2,626 matches
-
linii distinse. Și-aș fi continuat din greu infatuată, de nu mi-ar fi zornăit în cap neașteptată opreliște: Și gâtu-i o minune! Veneră te-aș striga! Dar te aștept aici! Grăbește, nu mai sta! Mă cam speriai. Căutai prin preajmă. Luai seama la mobil. Fără folos. Ceva mă sidera. Glasul ce-l percepeam... Convinsă că m-am îmbolnăvit de narcisism, plecai din fața mirazei, lăsând-o fără vreun obiect al menirii sale, convinsă că doar reflecția mea în ea mă-nvăluise
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
-nchipui simplu:într-un balcon/întoarsă spre o dalbă roză sau pe un vapor/îmvăpăiată de flăcările amurgului.( Fantezie),în timp ce la Salvatore Quasimodo universul edenic e dominat de sentimentul plenitudinii inimii sale,care păstrează tiparele imateriale ale lucrurilor edenice din preajmă:Nu-i nici un lucru care moare/ Fără ca-n mine să rămână viu.Imaginea omului nu este un lucru etern,cum nici Orașul din insula/scufundată în inima mea,/nu este etern, fiindcă edenul pentru poet este o bucurie ce o
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
străfundul sufletului meu am bănuit că lucrează într-un domeniu benefic pentru semenii ei. Nu știu în ce fel, dar părea că aduce alinare în jur, ca și cum aura energetică pe care i-a dăruit-o natura învăluia pe toți din preajmă cu energii pozitive. Mi-o și închipuiam într-un halat alb, imaculat, plimbându-se agale printre paturile din spital, aruncând gratuit cu zâmbete galeșe în toate părțile, vindecând printr-o simplă atingere boli incurabile și suflete chinuite. Mai ales pe
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
Ins care refuză să-și trăiască viața la modul așezat și mediocru” (p. 47), amenințat, însă, mereu de „singurătate și deznădejde” (49), îmbrăcat, deseori, în „cămașa solitudinii” (49), acesta se poate numi Alex (Alexandru Medoia), spre exemplu, și are în preajmă, după împrejurări, ipochimeni, mai mult sau mai putin asemănători sieși, precum Antoniade, Zoltan Fekete, profesorul Tohăneanu, profesorul Evseev, Schwartz, Paul, Iulia, Dana, chiar Sandu Moș, și alții încă (în contrast semnificativ, nu aleatoriu, cu „veleitarii” Maricel Voinea și Vitalie Bădicuț
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
în mocirla lor! Sunt plin de fericire și de viață, Precum e plin de viață un izvor Ce curge niciodată pentru sine Din dragostea și plinătatea lui, Nu am urât pe nimeni și mi-e bine Și altă fericire-n preajmă nu-i! Nu am urât pe nimeni, niciodată, Chiar de-am avut adeseori motive, Mi-e inima cuvântului curată, Și ura și blestemul sunt nocive... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Nu am urât pe nimeni... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN
NU AM URÂT PE NIMENI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362190_a_363519]
-
din iureșul care se crease, căci toți alergau în toate părțile. Ce aduceau unii în cameră, alții scoteau! O harababură! Doamna Binder îi calmă explicându-le că viitoarei mame îi trebuie liniște și intimitate.. - Fetele mai curajoase să rămână prin preajmă ca să mă ajute, iar voi bărbaților afară în sala de mese! Micuțului n-o să-i placă duhoarea de tutun și alcool! În cele din urmă se făcu puțină ordine și se pregătiră cele necesare pentru cazul că femeia va naște
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
știută doar de el, ca și cum ar reînnoda o legătură ruptă, temporar, între om și divinitate, de la un mod de-a fi la altul (muritor-divin). Călătoria nu este o demonstrație a puterilor magului, ci o necesitate: el se menține într-o preajmă, o apropiere de divin, și doar în ceasuri de cumpănă, nu atât pentru el cât pentru regi, urcă mai sus spre cer, doar pentru a întreba divinitatea, a-i cere să se pronunțe asupra unui amănunt mundan. Muntele devine, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
picioarele goale, în sandale cu curele, gol pînă la brîu, în plin soare, cu barba mare și chica bogată în vînt... Îl văd, în amintire, prin fîneață, ca un cal slobod". Îi și place, în zăvoaiele Buciumului, să aibă în preajmă un cal, să-l bată pe grumaz, să-i facă schițe. Cîinele-i și el prezent. E o fotografie de familie, reprodusă în excepționala monografie, din 1988, a regretatului Mihai Ispir, fotografie care, cu vegetația sălbatică a Buciumului, e parcă replica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
slujnicei care servise la boiereasca masă, e preluată, scurt timp, de Uniunea Artiștilor Plastici, ca lăcaș de oaspeți. Aici, l-am găsit, într-o dimineață, pe Ciucurencu, înconjurat de pînzele întoarse cu fața la perete, rodul peregrinărilor prin pomăturile și viile din preajmă. Cu douăzeci de ani mai tîrziu, cînd eu însumi căutam, cu mapa subsuoară, copaci emblematici, m-am abătut să văd ce mai este cu legendara casă.. Mi-a trebuit o oră pînă s-o descopăr, pînă să-mi dau seama
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Communistes assassins! Communistes assassins! M-am îmbrăcat și-am luat-o spre Trocadero, scandînd, la rîndu-mi: Communistes assassins! Refăcînd mersul inimitabil-cabrat al negrului. Eram singur. Craiu n-avea exigențe exagerate în materie de materiale. Picta cu orice. Odată, aflîndu-mă în preajmă-i cînd lucra, îmi cad ochii pe-o sticlă de-un kil. Ce-i acolo, maestre? îl întreb. Și turnînd undeva, pe paletă, din sticlă, îmi răspunde absent: ulei de bucătărie. Nu trec trei minute și, dinspre bucătărie, vine doamna
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lumii. A, deci ăsta-i baletul promis de brunul meu elf al dansului. Să mă liniștesc, să văd, să aud! Plutirea celor doi deasupra tuturor, deasupra urii ce-mpuținează nobilele tabere, protejați, atît de fragil, doar de cei dragi din preajmă, volutele lor suple și prevestitoare de nenorocire, mișcările de ansamblu ale tinerilor și frumoșilor curteni, magistrale, torțele, prestanța stăpînului și stăpînei serenisimei cetăți, spiridușii-saltimbanci, lăncierii, costumele, iar și iar torțele, candelabrele, muzica, înălțător-otrăvitoarea muzică a unui Prokofiev în oră astrală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În genul "actelor ratate" ale lui Freud. Cu poetul L., septuagenar pe-atunci, pe trotuarul de la Traian, evaluînd împreună navetele sexului frumos. Dar nu oricum, ci pe fundal de... istorie literară, cu rememorările fabuloase ale celui ce le stătuse în preajmă Teodorenilor. Trece pempanta doamnă C., pe care, știam, poetul o cunoscuse, încă ce bine o cunoscuse! L. întrerupe brusc istoria literară, o urmărește hipnotizat pe trăpașă, n-o salută!, doamna C. zîmbește îngăduitor și se îndepărtează. Poetul se-ntoarce dezechilibrat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Center, plămînul sănătos al orașului modern. Încîntare arhitectonică! Cine să fi întrupat acest reper de secol XXI într-un Iași multisecular? Am ocazia să-l cunosc pe misteriosul personaj. Misterios, pînă în momentul facerii cunoștinței. Doar extrem de stenic însă în preajmă-i. Preajmă care arată ca o austeră și totuși intimă cabină cosmică. Pare proaspăt decupat dintr-un western aspru colorat, ceva din energetismul său spiritual contaminîndu-te brusc pentru cel puțin o săptămînă. După care, mde, rețeta ar trebui repetată. Dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sănătos al orașului modern. Încîntare arhitectonică! Cine să fi întrupat acest reper de secol XXI într-un Iași multisecular? Am ocazia să-l cunosc pe misteriosul personaj. Misterios, pînă în momentul facerii cunoștinței. Doar extrem de stenic însă în preajmă-i. Preajmă care arată ca o austeră și totuși intimă cabină cosmică. Pare proaspăt decupat dintr-un western aspru colorat, ceva din energetismul său spiritual contaminîndu-te brusc pentru cel puțin o săptămînă. După care, mde, rețeta ar trebui repetată. Dacă timpul n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu-mi pot decît imagina petrecerea timpului pentru această societate care a infuzat României exercițiul civilității distinse și binedispuse. Dacă pentru cei doi îngîndurați monarhi, Carol și Ferdinand, destinderea însemna mai ales plimbarea calmă pe aleile palatului, pentru cei din preajmă, tinerii mai ales, însemna exodurile vesele, în limuzinele de-atunci, la castele tăinuite de pădurea veșnic verde, seratele consumate discret, în mereu trează manieră. Ce fior indicibil îmi produce, de fiecare dată, atingerea pianului din mica sală de muzică a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adolescenței, sufocați de apăsătoarea tutelă). Crescînd în umbra colosului discreționar, acesta, mai întîi cu cei apropiați, apoi cu inombrabilele cohorte de admiratori Marina a fost și singura supraviețuitoare a "genocidului" produs cu voie, fără voie de maestru asupra celor din preajmă. De altfel, conștient de efectul său malefic, Picasso însuși avea să emită următoarea predicție: "Cînd voi muri, va fi un naufragiu și cînd o navă mare se scufundă, oamenii din jur sînt aspirați de vîrtej". Așa s-a și întîmplat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și prieten, profesorul Vasile Cristian, în cuprinsul volumului omagial deja citat, Itinerarii istoriografice. Nedreptatea fiind, în general, eliptică de motivație, pretextul pentru neomologarea dosarului de conferențiar, de către „organe”, nu este dezvăluit de autorul tabletei, dar nu și necunoscut celor din preajmă. Plecarea intempestivă din țară în vara anului 1970 - „fuga”, în limbajul politic al vremii, sau exilul autoimpus, în expresia făptuitorilor - a familiei Benedict și Silvia Sergent, cumnatul și sora lui Leonid Boicu, pe atunci ingineri la un foarte important obiectiv
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
334. Ce roșii sînt fiii și fiicele lui Lúvah! cum calcă în picioare Strugurii! Rîzînd și chiotind, si de parfumuri îmbătați, multi osteniți peste măsură cad: 745 Sînt înecați în vin mulți tineri și fecioare; cei ce se află-n preajma Pe piei de tigri îi așază sau ale Pardosului cel împestrițat ori a' Măgarului cel aprig Pînă ce iar la viață se trezesc, sau îi îngroapă în reci Grote căinîndu-se. Însă în Linurile Vinului nu cîntă Omeneștii Struguri, nu dansează
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Marullo împreună cu alți curteni se adună lângă zidul casei lui Rigoletto. Ei o cred pe Gilda amantă bufonului și intenționează să o răpească pentru a se răzbuna pentru intrigile acestuia. Ei sunt surprinși de însuși Rigoletto care se află în preajmă. La început au ideia să profite de împrejurare și să-l omoare, dar Marullo îi oprește spunându-le că dacă îl omoară pe bufon, mâine nu vor mai avea de cine râde. Curtenii vor reuși să-l convingă pe Rigoletto
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
devenim, unde trebuie să ajungem. Modelul poate fi atât o construcție ideatică, abstractă, cuprinzând imperative și valori (uneori ușor utopice), dar poate fi identificat și În modul de a fi, de a gândi, de a deveni, al unui semen din preajmă. Modelele pot fi directe, identificabile imediat În realitatea proximă În care suntem integrați (profesorul meu, prietenul meu etc.), dar pot fi și indirecte, mediate de diferite ipostaze culturale (literatură, film, mitologii - mai vechi sau mai noi etc.). Modelele pot fi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de noi fapte de cultură. Dacă există o criză a culturii, aceasta se datorează poziționării noastre proaste față de ea. Nu cultura este În criză, ci noi. Receptivitatea noastră față de faptul cultural devine deseori inadecvată, anacronică. Avem numeroși stimuli culturali În preajmă, dar trebuie să-i distingem pe cei valizi de cei nonvaloroși. Educația (printre altele) trebuie să ne Învețe să ne orientăm autonom În peisajul nostru spiritual, să știm să Înțelegem permanent faptele de cultură, căci cultura nu este statică, iar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din notele spațiului real, dar aduce ceva În plus. Posibilitatea de a comunica cu oricine, prin conectivitatea sincronă sau asincronă, ascunde În ea germenele unei solidarități misterioase. Când știu că cineva simte ca și mine, chiar dacă nu-l am În preajmă (mai ales atunci!), dorința de comunicare crește. Chiar dacă această nouă structură nu este palpabilă, concretă, „comunitatea” nou constituită reprezintă fermentul unui gen de atracție interindividuală deosebită. Nevăzutul, neapropiatul, evanescentul aprind și Întrețin, mai tot timpul, focul speranței. În acest orizont
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sub forma ethosului moral-educativ al familiei, al grupurilor mici, Închise etc.). Până la generalizările sofisticate ale „marilor” pedagogi, Își spune cuvântul această normativitate. Deseori, autoritatea acestor norme este mult mai evidentă, fiind puternic personalizată, legată de un personaj concret, aflat În preajmă, adulat sau iubit („Bunicul mi-a spus!”, „Și mama susține acest lucru!” etc.). Pedagogia populară s-a ivit și s-a impus Înaintea celei instituționalizate, formalizate. Transmis intuitiv sau pe cale orală, ethosul pedagogic acompaniază În mod evident Întreaga existență a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mereu exemplu și mă toacă la cap, zicându-mi „mai Învață și tu de la domnul Neculau cum să te porți cu oamenii și să cultivi relații!”. Fostul meu profesor și actual coleg mai merge și intră În biserica mănăstirii din preajmă la ceas de seară, Închinându-se sfios și mirându-se poate de vremurile care au trecut peste ziduri, pietre, sfinți și semeni. Îi place să se plimbe cu doamna lui, Rodica, pe ulițele satului, să intre În vorbă cu copii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
femeia de Încredere a boierului, și mă ocup de rânduiala lucrurilor văzute și nevăzute de pe aici. Puteți pofti, căminarul e plecat la oraș, jupânul Mihai hălăduiește ca de obicei pe la lac, iar dintre frați doar Șerban și Niculae sunt prin preajmă, dar și ei sunt pe ducă la un ovrei să tocmească plecarea la Cernăuți. Îi spunem că vrem să deprindem și noi ceva din atmosferă, ne face semn complice că e de acord și ne invită mai Întâi În bisericuța
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]