Moldova, dar și de dorința de revanșă pentru recucerirea tronului lui Toktamâș. În acest scop, el a mobilizat o armată foarte puternică, alcătuită din lituani, tătarii lui Toktamâș, teutoni, ruși și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
urmat, vor aduce locuitorilor Moldovei multe neajunsuri. După înfrângerea lui Iliaș, la 1 februarie 1434, la Dărmănești, pe Suceava, Ștefan, „ca să arate slujbă regelui polon - scrie Grigore Ureche - au risipit o samă de tătari, care au intrat în Podolia să prade” a luat Brațlavul de la Svidrigailo și l-a retrocedat Craiului. Fapta nu a rămas fără urmări. Mai târziu, când Svidrigailo a revenit în drepturile sale, fiind în prietenie cu Sed-Ahmet, unul din numeroșii fii ai lui Toktamâș care ocupase Crimeea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Craiului. Fapta nu a rămas fără urmări. Mai târziu, când Svidrigailo a revenit în drepturile sale, fiind în prietenie cu Sed-Ahmet, unul din numeroșii fii ai lui Toktamâș care ocupase Crimeea cu ajutorul lui Vasile cel Orb trimite trupele tătare să prade Moldova. Letopisețul Anonim al țării (zis și de la Bistrița) scrie laconic, fără să arate cauzele incursiunii. „În anul 6947 (1439) noiembrie 28, au venit tătarii și au prădat până la Botoșani”. De teama unei noi expediții de pustiire, pârcălabul Fedor de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care ocupase Crimeea cu ajutorul lui Vasile cel Orb trimite trupele tătare să prade Moldova. Letopisețul Anonim al țării (zis și de la Bistrița) scrie laconic, fără să arate cauzele incursiunii. „În anul 6947 (1439) noiembrie 28, au venit tătarii și au prădat până la Botoșani”. De teama unei noi expediții de pustiire, pârcălabul Fedor de la Cetatea Albă a fost însărcinat cu pregătirile de apărare și la reconstruirea zidului orașului-port de pe limanul Nistrului. Tătarii lui Sed-Ahmet au pătruns, totuși, din nou în țară, pe la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
consecutivă a Moldovei de către oștile polone, conduse de Oleiski, în 1450, și apoi de Petru Odrowasz cu Przedborz Koniețpolski, în 1451, ultima terminată prin victoria lui Bodgan al II-lea de la Lipovăț, pe Crasna, Sed Ahmet pătrunde prin Podolia și pradă ținutul Belsz până la Grodek. Asasinarea lui Bogdan al II-lea, în octombrie 1451, la Răuseni, pe Suceava, nu a curmat legăturile Moldovei cu Hoarda lui Sed Ahmet. Alexăndrel, reinstalat la Suceava ca vasal al lui Cazimir a fost obligat să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mengli-Ghirai. Mahomed al II-lea, care nu lăsa niciodată să-i scape prilejul oferit, în dorința de a-și lărgi cuceririle, dădu poruncă numaidecât și flota sa apăru la țărmurile Crimeii, fără multă zăbavă. Un detașament comandat de pașa Iakub, pradă cetatea și încă două orașe, luând în robie mulți locuitori. Într-o scrisoare din 25 octombrie 1469, Mengli-Ghirai, exprimându-și adâncul respect față de sultan, ruga în același timp să fie puși în libertate locuitorii robiți, deoarece „paguba pricinuită Caffei este
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
o scrisoare din 25 octombrie 1469, Mengli-Ghirai, exprimându-și adâncul respect față de sultan, ruga în același timp să fie puși în libertate locuitorii robiți, deoarece „paguba pricinuită Caffei este, totodată, o pagubă pricinuită nouă”. Când și cum a putut fi prădată Caffa numai de un detașament turc, din moment ce era sub protecția Hoardei Mari, nu este greu de aflat, dacă ne gândim că Mamak și toate forțele mongole pe care le avea la dispoziție au plecat să prade Lituania, Polonia și Moldova
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]