1,241 matches
-
numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma; Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale; Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale. Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI MATERNĂ ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
articolului, substantivului, adjectivului și numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificarea pronumelor; paradigme; 2. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare; 3. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. C. Sintaxa propoziției 1. subiect, predicat, atribut, apoziție, nume predicativ, complement; 2. funcțiile sintactice ale cazurilor; 3. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție. D. Sintaxa frazei 1. coordonarea și subordonarea; propozițiile principale; propozițiile subordonate; 2. modurile în propozițiile principale; modurile și conjuncțiile introductive în propozițiile subordonate; 3. sintaxa
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularități (verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume); d. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. 3. Sintaxa propoziției a. subiect, predicat, atribut, apoziție, numele predicativ, complementul; b. funcțiile sintactice ale cazurilor; c. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție. 4. Sintaxa frazei a. coordonarea și subordonarea; propozițiile principale; propoziții subordonate; b. valorile conjuncțiilor ut și cum și folosirea modurilor în propozițiile introduse de acestea
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
copulativ; predicatele intranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; predicatele tranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; construcții tranzitive cu două complemente (double object constructions); particularități ale subiectului: construcții cu it și there, omisiunea subiectului; acordul între subiect și predicat; adjectivul: utilizarea atributivă și predicativă; poziția în cadrul grupului nominal; ordinea adjectivelor; adverbul: clasificare, ordinea adverbelor, poziția în propoziție; propoziții negative: clasificare, proprietăți sintactice și semantice, polarity items. ● Sintaxa frazei: propoziții completive introduse prin that: caracteristici sintactice și semantice, omisiunea lui that, concordanța timpurilor, folosirea subjonctivului
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
valorii gramaticale), externe (împrumuturile). ... c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții sintactice, locuțiuni substantivale); articolul (clasificare); adjectivul (grade de comparație, funcții sintactice, ortografiere); pronumele (tipuri, adjectivele pronominale, funcții sintactice, ortografierea formelor pronominale); verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuțiuni verbale, diateze, moduri, timpuri, funcții sintactice); numeralul (clasificare, cazuri, funcții sintactice, ortografierea numeralelor); părțile de vorbire neflexibile: adverbul (clasificare, grade de comparație, funcții sintactice, ortografierea adverbelor); conjuncția (clasificare); prepoziția (regimul cazual al prepozițiilor); interjecția (clasificare, funcții sintactice
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
acordul gramatical între predicat și subiect, acordul logic, acordul prin atracție, acordul atributului cu partea de vorbire determinată). ... e) Sintaxa frazei (propoziția, fraza, raporturi sintactice la nivelul propoziției și al frazei); aspecte funcționale referitoare la construirea propozițiilor subordonate (propoziția subiectivă, predicativă, completivă directă, completivă indirectă, circumstanțială de loc, circumstanțială de mod, circumstanțială de timp, circumstanțială de cauză, circumstanțială de scop, circumstanțială condițională, circumstanțială concesivă, circumstanțială consecutivă); expansiunea, contragerea, topica și punctuația acestora. ... f) Nivelul ortografic și de punctuație: aspecte privind aplicarea
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr); ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. d) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rrom��, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003 vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma; Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale; Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale. Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI MATERNĂ ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
morfosintaxă, morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă; folosind adecvat semnele - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul ortografice și de punctuație propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență); - enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate (predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă; atributul și propoziția subordonată atributivă; complementul direct și propoziția subordonată completivă directă; complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă; complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de
ANEXĂ din 31 august 2010 cuprinzând anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 4.801/2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233102_a_234431]
-
centru numeral. Numerale cardinale. Numerale ordinale. Alte tipuri de numerale (colective, multiplicative, distributive, adverbiale) Funcții sintactice ale numeralului ● Adjectivul și grupul adjectival. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparație. Mijloace afective de exprimare a superlativului. Ortografierea adjectivelor ● Verbul și grupul verbal. Verbe predicative și verbe nepredicative. Caracterul tranzitiv și intranzitiv al verbelor. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Categorii gramaticale ale verbului. Funcțiile sintactice ale verbului. Variante verbale b. Părțile de vorbire neflexibile ● Adverbul și grupul adverbial. Tipuri de adverbe. Gradele de comparație ale adverbului
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
coordonare și subordonare în propoziție Fraza. Felul propozițiilor în frază. Relații de coordonare și subordonare în frază. Topica și punctuația. Corespondența dintre părțile de propozițiile subordonate și părțile de propoziție regente Subiectul și propoziția subordonată subiectivă ● Predicatul și propoziția subordonată predicativă ● Elemente de acord gramatical (acordul între predicat și subiect - acordul logic, acordul prin atracție, acordul atributului cu partea de vorbire determinată) ● Atributul și propoziția subordonată atributivă ● Tipuri de complement (complement direct, complement indirect; complemente circumstanțiale - de timp, de loc, de
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
le, Ies") o constituie formă "se". Această formă este folosită numai atunci cand preceda nemijlocit un alt pronume care începe cu l, adică combinațiile "se lo, se la, se los, se las": Cu forma neutră "lo" reproducem, de regulă, un nume predicativ sau un verb dintr-o propoziție anterioară: " - Sí, lo estamos. Construcția reflexiva implică următoarea condiție: verbul și complementele sale pronominale să aparțină aceleiași persoane și aceluiași număr gramatical: Toate formele pronumelor personale - persoană I și a II-a, cu excepția formelor
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
dintre care unele sunt apocopate ("mí, tu, șu, mis, tus, sus"), preceda cuvântul pe care îl determină în calitate de atribut ("mi pañuelo, tu bolso"...), iar formele accentuate se așază după cuvântul la care se referă, după articol sau funcționează că nume predicative: "Él bolso es mío. Un amigo mío"... 2. a) Formele pronumelor posesive b) Formele adjectivelor posesive 3. Formele "șu, suyo" sunt echivalente cu "de él, de ella, de ellos, de ellas, de usted, de ustedes". Pentru evitarea ambiguității, de la caz
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
por la tarde) no hubiere llegado, volveremos a casă. 1. În limba spaniolă, infinitivul are două forme: 2. Prin natura lui, infinitivul poate avea funcții sintactice specifice substantivului și funcții sintactice specifice verbului. a) În calitate de substantiv, poate fi subiect, nume predicativ, atribut al unui substantiv, complement al unui verb: În funcția de subiect precedat de un verb sau o expresie impersonala (gustar, convenir, bastar, ser preciso, ser necesario, doler, etc.) infinitivul se construiește fără prepoziție: b) În combinațiile cu formele digno
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
a multor verbe reflexive sau folosite ca atare, cu sens incoativ: O construcție pasivă cu ser sau estar nu diferă de o construcție de tip nominal care cuprinde în structura predicatului ei nominal o copula (ser, estar) și un nume predicativ exprimat printr-un participiu cu valoare adjectivala. 2. Construcția pasivă cu se este mai frecventă decât cele mai înainte menționate. Astfel, în locul unei propoziții că aceasta: Construcțiile pasive cu se pot avea un complement de agent sau se pot lipsi
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
viniese, viniéramos sau viniésemos, vinierais sau vinieseis, vinieran sau viniesen<br> Futuro de subjuntivo: Viniere, vinieres, viniere, viniéremos, viniereis, vinieren<br> Imperativo: Ven, venga, vengamos, venid, vengan 1. Funcția sintactica principala a verbului ser este aceea de copula. Leagă numele predicativ de subiect.<br> Numele predicativ poate fi exprimat printr-un substantiv, adjectiv, pronume, numeral, infinitiv, adverb, o propoziție etc.: <br>Mi tío es profesor. <br>Soy de Bucarest.<br> Pedro es alto.<br> María es joven.<br> Este libro es
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
sau vinieseis, vinieran sau viniesen<br> Futuro de subjuntivo: Viniere, vinieres, viniere, viniéremos, viniereis, vinieren<br> Imperativo: Ven, venga, vengamos, venid, vengan 1. Funcția sintactica principala a verbului ser este aceea de copula. Leagă numele predicativ de subiect.<br> Numele predicativ poate fi exprimat printr-un substantiv, adjectiv, pronume, numeral, infinitiv, adverb, o propoziție etc.: <br>Mi tío es profesor. <br>Soy de Bucarest.<br> Pedro es alto.<br> María es joven.<br> Este libro es mío.<br> Somos tres.<br
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
vacío, lleno, maduro, intacto, roto. În unele secvențe, verbul estar este urmat de anumite prepoziții că: a, de, pară, por, etc.:. <br>(Această carte costă o sută de pesete). <br> 2. Estar poate avea, în unele contexte, valoare de verb predicativ și de verb auxiliar.<br> Estar poate formă singur predicatul verbal atunci când are înțelesul de a sta, a se află, a se găsi, atât sub aspect local, cât și sub aspect temporal: Ca auxiliar, estar cu participiul unui verb formează
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. „Epitetul nu este o figură de stil în sine, ci numai un purtător de figuri de stil. Orice atribut, nume predicativ sau circumstanțial de mod este numit epitet când conține în același timp o metaforă, o metonimie, o sinecdocă, o hiperbolă etc., sau când face el însuși să apară o asemenea figură. Dacă nu cuprinde așa ceva, atunci el nu este epitet
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
nominativ și acuzativ. Acuzativul se formează adăugând terminația "-n" (la plural, după sufixul "-j"). Prin urmare, un substantiv din esperanto are patru forme, după cum se vede în tabelul următor: Nominativul se folosește pentru a exprima subiectul propoziției: De asemenea, numele predicativ stă întotdeauna în nominativ (o greșeală des întâlnită la începători este folosirea acuzativului în această situație): Nominativul este folosit cu toate prepozițiile: Câteva prepoziții pot fi folosite și cu acuzativul, vezi mai jos. În majoritatea cazurilor, acuzativul se folosește pentru
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
indicând demnitate sau excelență. Referindu-se la acest aspect, eruditul Aaron Ember a scris: "Că limbajul Vechiului Testament a abandonat idea de pluralitate a termenului Elohim este arătat în special prin faptul că este construit aproape invariabil cu un verb predicativ la singular și preia und atribut adjectival la singular. Elohim trebuie explicat la un plural intens, denotând măreție și maiestate, fiind egal cu Dumnezeul cel Mare" . Termenul "Elohim" este însă folosit și pentru alți dumnezei: în este folosit pentru zeul
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
pot lega verbul de alte părți de vorbire. Astfel valența poate fi: ele care servesc la conjugarea altor verbe se numesc auxiliare. În exemplele de mai jos verbele auxiliare sunt subliniate: Când predicatul unei propoziții se exprimă printr-un nume predicativ, cuvîntul de legătură dintre acesta și subiect se numește "copulă". În multe limbi acest cuvînt este un verb, numit în această poziție "verb copulativ". De exemplu, în propoziția "[...] iubirea de moșie e un zid [...]" verbul "e" este un astfel de
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
exprimate de verbul respectiv. El este asociat cu alte categorii ale verbului, ca timpul și aspectul. În limba română există cinci moduri personale. Aceste moduri personale au rol numai de predicat. Indicativ Condițional-optativ Imperativ. Modul imperativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o poruncă (imperativ își are originea în latinescul „imperare”, care înseamnă a porunci), un îndemn, o rugăminte sau un sfat: Conjunctiv Prezumtiv Formele verbale nepredicative/nepersonale sînt uneori considerate moduri împreună cu cele personale, dar, din cauza unor diferențe fundamentale
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]