3,246 matches
-
Manualul de creativitate Prefață Manualul de creativitate din colecția „Talentum” reprezintă traducerea selectivă a 11 dintre cele 22 de capitole ce alcătuiesc Handbook of creativity, una dintre publicațiile de mare circulație și de o excepțională actualitate științifică ale prestigiosului concern editorial Cambridge University Press
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conducerea Secției Medicale și Biopolitice, ideile și directivele acestei și unii intelectuali de nivel local. Membri activi precum Ilea au devenit potențiali purtători de cuvânt pentru determinismul ereditar care domina retorica Secției și concepția programelor sale publice. 59. Iuliu Moldovan, Prefață la Ilea, Școala superioară, p. 3. 60. Moldovan, Prefață, p. 4. 61. Moldovan, Prefață, p. 6. 62. Moldovan, Prefață, p. 17. 63. Preda, Activitatea; Gheorghe Preda, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. 64. Șezătorile erau În mod tradițional Întâlniri informale În care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
decât să înlocuiască, în mod simplist, clasa muncitoare, revoluționară, din vulgata marxistă, cu tehnocrați (Fougeyrollas, 1950, pp. 31-32). Nu-i mai puțin adevărat că argumentele lui Burnham au făcut obiectul a numeroase dezbateri. Liderul socialist Léon Blum a acceptat să prefațeze traducerea franceză a lucrării The Managerial Revolution și a declarat că această carte l-a făcut să-și revizuiască în mare parte ideile pe care le considerase irefutabile (Blum, 1947, p. XXI). Totuși, pentru Blum, tehnocrația nu putea fi decât
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
prost servite de o expunere universitară prototipică: Andră-Jean Voelke, La Philosophie comme thărapie de l'âme. Etudes de philosophie hellănistique, și Juliusz Domanski, La Philosophie, thăorie ou manière de vivre? Les controverses de l'Antiquită à la Renaissance. Amândouă sunt prefațate de către Pierre Hadot la Editions universitaires de Fribourg - 1993 pentru primul volum și 1996 pentru cel de-al doilea. Voelke, Domanski și Hadot optează pentru filosofia ca farmacopee și practică a existenței. Chestiunile abordate în aceste două lucrări rămân de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
este licențiat în sociologie-politologie al Universității „Al.I. Cuza” din Iași (1997) studii postuniversitare în „Relații internaționale și integrare europeană” la SNSPA (1999). În prezent este doctorand la SNSPA, având ca temă evoluția instituțiilor securității internaționale după încheierea „războiului rece”. Prefață Acest manual este un produs cu o istorie particulară. Coordonatorii săi au urmat cursuri și programe de relații internaționale în ultimul deceniu al secolului trecut, confruntându-se aproape permanent, în România, cu noutatea studiilor din acest domeniu. Condițiile de formare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
anume șansa de a se naște, de fiecare dată, proaspătă și În atât de variate forme)? Referințe bibliograficetc "Referințe bibliografice" *** Biblia, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001. *** Cartea Înțelepciunii populare. Proverbe, ediție Îngrijită și prefațată de Ion Dodu Bălan, București, 1974. *** Curajul În proverbele și cugetările lumii, Editura Albatros, București, 1982. *** De la lume adunate (Basme, snoave etc.), Editura pentru Literatură și Artă, București, 1958. *** Dicționar de cuvinte, expresii, citate celebre, Editura științifică, București, 1969. *** Dicționar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
STUDIUL DE CAZ Cuprins Cuvânt Înainte (Donald T. Campbell) 9 Prefață 13 Capitolul 1 Introducere 17 Studiul de caz ca strategie de cercetare 17 Compararea studiilor de caz cu alte strategii de cercetare În științele sociale 19 Diferite tipuri de studii de caz, dar cu o definiție comună 29 Rezumat 34
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În România. Așadar, cu excepția unor lucrări deosebite, colorată În alb și negru, istoriografia postcomunistă suferă Încă de incapacitatea de a aborda cu luciditate și seriozitate un subiect extrem de important și fragil (prin prisma recrudescenței extremismului - vezi alegerile din 2000). În „Prefața pentru ediția În limba română”, semnată de Radolph L. Braham (editorul primei ediții, apărută În 1997), se face precizarea că volumul a adunat comunicările prezentate la Conferința Internațională a Oamenilor de Știință organizată de Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În slujba regimului Ceaușescu. Deci actuala condamnare a mareșalului și a crimelor comise În timpul dictaturii sale nu are un scop sincer, ci este utilizată ca propagandă politică pentru a cîștiga Încrederea puterilor occidentale, precum și pentru a acoperi recrudescența antisemitismului postcomunist. „Prefața” lui Michel Berenbaum familiarizează cititorul cu Împrejurările În care s-a desfășurat Holocaustul În România, arătînd totodată de ce istoriografia română a ocolit voit acest dureros subiect timp de aproape jumătate de secol. Cauzele (p. 11) pentru care aceste masacre au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
propriile credințe politice ca urmare a unei călătorii În România În 1947, pentru că tot ce vede este „domnia absolută a fricii”. Monica Lovinescu nu scapă Însă din vedere nici convertirile de fațadă, cum este cazul lui Pierre Daix, care a prefațat cartea lui Soljenițîn, O zi din viața lui Ivan Denisovici, În condițiile În care În 1950 - cu ocazia unui proces intentat săptămînalului comunist Les Lettres Françaises, care lansase o campanie de calomnii negînd existența lagărelor de concentrare sovietice - „calomnia, făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de pocăință. Pe scena culturală franceză și-au făcut simțită prezența, deși periodic și fragmentar, și autori români din exil care fie publicau În limba franceză, fie erau cunoscuți prin traduceri. Existau Însă riscurile ca o antologie oficială, Nouvelles Roumaines, prefațată de Tudor Vianu, care nu mai este „onestul profesor și estet de altădată”, să aibă consecințe dezastruoase pentru imaginea literaturii române În străinătate, iar Monica Lovinescu Înțelege să atragă atenția asupra acestui fapt. Încercînd să contracareze minciuna prezentată la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o carte: În America, la „Vatra Românească” (Editura Minerva, București, 2001, 200 p.), al cărei titlu ne amintește de o realizare asemănătoare a lui Vasile Stoica, din 1926, sau de o carte publicată de Gelu Neamțu, În 1997. Această apariție prefațează de fapt Cuvinte despre românii-americani, Întregind, totodată, o investigație care a ajuns de mult una predilectă pentru un studios român - devenit la un moment dat român-american - absorbit de la Început de trecutul și prezentul acelora care și-au Însușit, Înaintea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asumat publicarea lor este istoricul german Ulrich Burger, preocupat de istoria postbelică a României. Prefața lui Dennis Deletant, studiul introductiv al lui Ulrich Burger, cuvîntul editorului (postfața lui) Romulus Rusan sînt redate mai Întîi În limba română, apoi În engleză (prefața și postfața) sau În germană (studiul introductiv). CÎt privește documentele, ele sînt redate În traducere românească În prima parte a lucrării, apoi În engleză (dar și un mic text În rusă), facsimilate. În scurta sa prefață, Dennis Deletant are un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Sasu, Cultura română În Statele Unite și Canada, I, Presa, II, Nostalgia Românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993; Carmen Maria Andras (ed.), Confluențe româno-americane, Editura „Mica Doris”, TÎrgu Mures, 1995; Anca Hartular, Merem la America. Începuturile comunității românești În America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, În America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, În Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Este autorul unei monografii despre Dimitrie Cantemir (1962). După 1983 se dedică teatrologiei și criticii dramatice, publicând volume compacte de studii - Viziuni și forme teatrale (1983), Motive și structuri dramatice (1986; Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor), Teatrul și teatrele (1989) -, prefațând piese ale unor dramaturgi contemporani (Iosif Naghiu, Mircea Bradu, Romulus Guga, Theodor Mănescu) și susținând mai multe cicluri de emisiuni pe teme teatrale la Radio București, dintre care unul intitulat „Dicționar de estetică teatrală”. Viziuni și forme teatrale este un
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
pagini memorialistice aparținând lui Anton Holban, numărul 2/1972 are în sumar o povestire de Panait Istrati, în numărul 3/1972 se tipărește romanul Șarpele de Liviu Rebreanu, iar numărul 4/1972 publică romanul (neterminat) Fatma de Perpessicius. Constantin Cubleșan prefațează în numărul 1/1975 proza Puntea neagră de Radu Stanca - o povestire romantică, bazată pe sugestia fantastică, pe regia unui fundal baladesc dramatic și pe intrigi de colorit local, în linia lui Mihail Sadoveanu, V. Voiculescu sau Ion Agârbiceanu. Numărul
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
1971), I. Budai-Deleanu-Petru Maior (1/1972), I.L. Caragiale (epistole berlineze, 3/1984), Petru Comarnescu-Pavel Țugui (4/1989), Constantin Noica-Mircea Eliade, Sașa Pană-Ionel Jianu (1-4/1993), Mihail Sebastian-Martha Bibescu (1-4/2001). Sunt recuperate din manuscrisele lui Al. Macedonski trei texte teoretice, prefațate de Adrian Marino. Eseuri semnează Zoe Dumitescu-Bușulenga, D. Vatamaniuc, Diana Cristev, N. Florescu, Barbu Cioculescu, Liviu Călin, Ion Vartic, Marin Mincu, Mircea Popa, Ioana Em. Petrescu. Textele inedite ale scriitorilor români și străini sunt însoțite, de asemenea, de studii și
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
București, consilier la Casa Școalelor, redactor la revista „Albina” și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Premiată la concursul „Femina” pentru nuvela Mama, M. debutează la „Universul literar” în 1934. Volumul de schițe Oropsiții îi apare în 1938, prefațat de Liviu Rebreanu. Marele prozator remarcă limba „pură” și „caldă”, cu o discretă nuanță regională. Atmosfera rurală e încărcată de idilism, atenția scriitoarei îndreptându-se către firile sensibile, înfrânte în lupta cu duritatea vieții. În Semnele dușmanului (1947) investigația psihologică
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
până în 1986, când a fost retrogradat și pensionat. Articole i-au apărut în „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. A fost unul dintre coordonatorii lucrării Micul dicționar enciclopedic (1972) și a alcătuit sau a prefațat ediții din scrierile lui N. Filimon, D. Bolintineanu, M. Eminescu, B. Delavrancea, Tudor Arghezi, Ștefana Velisar-Teodoreanu ș.a. M. s-a manifestat simultan ca istoric și critic literar. Format la școala profesorului clujean D. Popovici, s-a remarcat printr-o cultură
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
Radu (10.X.1834, București - 24.XII.1872, București), critic literar, poet și publicist. A urmat cursurile Colegiului „Sf. Sava” din București. Înclinat de timpuriu către poezie, I. și-a adunat primele versuri în volumul Cânturi intime (1854). În 1855 prefațează o ediție de poezii ale lui D. Bolintineanu. Studiază literele și filosofia în Franța și colaborează aici la „Buciumul” (1857) cu satire și articole politice. Întors în țară, intră în redacția ziarului „Dâmbovița”, al cărui redactor devine în mai 1860
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
după parcurgerea tuturor bolgiilor infernului destinului românesc, poarta purgatoriului: „Și totuși, nu pot să cred că am epuizat răbdarea Creatorului care ne-a gândit români pe acest pământ.” Clasa nevrednică (1997) vădește înclinația autorului către eseul politic cu valențe filosofice, prefațat de altfel de nenumărate articole polemice semnate de I. în presa postdecembristă. În 1997, reîntors pentru scurt timp la literatură, autorul nu mai regăsește energia pasională și suflul creator din România pierdută: romanul Diamantul de gheață (1997) este un poem
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
de vicepreședinte al Camerei Deputaților (1990-1992) și apoi de vicepreședinte (1996-2000) și președinte (2000) al Senatului României. I.-Q. debutează în revista „Curierul Liceului «Sfinții Petru și Pavel»” (1934), prima lui carte fiind Haz de necaz, publicată în 1943 și prefațată de Radu D. Rosetti. Următoarea culegere, Epigrame, cu inedite și preluări, apare abia după trei decenii, în 1973. Colaborează cu epigrame, schițe, însemnări critice sociale și politice la „Gânduri și rânduri”, „Gând prahovean”, „Universul literar”, „Magazin”, „Urzica”, „Astra”, „Orizont”, „Steaua
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
ele trăirile unui suflet încercat de vămile existenței, rostite cu discreție, fără patetism edulcorat, în versuri de o cuceritoare expresivitate lirică. Sentimentul dominant este cel al singurătății, în care I. își decantează impresiile, interogând netulburată adâncimile. I. a îngrijit și prefațat ediții din operele lui Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, I. Al. Brătescu- Voinești și Zaharia Stancu. SCRIERI: Artă și aspirație, Cluj-Napoca, 1977; Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul, București, 1981; Introducere în opera lui Zaharia Stancu, București, 1985; Exerciții de fidelitate, București
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
și la traducerea în limba germană a unei antologii de poezie română contemporană (1974). O contribuție originală este și repovestirea unor vechi legende germane, sub titlul Walhalla și Thule (I-II, 1977). Traducerile din autori de limbă germană, de regulă prefațate de mici studii de istorie literară, alcătuiesc, în diversitatea lor, o operă impresionantă. Se numără printre ele cele dintâi versiuni românești ale prozei lui Franz Kafka și Elias Canetti, cărora le revine meritul de a fi introdus, practic, autorii respectivi
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
încercând chiar o traducere din Ruinele Palmirei de Volney, I. scrie un articol de folclor comparat, semnalând motive comune în basmele române și în cele franceze. Fără a renunța la preferința pentru proza folclorică - dovadă volumul de basme din 1882, prefațat de V. Alecsandri -, mai publică jocuri de copii, ghicitori, proverbe și zicători, însoțite uneori de comentarii documentate. Scrierile sale de evocare a unor momente și personalități din istoria națională sunt o dovadă a aderării la ideile avansate ale momentului. Nefiind
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]