8,236 matches
-
de la întreruperea bruscă a neurolepticului și se manifestă prin disconfort neurovegetativ cu vărsături, tulburări ale tranzitului gastro-intestinal, insomnii, cefalee, iritabilitate - manifestări extrapiramidale de tipul sindromului parkinsonian, cu tendință spre agravare sau dispariție în cîteva luni; - diskineziile de sevraj pot apar precoce, iar diskineziile marcate pot apare la diminuarea dozei, persistînd în absența neurolepticului; - episoade psihotice. Astfel de manifestări sunt mai frecvent observate cu neurolepticele care au activități anticolinergice, iar frecvența apariției lor este apreciată în jur de 17 - 75% din cazuri
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a tulburării relevând o anumită tipologie evolutivă în cadrul unei relații de calitate și surabilă între pacient și medicul său curant. Se poate defini în felul acesta o strategie de prevenție a recăderilor (Hertz, 1991) bazată pe reperajul și tratamentul precoce al prodroamelor și putând fi recunoscute de către pacient sau de către anturajul său. 7.1.2. Condițiile de întrerupere a tratamentului neuroleptic. Eficacitatea neurolepticelor prescrise pe termen lung pare a fi bine demonstrată în ceea ce privește prevenirea fazelor de exacerbare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din partea psihiatrului curant a unor parametri (Soudjin, 1989; Van Wielink & Leysen, 1989) 1. Complianța pacientului: răspunsul pacientului la drogul prescris nu poate fi evaluată dacă dozele recomandate nu sunt luate. Majoritatea studiilor par să conveargă spre recomandarea introducerii cât mai precoce a neurolepticelor depot (Altamura, 1993). 2. Răspunsul clinic la tratamentul neuroleptic antipsihotic prescris: în general un răspuns bun se evidențiază dupa 4 până la 6 săptămâni de tratament (Kane, 1992; Wolkowitz, 1993). 3. Un răspuns clinic apreciat ca nesatisfăcător după 6
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a unor standarde unanim acceptate referitoare la uzajul lor precum și în absența unor criterii fiabile de prognostic bun care să contraindice prescrierea lor, pare de asemeni acceptabilă recomandarea prescrierii de rutină a unui astfel de tratament încă din cele mai precoce faze ale bolii. Suntem conștieți totodată că evoluția ulterioară a formelor de debut este mai mult decât o problemă biologică, factorii sociali, ambientali, familiali jucând un rol important. Durata unui astfel de tratament ambulator este variat apreciată și pare de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
negativă și cu un răspuns lent la medicația antipsihotică s-ar părea că recționează mai lent la neurolepticele uzuale, iar un tratament de primă intenție cu antipsihotice atipice ar fi pe deplin justificat. Invers, pacienții cu simptomatologie pozitivă și răspuns precoce la terapie, ar trebui tratați cu antipsihotice standard. 2. în al doilea rând, tratamentele antipsihotice sugerează că o parte semnificativă din reducerea precoce a simptomatologiei survine aproximativ în prima 1/3 a duratei spitalizării, ceea ce ar putea ridica o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
primă intenție cu antipsihotice atipice ar fi pe deplin justificat. Invers, pacienții cu simptomatologie pozitivă și răspuns precoce la terapie, ar trebui tratați cu antipsihotice standard. 2. în al doilea rând, tratamentele antipsihotice sugerează că o parte semnificativă din reducerea precoce a simptomatologiei survine aproximativ în prima 1/3 a duratei spitalizării, ceea ce ar putea ridica o serie de chestiuni referitoare la modaltatea de acțiune a medicației neuroleptice. într-adevăr, teoria postulează că efectele antipsihotice ale NL sunt mediate de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Strategii de adaptare pot fi dezvoltate ulterior, în special strategii cognitive: modificarea atenției, autoverbalizare; strategii comportamentale (creșterea sau diminuarea interacțiunii sociale de exemplu); modificări fiziologice (strategii de relaxare, exerciții respiratorii). Alte alternative de terapii asociate 1. Programe speciale pentru intervenție precoce Intervenția precoce la apariția simptomelor prodromale pote fi eficientă în prevenirea recăderii și a respitalizării și este parte a managementului psihiatric (Brooker et al., 1992; Huddleston, 1992; Birchwood et al., 1992). Studiile au arătat că recăderea este de obicei precedată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
adaptare pot fi dezvoltate ulterior, în special strategii cognitive: modificarea atenției, autoverbalizare; strategii comportamentale (creșterea sau diminuarea interacțiunii sociale de exemplu); modificări fiziologice (strategii de relaxare, exerciții respiratorii). Alte alternative de terapii asociate 1. Programe speciale pentru intervenție precoce Intervenția precoce la apariția simptomelor prodromale pote fi eficientă în prevenirea recăderii și a respitalizării și este parte a managementului psihiatric (Brooker et al., 1992; Huddleston, 1992; Birchwood et al., 1992). Studiile au arătat că recăderea este de obicei precedată de apariția
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile. - Nivelul adaptării sociale și apariția diskineziilor tardive par mai curând dependente de dozele de antipsihotice decât de caracterul intermitent/continuu al tratamentului. - Instituirea curelor discontinui presupune existența unor posibilități de intervenție precoce, odată cu apariția simptomelor prodromale ale unei eventuale recăderi: aceasta presupune o urmărire psihiatrică atentă și o bună relație terapeutică cu pacientul și anturajul său. - Utilizarea curelor intermitente poate fi luată în discuție (înafara condițiilor menționate) la pacienții capabili să tolereze
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cea scăzută, s-a exprimat prin tulburări psihice, doar în prezența unui mediu familial disturbat. Mai mult, impactul unor relații familiale disturbate pare a fi maximal în prezența unui genotip cu risc vulnerabil (Tienari, 1990 b). Programele speciale pentru intervenție precoce, vizează intervenția promptă, la apariția simptomelor prodromale ale bolii. O asemenea acțiune pote fi eficientă în prevenirea recăderilor și a respitalizărilor ulterioare și este parte a managementului psihiatric. Numeroși autori (Bland et al., 1976; Fenton et al., 1991; Huber et
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
articulațiilor coloanei vertebrale cu o evoluție progresivă către anchiloză. În 25% din cazuri se prind și alte articulații: coxofemurale, umeri, genunchi. Apare între 20-40 de ani și este de șapte ori mai frecventă la bărbați decât la femei. Un semn precoce al bolii este radiculita lombară intermitentă (dureri lombare) însoțită uneori și de iradieri de-a lungul nervului sciatic. Durerile la început sunt trecătoare și au doar tendința de a se repeta în același loc manifestându-se mai ales noaptea. Ulterior
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
În fazele finale întreaga coloană este fixată într-un bloc osos, dar sunt prinse și articulațiile umerilor, șoldurilor, genunchilor. În faza de debut examenul clinic, de laborator și radiografic, ce arată o ștergere a articulațiilor sacro iliace, poate sugera diagnosticul precoce al bolii. Tratamentul trebuie început în această fază cu toate mijloacele pentru ameliorare și oprirea în evoluție. Ceaiuri: Se folosesc plantele cu acțiune antiinflamatorie și antalgică. Vitis vinifera (vița de vie). Se bea timp îndelungat, două căni pe zi dintr-
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
din două lingurițe, la 200 ml apă. Se bea 1 2 cești, seara la culcare. 11.8. MIGRENELE Sunt boli ce se manifestă prin cefalee (hemicranie), însoțite de grețuri, vărsături și tulburări de vedere. Își fac debutul la o vârstă precoce și sunt mai frecvente la femei. Se menționează cauze digestive, majoritatea bolnavilor sunt dispeptici, nu pot suporta ouăle, grăsimile, ciocolata, suferă de constipații cronice, de asemenea, este descrisă o migrenă biliară, în care vărsăturile cu caracter biliar sunt frecvente în
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Momentul este foarte bun pentru a discuta pe scurt, în termeni generali, despre femeile, și mai ales despre tinerele femei românce. Autorii studiului Nuovi italiani au observat cum acestea (împreună cu colegele lor de generație albaneze și moldovene) trăiesc "o experință precoce și intensă pe piața forței de muncă"86. Noi vorbim în general doar de două categorii, de bone și menajere care au ocupat primele pagini în presa italiană. Cu toate acestea, așa cum a subliniat și subsecretarul de stat Natalia Intontero
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
au deschis porțile catolicilor formînd Partidul Muncii, PvdA. Totuși, PvdA nu corespundea modelului cartist inițial, să ne gîndim numai la relațiile cu Biserica. 2. Tradiția democrat-socialistă. Apărută de mai bine de un deceniu, în urma cartismului, tradiția democrat-socialistă este o formă precoce și premarxistă de organizare politică a mișcării muncitorești. Partidele provenite din această tradiție se deosebesc prin patru trăsături distincte: ruptura netă de mișcarea sindicală, tipul de organizare, rolul intelectualilor și aspectul de "partid de idei". Partidele democrat-socialiste se organizează pe
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Înaintemergătorului. Mai târziu, el o va traduce în limba latină, la rugămintea abatelui Gaudențiu. Șederea la Constantinopol a coincis cu vremea în care a arhipăstorit Patriarhul Eufimie (490-496). În această etapă a vieții sale, Dionisie Exiguul avea deja reputația unui precoce și erudit teolog. Regele barbar și analfabet, Theodoric cel Mare apăsa Episcopia Romei, care trecea printr-o etapă de sărăcie amară și nenumărate umilințe îndurate cu smerenie creștină și cu speranță. Papa Gelasius I (492-496), episcopul Romei îl cheamă insistent
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Zosin P., Nevropatia în antichitate: neurastenia, paralizia generală și alcoolismul pe timpul lui Seneca, în revista Spitalul, nr. 11, 1903, pp. 12-19. 26. Zosin P., Nebunia lui Eminescu, în revista Spitalul, nr. 11, 1903. 27. Zosin P., Confuzia mintală și demența precoce, în revista Spitalul, nr. 18, 1903. 28. Zosin P., Alienații în România (Les aliénés en Roumanie), în Archives de Neurologie, nr. 99, mars, 1904 29. Zosin P., Dare de seamă despre mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Mănăstirea Neamțu pe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
referitoare la determinismul endocrin al melancoliei, maniei, demenței precoce și al câtorva deliruri. A subliniat, în paginile anterioare, elementele mai semnificative ale acestei concepții. Trebuie însă să remarcăm, în plus, ipotezele pe care le formulează cu această ocazie despre "demența precoce" (schizofrenia), pe care o abordează cu denumirea de "sindromul schizofrenic". " Într-adevăr, afirmă C. I. Parhon, avem a face cu o entitate morbidă. Este extrem de probabil că factorii diferiți pot realiza acest sindrom." Pentru C. I. Parhon schizofrenia este strâns
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
irascibilitate sau de indeferentism, sunt în legătură cu o anumită cenestezie. În sfârșit, dezagregarea psihică însăși pare a corespunde unui fel de degradare trofică a centrilor nervoși superiori. Un deficit în metabolismul nucleinelor mi se pare a face parte din patogenia demenței precoce". În completarea acestor opinii, C. I. Parhon a introdus, în tratamentul schizofreniei, insulina în doze mici, în opoziție cu cunoscuta metodă de șoc hipoglicemic insulinic preconizată de von Sackel. În terapia maniei și melancoliei, C. I. Parhon, în spiritul teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
11). Relații similare stabilea C. I. Parhon între tiroidă și unele psihoze. Interesante legături stabilește C. I. Parhon între tulburări tiroidiene și în special tiro-ovariene și unele stări paranoice care apar în perioada menopauzei sau la unele femei cu menopauză precoce, prezentând concomitent tahicardie, congestia feței, mononucleoză și o exagerată irascibilitate ("Se pare că din acest ultim fenomen izvorăște orientarea delirului spre ideile de persecuție. Se vede cu ușurință că fenomenele de mai sus sunt din cele ce se observă și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
extinse au fost întreprinse în privința relațiilor dintre paratiroide și unele tulburări psihice. Ele constituie obiectul a numeroase comunicări, dar concluziile nu au fost concludente. "Alterația acestor organe în epilepsie este frecventă... Încă mai nesigur este rolul acestei glande în demența precoce și se poate afirma același lucru despre importanța alterațiilor ei în evoluția altor psihoze" ("Opere alese", p. 131). Mai târziu, C. I. Parhon a revenit cu noi cercetări privind eventualele implicații paratiroidiene în determinismul tulburărilor psihice, insistând asupra anxietății frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
chistice, proliferări conjunctive, hemoragii vasculare. S-au profilat concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență precoce), au fost găsite modificări constante necaracteristice; în demența senilă, tulburări de scleroză sunt caracteristice; în pelagră, tulburările sunt similare cu cele din demența senilă; în oligofreniile grave, sunt frecvente modificări hipofuncționale. În cadrul unei alte categorii de cercetări au fost studiate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolnavii suferind de demență precoce (schizofrenie) au evidențiat tulburări necaracteristice pentru a se putea stabili oarecare determinisme, dar absența spermatogenezei a fost semnalată ca o regulă. Remarcăm faptul că în concepția lui C. I. Parhon exprimată încă în 1913, demența precoce este, "ca și paralizia generală, o boală generală și nu localizată numai al creier". Școala profesorului C. I. Parhon a studiat și funcțiile paratiroidelor la alienați, neputând constata alterații anatomohistopatologice caracteristice. Studiul epifizei, pe care, încă la 1900, o consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
792. 101. C. I. Parhon, Opoterapia orhitică, România medicală (București), 1927, nr. 8, p. 5. 102. C. I. Parhon, Constituție, temperament, character, Almanahul Sănătății și al higienei, București, 1909. 103. C. I. Parhon, Cercetări asupra conformației somatice la adulți (demență precoce, epilepsie, paralizie generală), Comunicare la cel de al 2-lea Congres al psihiatrilor români, Iași, sept. 1921, Buletinul Asoc. psihiatrilor din Rom., Iași, 1922, nr. 1. 104. C. I. Parhon, Constituția somato-psihică și raporturile ei cu criminologia, Revista de drept
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se găsește sugestia". 135 "Ce este și ce nu este isteria", Noua revistă medicală, București, 1936, nr. 1. 136 Bulletins et mémoires de la Société médicale des hôpitaux de Paris, 1930, nr. 15. 137 "Cercetări asupra conformației somatice la alienați (Demență precoce, epilepsie, paralizie generală)", Comunicare prezentată la al II-lea Congres al psihiatrilor din România, Iași, 25 septembrie 1921, publicată în Buletinul Asociaților psihiatrilor din România, 1922, an I, nr. 1. 138 "Raportul dintre psihiatrie, știința dreptului și criminologie", în Revista
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]