2,149 matches
-
de intestinale. Reconstrucția cu rezervor jejunal a entar și în consecință necesarul eficientă în asigurarea nutriției optime după gastrectomie. absorbție optimă, este străbătut de alimente fără ca acestea să fie amestecate cu bilă și sucuri pancreatice. Scurtându-se ansa jejunală, apare predispoziție la probleme de reflux. Păstrar duodenul restant (figura 33Ă, fie prin interpoziția unui segment jejunal între esofag sau bontul gastric și duoden. Amestecul bolului alimentar cu bila și sucurile pancreatice este mai fiziologic, dar acest avantaj este redus de pasajul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
în parte la diferite tumori gastrointestinale. Cancerul colo-rectal pare să aibă cea mai ar atât în tumora primara r putea fi ntra, consideră cancerul o boală ă ar trebui limitată la excizia tumorii primare și a extinderii , iar aceasta mare predispoziție pentru metastazare sangvina în ficat. După intervenții aparent curative, se descoperă metastaze hepatice în absența altor însămânțări evidente. Din contra, în cancerul gastric, metastazele hepatice se întâlnesc r cât și în recidive, fără extindere masivă locală și ganglionară concomitente. De ce
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
participarea la unele activități dramatizate cu scopul de a facilita comprehensiunea acestuia; • tehnici adecvate de management al clasei, dintre care instruirea efectivă este una dintre cele mai eficiente, întrucât elevii sunt implicați activ în procesul de învățare, neavând timp și predispoziția de a se angaja in acte ostile; de asemenea, un impact scontat au și monitorizarea intensivă a fenomenului precum și implementarea unor norme de disciplină care să impună conceptul de toleranță zero față de hărțuirea psihologică între elevi; • activități de învățare prin
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spațiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pânza se află în contact direct cu peretele, acesta acționează la rândul său ca un centru dinamic. El atrage pânza dinspre spate, dar, deoarece acest magnetism vizual este perpendicular pe ceea ce are loc pe suprafața picturală, el nu impune nici o predispoziție direcțională. Cu toate acestea, fiind o suprafață puternic bidimensională, peretele influențează spațiul pictural în sensul aplatizării lui. El întărește planul frontal. În natura moartă a lui Matisse intitulată Vase, toate cele cinci obiecte sunt așezate vertical, distingându-se de ceea ce
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ultima lună de sarcină sau în primele cinci luni postpartum, fără existența unor boli cardiace sau a altor cauze [13] identificabile. Așadar, etiologia este necunoscută, dar se discută despre rolul miocarditelor, alterarea mecanismelor imune în cursul sarcinii, creșterea apoptozei miocitare, predispoziția genetică, precum și degradarea proteolitică a prolactinei în cadrul stresului oxidativ [2]. Factorii de risc sunt reprezentați de sarcina la o vârstă înaintată, multiparitatea, utilizarea medicației tocolitice, sarcina gemelară și condițiile improprii de viață [2, 14]. Acest subiect va fi abordat mai
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
trebuie adoptată față de diferite fapte ale copilului sau față de capriciile lui, constituie un mediu „patogen” pentru acesta. Dacă divergențele de opinii continuă și mai târziu, în fața micilor delicte pe care întâmplător, le face copilul, se poate ajunge la o adevărată “predispoziție spre delincvență” <footnote Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> . Scăderile și greșelile educative ale mamei, în prima copilărie, au cea mai mare însemnătate patogenă indiferent de R.Vincent apud V.Preda Profilația delincvenței și reintegrarea socială, motivarea lor (muncă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
dorință de libertate și indulgență, aspirație către nou, nonconformism și un comportament dependent, definit de obligații și cerințe sociale coercitive. Instabilitatea se manifestă în aria sensibilității afective, ca și în cea atitudinală și comportamentală, fiind atât produsul structurării individuale (al predispozițiilor constituționale ale tipului de sistem nervos), cât și rezultatul unor dificultăți adaptative apărute în cadrul relațiilor interpersonale familiale sau al proceselor de integrare socială. Tendințele către instabilitate apar amplificate în cazul unor familii dezorganizate, caracterizate prin spirit de dezordine, conduite antisociale
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Morbiditatea erizipelului se suprapune peste cea a scarlatinei sau a anginelor streptococice. Apare mai rar la copii și mai des la adulți și bătrâni, sexul masculin fiind mai des afectat. Erizipelul nu dă imunitate și se pare că există o predispoziție la a face această boală; de aceea, recidivele se întâlnesc frecvent. Patogenia. Boala se produce în urma exacerbării virulenței unor tulpini streptococice preexistente la acel bolnav, prin contact cu un bolnav infectat sau prin instrumente nesterile, pentru inoculare fiind suficientă o
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
este suficientă pentru caracterizarea veridică. Faust, Mefisto, Werther și Wilhelm Meister sânt cu toții, cum spune un psiholog, "proiectările în literatură ale diferitelor aspecte ale firii lui Goethe". Toate ipostazele virtuale ale romancierului, inclusiv cele considerate negative, sunt personae [personaje] virtuale. "Predispozițiile unui om sunt caracterul altui om." Cei patru frați Karamazov ai lui Dostoïevski reprezintă fiecare unele aspecte ale lui Dostoïevski. Aceasta nu trebuie să ne facă să presupunem că, în crearea eroinelor sale, romancierul este, în mod inevitabil, limitat la
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
intervențiile stomatologice este explicabilă deoarece el asociază manoperele dentare cu riscul producerii unui eveniment cardiac neprevăzut. Pe de altă parte nici medicul practician nu este lipsit de stress în fața unui pacient cu suferință cardio-vasculară. Medicul trebuie să fie avertizat de predispoziția pacientului său către evenimente cardio-vasculare instantanee - din anamneza medicală, să o identifice dacă nu a fost încă diagnosticată și în consecință să pregătească pacientul din punct de vedere psihic fizic și medicamentos . În nici un caz nu trebuie uitat pacientul “ aparent
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de epilepsie, una idiopatică sau esențială și o a doua formă de epilepsie simptomatică. Epilepsia idiopatică (genuină sau esențială) este reprezentată de cazurile în care factorul etiologic este încă necunoscut. Boala apare ca expresia unei tendințe convulsivante crescute a creierului, predispoziția pentru crize având un caracter ereditar în 10% din numărul bolnavilor de epilepsie, față de media populației. Dat fiind posibilitățile de investigație moderne, numărul cazurilor de epilepsie esențială a scăzut considerabil. Accesul epileptic apare în relație cu noxa epileptogenă care poate
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
intervențiile stomatologice este explicabilă deoarece aceștia asociază manoperele dentare cu riscul producerii unui eveniment medical neprevăzut. Pe de altă parte, nici medicul practician nu este lipsit de stress în fața unui pacient cu suferință generală . Medicul trebuie să fie avertizat de predispoziția pacientului său către evenimente medicale instantanee din anamneza medicală, să o identifice dacă nu a fost încă diagnosticată și în consecință să pregătească pacientul din punct de vedere psihic fizic și medicamentos . În nici un caz nu trebuie uitat pacientul “ aparent
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme specializate, care parazitează numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele specii (Puccinia graminis cuprinde cc. 300 biotipuri sau rase fiziologice). Mutațiile. Puse în evidență la diferiți agenți patogeni, mutantele au însușiri parazitare diferite de ale genitorilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Literaturi Române, Iași; Muzeul de Artă Chișinău, Republica Moldova; Muzeul de Artă Gothenburg, Germania. „Verdele crud, dominant, a devenit verdele de ... Năforniță. În el sau topit experiențele vizuale ale copilăriei, viața trăită în oraș dar după regulile de la țară, o anume predispoziție spre vegetal. În clorofila unei plante, ca și într-un bob de rouă, cine știe să vadă poate identifica miracolul lumii...”( Valentin Ciucă, critic de artă) Năforniță Sanda 1958 Pictor „Consider că sunt artistă, având o sensibilitate, simt cum îmi
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a stabilit că pot apărea câini cu un singur testicul atunci când, cu ocazia Împerecherii, ambii parteneri transmit gena recesivă. Dacă printre frații acestor parteneri se află parteneri cu un testicul, atunci există Întotdeauna posibilitatea ca și ei să aibă această predispoziție negativă. Genele recesive, ca și cele dominante, se află În conținutul celulelor organismului. Cele recesive sunt gene ascunse ce nu se manifestă fenotipic. Gena dominantă este aceea care are un efect mai puternic decât perechea sa, gena recesivă, cu care
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și să se dezvolte În noile condiții de viață. Apropierea fătării se poate cunoaște după: agitație continuă; nu Își găsește locul; se ridică și se culcă de repetate ori; se mută dintr-un loc În altul; inconsecvență În manifestarea apetitului, predispoziție la vomitare, apariția unei scurgeri vâscoase din vulvă, care este roșie și tumefiată (umflată), abdomenul căzut, mamelele pline cu colostru; cu 3 zile Înaintea fătării scade temperatura corpului (În ziua fătării scade cu 1-2 grade), care Începe să crească În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și dresaj la câinii de pază, Însoțire și apărare pe dezvoltarea cu precădere a ostilității și urii Împotriva răufăcătorilor nu trebuie exagerată pentru că lupul, prin sfânta sa natură, i-a transmis câinelui o genă anume ce stă la baza acestei predispoziții. Deci, sentimentele afective ale câinelui-lup nu trebuie lăsate să lâncezească, pentru a nu-l goli și lipsi cu desăvârșire de ele, precum la lupul din sălbăticie, care le păstrează puțină vreme doar pentru puiul nou-născut. Dependența și credința câinelui-lup față de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
când comportamentele formate prin Învățare, pe baza dresajului, de exemplu, se manifestă mai devreme decât un comportament Înnăscut, ce corespunde dezvoltării sale somatice. Comportamentul care precede pe cel cu care s-a născut câinele este datorat, În mare parte, unei predispoziții de a prinde și de a Învăța cu ușurință și repede un exercițiu față de ceilalți patrupezi contemporani cu el. Un asemenea aspect se constată frecvent Între exemplarele născute În același cuib și de la aceiași părinți, când unii căței se afirmă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
nivelul labelor, În pernițele plantare se află, de asemenea, senzori tactili bine dezvoltați, cât și pe toată suprafața cutanată a corpului. Comportamentul dominant ce se manifestă În această primă fază a vieții cățelului, până la Înțărcare, se caracterizează printr-o mare predispoziție pentru somn și un apetit tot mai crescut pentru supt, ceea ce Îl ajută la grăbirea dezvoltării corporale și a creșterii. Tot pe baza pipăitului cățeii se obișnuiesc să găsească sfârcurile de la ugerul cățelei În toată perioada lactației, pentru care se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la femelă, comportamentul sexual după fătare apare și se manifestă ciclic, la anumite intervale de timp. La lupii din sălbăticie are un caracter de sezon, respectiv Începe În plină iarnă, În lunile ianuarie și februarie, până În martie. Câinele-lup are o predispoziție și apetit pentru Împerechere În orice moment, indiferent de sezon, dacă femela Îl acceptă. Mirosul femelei În călduri Îl excită, fiind În stare să parcurgă distanțe mari pentru a o localiza pe baza urmelor invizibile - mirosul emanat. Comportamentul de reproducere
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
importanța deosebită pe care o acordă ornamentului. Opera de arhitectură brâcovenească este decorată și În zonele cu vizibilitate redusă, ba chiar și În zonele practic inaccesibile privirii curente. Nevoia de ornamet vine din nevoia de aliniere cu alte culturi, din predispoziția generală spre baroc. Toate culturile foloseau ornamentul În arhitectură, marea lor majoritate nu În ipostaza de accesoriu, de surplus, ci chiar ca element constitutiv, indispensabil al operei, de aceeași natură ontologică ca toți ceilalți ,,atomi” ai acesteia. Decorul poate fi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
1650 - și viața Sfântului Constantin - patronul ctitorului -, chiar și teme importante cu caracter moralizator și escatologic: Judecata de Apoi, Parabole (dintre care unele inspirate din literatura religioasă tradusă și tipărită la acea epocă). O altă caracteristică a arhitecturii brâncovenești este predispoziția pentru logii, foișoare, galerii și pridvoare -idee preluată de la arhitectura Renașterii sau de la reședințele princiare de la Constantinopol. Acestea contribuie la monumentalitatea formelor, sub o Înfățișare sofisticată și bineordonată, care să se impună de la distanță. Atât construirea spațiului sacru, cât
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
numără printre reprezentanții de frunte ai genului din întreaga țară.” (Gheorghe Macarie) „Verdele crud, dominant, a devenit verdele de ...Năforniță. În el s- au topit experiențele vizuale ale copilăriei, viața trăită în oraș dar după regulile de la țară, o anume predispoziție spre vegetal. În clorofila unei plante, ca și într-un bob de rouă, cine știe să vadă poate identifica miracolul lumii...”(Valentin Ciucă, critic de artă) Năforniță Sanda 1958 Pictor „Consider că sunt artistă, având o sensibilitate, simt cum îmi
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
injecție]; structura se obține prin ștergerea sau nelexicalizarea în matrice a obiectului direct din categoria semantică "senzație fizică" < Simt √ durere /o ușoară pișcătură etc. dacă/când mi se face injecție. 110 Clasa verbelor de percepție este considerată o clasă "cu predispoziție" pentru angajarea în tipare sintactice ternare cu predicate secundare. Așa cum se va observa din prezentarea configurațiilor sintactice, atunci când regentul este un verb de percepție, predicatul secundar are o clasă de substituție foarte largă. Între configurațiile posibile se conturează diferențe semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]