1,214 matches
-
ședea (a sta) are de cele mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul atributului predicativ mai trebuie să fie un verb personal, căci el nu poate sta pe lângă unul impersonal,” ca orice adverb propriu-zis: plouă încet. Aceasta, pentru că hotărâtor pentru atributul predicativ este tot existența subiectului în propoziție, de care să se asocieze o însușire
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul atributului predicativ mai trebuie să fie un verb personal, căci el nu poate sta pe lângă unul impersonal,” ca orice adverb propriu-zis: plouă încet. Aceasta, pentru că hotărâtor pentru atributul predicativ este tot existența subiectului în propoziție, de care să se asocieze o însușire circumstanțială, fie ca purtător al ei: Să vii sănătos!, fie ca autor al unei acțiuni care o „revelează”, o caută în obiectul ei direct: Să te găsesc
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să se asocieze o însușire circumstanțială, fie ca purtător al ei: Să vii sănătos!, fie ca autor al unei acțiuni care o „revelează”, o caută în obiectul ei direct: Să te găsesc sănătos. Se înțelege că regentul verbal al atributului predicativ poate fi și un verb personal la un mod nepredicativ (nepersonal) care prescurtează de obicei o propoziție: Și oglindă luminiș Pe trupu-i se revarsă Pe ochii mari bătând închiși... (Eminescu, Luceafărul, op. cit.p.67) 2. În frază: a) Regentul atributului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate fi și un verb personal la un mod nepredicativ (nepersonal) care prescurtează de obicei o propoziție: Și oglindă luminiș Pe trupu-i se revarsă Pe ochii mari bătând închiși... (Eminescu, Luceafărul, op. cit.p.67) 2. În frază: a) Regentul atributului predicativ, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau obiectivă directă: Să vie sănătoși cei ce pleacă, cei care au fost dojeniți au plecat rușinați. Observație: Adjectivul nehotărât tot (toată) cu funcția de atribut în frază ne
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
frază ne dă prilejul să explicăm un interesant fenomen morfologic generat de sintaxă. Este vorba de pronumele relativ compus toți cei ce (care), toți câți (toate câte) în funcție de subiect în subordonata subiectivă sau obiectivă directă pe care o determină atributul predicativ: Să vie sănătoși toți cei care au plecat. Să-i găsim sănătoși pe toți cei care au plecat. Să plecăm de la Eminescu: Cum veniră se făcură toți o apă și-un pământ.( Scrisoarea III, p. 45, op. cit.) Schimbând structura gramaticală
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sus (nerespectând limitele sinonimiei sintactice), putem exprima aceeași realitate istorică, evocată cu dreptate de poet: Se făcură toți o apă și-un pământ cei care veniră., frază în care am introdus subiectiva cei care veniră pe care o determină atributul predicativ toți, prezent chiar și în versul lui Eminescu. Scoțând pe toți din interiorul locuțiunii verbale, putem spune: Se făcură o apă ș-un pământ toți, cei care veniră., frază în care a trebuit să punem virgula după toți, pentru a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
zice chiar: Toți, se făcură o apă ș-un pământ cei care veniră. Adică: cei care veniră, fă nici o explicație, se făcură o apă ș-un pământ. Așadar, prin punctuație, arătăm că dăm cuvântului toți, intonația ce se cuvine cuvântului predicativ al frazei. În fraza de mai sus - în care toți este atribut predicativ - propoziției principale i se pot pune două întrebări: Câți sau cum se făcură o apă ș-un pământ? R.: Toți. Cine se făcură o apă ș-un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Adică: cei care veniră, fă nici o explicație, se făcură o apă ș-un pământ. Așadar, prin punctuație, arătăm că dăm cuvântului toți, intonația ce se cuvine cuvântului predicativ al frazei. În fraza de mai sus - în care toți este atribut predicativ - propoziției principale i se pot pune două întrebări: Câți sau cum se făcură o apă ș-un pământ? R.: Toți. Cine se făcură o apă ș-un pământ ? R. : cei care veniră. Dacă renunțăm la relieful logico-semantic al frazei de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau cum se făcură o apă ș-un pământ? R.: Toți. Cine se făcură o apă ș-un pământ ? R. : cei care veniră. Dacă renunțăm la relieful logico-semantic al frazei de mai sus, cu alte cuvinte, dacă renunțăm la accentul predicativ pus pe cuvântul toți, vom intona fraza eliminând pauza prin care am subliniat acest cuvânt, așadar vom renunța la virgulă și vom zice: Se făcură o apă ș-un pământ toți cei care veniră. Va fi o frază în care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pronumelui relative compus toți cei care, nu putem pune principalei decât o singură întrebare: Cine se o apă ș-un pământ? R. : toți cei care veniră. Adică propoziția principal, în afară de subiectivă, nu mai are alt determinant - pierzând pe toți, atribut predicative, care determină (atributiv) nu numai pe subiectivă, ci și verbul predicat al principalei ca adjectiv adverbial (circumstanțial). „Ca aspect lexico-morfologic, pronumele relativ compus are de regulă următoarele forme: toți cei care (ce), toți câți - masculine plural - destul de frecvent; toate cele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
absent într-o compunere paralelă a lui tot ce (toată care sau ce nu se zice), mai puțin frecvent în compunerea toate cele care (ce), a produs totuși locuțiunea conjuncțională cu toate că și locuțiunea prepozițională cu toată (cu toate)”. b) Atributul predicativ poate fi o întreagă propoziție - cu condiția ca această propoziție să determine obiectul direct al propoziției regent: El vede patria-nainte-i așa cum e,cum n-a mai fost. „Atributiva predicativă nu poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și locuțiunea prepozițională cu toată (cu toate)”. b) Atributul predicativ poate fi o întreagă propoziție - cu condiția ca această propoziție să determine obiectul direct al propoziției regent: El vede patria-nainte-i așa cum e,cum n-a mai fost. „Atributiva predicativă nu poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție sintactică ea devine mai totdeauna o predicativă, dacă nu o circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
condiția ca această propoziție să determine obiectul direct al propoziției regent: El vede patria-nainte-i așa cum e,cum n-a mai fost. „Atributiva predicativă nu poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție sintactică ea devine mai totdeauna o predicativă, dacă nu o circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită astăzi de popor așa cum n-a mai fost niciodată (circumstanțială). c
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nu poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție sintactică ea devine mai totdeauna o predicativă, dacă nu o circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită astăzi de popor așa cum n-a mai fost niciodată (circumstanțială). c) În sfârșit, atributul predicativ poate avea drept complinire o întreagă propoziție - de regulă comparativă sau indirect: Și se îndură împăratul șerpilor și l lăpădă pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită astăzi de popor așa cum n-a mai fost niciodată (circumstanțială). c) În sfârșit, atributul predicativ poate avea drept complinire o întreagă propoziție - de regulă comparativă sau indirect: Și se îndură împăratul șerpilor și l lăpădă pe copil și mai frumos (de cum fusese...) (G. Catană, Povești populare din Banat, p. 69) În exemplul de mai sus
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mai frumos (de cum fusese...) (G. Catană, Povești populare din Banat, p. 69) În exemplul de mai sus, propoziția de cum fusese este o indirectă; ar putea fi și comparativă: ... și-l lăpădă tot așa de frumos cum fusese înainte. b) Atributiva predicativă Preocupându-se de această funcție sintactică la nivelul frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate sub formă de complement direct în principală. Construcția
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul din principală fiind atributivă, Gh.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul din principală fiind atributivă, Gh. N. Dragomirescu propune ca „în locul termenului de „predicativă suplimentară” să se folosească acela de atributivă predicativă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul din principală fiind atributivă, Gh. N. Dragomirescu propune ca „în locul termenului de „predicativă suplimentară” să se folosească acela de atributivă predicativă”. III.7 Circumstanțialul de mod acordat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul din principală fiind atributivă, Gh. N. Dragomirescu propune ca „în locul termenului de „predicativă suplimentară” să se folosească acela de atributivă predicativă”. III.7 Circumstanțialul de mod acordat Intervenind în discuția privitoare la partea de propoziție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul din principală fiind atributivă, Gh. N. Dragomirescu propune ca „în locul termenului de „predicativă suplimentară” să se folosească acela de atributivă predicativă”. III.7 Circumstanțialul de mod acordat Intervenind în discuția privitoare la partea de propoziție la care ne referim aici, St. Házy se referă numai la determinarea exprimată printr-un adjectiv de tipul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul din principală fiind atributivă, Gh. N. Dragomirescu propune ca „în locul termenului de „predicativă suplimentară” să se folosească acela de atributivă predicativă”. III.7 Circumstanțialul de mod acordat Intervenind în discuția privitoare la partea de propoziție la care ne referim aici, St. Házy se referă numai la determinarea exprimată printr-un adjectiv de tipul voioasă din fetița aleargă voioasă. În astfel de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
voioasă din fetița aleargă voioasă. În astfel de comunicări - spune St. Házy ,,având în vedere ... că această parte de propoziție [în exemplul dat voioasă] este dublă subordonare și mai cu seamă faptul că ea nu aduce în comunicare un element predicativ indispensabil (ca numele predicativ) sau câtuși de puțin necesar, putând și lipsi, fără ca înțelesul comunicării să sufere simțitor, considerăm că avem a face cu o parte secundară de propoziție asemănătoare cu circumstanțialul de mod propriu-zis, dar nu identifică cu acesta
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
voioasă. În astfel de comunicări - spune St. Házy ,,având în vedere ... că această parte de propoziție [în exemplul dat voioasă] este dublă subordonare și mai cu seamă faptul că ea nu aduce în comunicare un element predicativ indispensabil (ca numele predicativ) sau câtuși de puțin necesar, putând și lipsi, fără ca înțelesul comunicării să sufere simțitor, considerăm că avem a face cu o parte secundară de propoziție asemănătoare cu circumstanțialul de mod propriu-zis, dar nu identifică cu acesta” (art. cit., p. 237
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu o parte secundară de propoziție asemănătoare cu circumstanțialul de mod propriu-zis, dar nu identifică cu acesta” (art. cit., p. 237). Această parte de propoziție ar putea fi numită circumstanțial de mod acordat sau circumstanțial al stării . III.8 Numele predicativ de gradul III Referindu-se la o comunicare de tipul fetița ascultă voioasă, D. D. Drașoveanu înlătură ipoteza că adjectivul voioasă ar fi circumstanțial de mod sau predicat (art. cit., p. 237) și propune ca această comunicare (notată cu 3
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]