1,676 matches
-
ale sonorităților ce le succed. Acest aspect subtil al viziunii conceptuale va fi evidențiat cu claritate de o interpretare înlănțuită a preludiilor, privată de pauza ce delimitează, în mod frecvent, succesiunile de piese. Alături de Bruyères și La Puerta del Vino, preludiul Feuilles mortes va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Ambiguitatea armonică ce planează de-a lungul acestor pagini, creează senzația unei suspendări continue, generată în mod paradoxal de flexibilitatea deselor schimbări de ecleraje. În pofida
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Ambiguitatea armonică ce planează de-a lungul acestor pagini, creează senzația unei suspendări continue, generată în mod paradoxal de flexibilitatea deselor schimbări de ecleraje. În pofida complexității și rafinamentului remarcabil al rezonanțelor armonice, preludiul evoluează într-un sistem tonal extrem de lărgit (cu trepte frecvent alterate), plasat într-un spațiu opus atonalismului afirmat în Brouillards. În acest sens, cele două acorduri introductive oferă exemple concludente ale acestei abundențe sonore derivate din sfera tonalității. Geniul debussyst
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce se mai împotrivesc încă pentru o clipă destinului dictat de gravitație. Iar timpul astfel câștigat, atât de prețuit de conștiința Sfârșitului, este secunda prelungită a rotațiilor amețitoare ce îmbată spiritul în consonanțele melancolice ale celui de pe urmă dans. Tema preludiului, cu aspectul său dublu al țesăturii sonore, desfășoară în cea de-a doua secțiune a sa arabescul unei linii melodice expuse la unison. Pornind de la aceeași concepție a clar-obscurului, Debussy alternează imagini sonore contrastante prin juxtapunerea efectului difuz al armoniilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
are loc la nivelul materialului tematic, îndeplinește o funcție esențială în coerența ideilor și în procesul de unificare a discursului. În acest caz, figurația ostinato constituie elementul de legătură al secțiunilor macrostructurale, realizând o tranziție fluentă spre episodul central al preludiului. Circumscrierea acestuia va fi operată printr-o deplasare a discursului în registrul grav, asociată de o ușoară accelerare a evoluției ulterioare (Un peu plus allant et plus gravement expressif puțin mai cursiv și mai expresiv în mod grav). Evident amplificată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tempo-ului solicitată prin indicația Plus lent (Mai lent); alternanța registrelor opuse care juxtapune astfel efecte sonore contrastante; prezența formulei ritmice ; nivelul dinamic amplificat prin indicații, precum p marqué, en dehors, mf; fluctuațiile dinamice indicate prin < >. Momentul de climax al preludiului nu presupune amplificarea excesivă a nivelului dinamic, indicat fiind ca pedala de surdină activată de altfel pe parcursul întregului preludiu să nu-și întrerupă efectul. Acea dinamică de mf se va „traduce” doar ca un foșnet capricios al frunzelor agățate de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
formulei ritmice ; nivelul dinamic amplificat prin indicații, precum p marqué, en dehors, mf; fluctuațiile dinamice indicate prin < >. Momentul de climax al preludiului nu presupune amplificarea excesivă a nivelului dinamic, indicat fiind ca pedala de surdină activată de altfel pe parcursul întregului preludiu să nu-și întrerupă efectul. Acea dinamică de mf se va „traduce” doar ca un foșnet capricios al frunzelor agățate de pasul unei adieri grăbite. Cu o formă macro-structurală ternară (A B A), preludiul reafirmă secțiunea de început, operând modificări
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
surdină activată de altfel pe parcursul întregului preludiu să nu-și întrerupă efectul. Acea dinamică de mf se va „traduce” doar ca un foșnet capricios al frunzelor agățate de pasul unei adieri grăbite. Cu o formă macro-structurală ternară (A B A), preludiul reafirmă secțiunea de început, operând modificări subtile la nivelul motivului tematic generator. Astfel, prima secțiune a structurii sale va avansa spre registrul acut, însoțită de o amplificare sonoră generată de prezența pedalei armonice a sunetului do# din registrul grav. Imaginea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonoră, de un pitoresc evocator, dominat de aceeași obsesivă cădere, dar care, de această dată, va fi doar sugestia sonoră a unei plutiri line. Țesătura sonoră se rarefiază prin distanțarea straturilor componente ce ating spațiul celui mai extins ambitus al preludiului (do# contraoctavă - la#3). La nivel interpretativ, finalul impune soluționarea problemei determinate de necesitatea menținerii sunetelor cu valoare lungă de timp ( ), evitând contopirea acestora cu elementul cromatic din plan superior ce trebuie să se distingă cu claritate (măsurile 48 - 49
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
admirabilele creații pentru pian ale lui Isaac Albeniz, ce îl fascinaseră prin multitudinea și varietatea de culori (suita Iberia, pentru care Debussy nutrea o deosebită admirație, fusese compusă la Paris în perioada anilor 1906 1909). Alături de Bruyères și Feuilles mortes, preludiul La Puerta del Vino va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Printr-o tehnică similară celei întâlnite în preludiile La sérénade interrompue sau Minstrels, care juxtapune imaginile în maniera secvențelor cinematografice, La Puerta del
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
admirație, fusese compusă la Paris în perioada anilor 1906 1909). Alături de Bruyères și Feuilles mortes, preludiul La Puerta del Vino va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Printr-o tehnică similară celei întâlnite în preludiile La sérénade interrompue sau Minstrels, care juxtapune imaginile în maniera secvențelor cinematografice, La Puerta del Vino surprinde prin naturalețea cu care se înlănțuie izbucnirile pasionale și exaltate ale dansului cu lirismul frazării vocale din cante jondo, originea străveche a stilului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
efectul puternic rezonant al armonicelor. Pedala de rezonanță va marca fiecare timp al primelor două măsuri, pentru ca în următoarele două, efectul acesteia să fie combinat cu pedala de surdină, în scopul de a realiza contrastul timbral indicat de text. Tema preludiului (Exemplul 164) afirmă expresia melancolică a unei melopee andaluze (très expressif), ce își deapănă melismele tânguitoare în atmosfera caldă a culorii dinamice reduse (p). Aceasta eclipsează prezența constantă a motivului ostinato, care se retrage discret în spațiul unui plan secundar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ulterior la inversarea sa „în oglindă” de-a lungul scriiturii simetrice în tonuri. Efectul pedalei de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, evitând astfel crearea unei atmosfere confuze. Reeditarea măsurilor introductive va coincide cu atingerea climaxului de dinamică al preludiului, prin marcarea acestora cu indicații de f âpre, cresc., ff (passionnément), precum și abandonarea acelor contraste dinamice ( f / p ) prezente în afirmația inițială. Astfel, printr-o revenire la tempo-ul de început (au mouvement), noua expresie va difuza o pasiune dezlănțuită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
național. Astfel, poveștile minunatei lumi însuflețite de împărați, elfi, sirene, zâne sau crai vor reprezenta adevărate manifeste ale mediilor intelectuale în demersul lor comun de identificare națională. Alături de La terrasse des audiences du clair de lune și Feux d’artifice, preludiul Les fées sont d’exquises danseuses va fi interpretat în primă audiție la 5 aprilie 1913, de către pianistul spaniol Ricardo Viñes, la Societatea Națională. Senzația unei încântătoare plutiri își va afla corespondența sonoră în opțiunea pentru tempo Rapide et léger
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vitalitate marchează o schimbare evidentă de atmosferă, aspect ce va trebui redat la nivelul execuției prin delimitarea acestor pagini de rezonanțele sumbre ale decorului spaniol pierdut în urmă. Dansul Zânelor va deschide astfel o nouă etapă în contextul succesiunii de preludii ale acestui caiet secund. Decorul „aerian” se va instala o dată cu afirmarea ostinato-ului ritmic al introducerii, ale cărui salbe de arpegii ascensionale ce avansează spre rezonanțele eterice și diafane ale registrului acut, creează o permanentă sugestie a zborului. Dinamica extrem de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acordate la diferență de un semiton). La nivel interpretativ, sunetele atacate cu degetul 1 al mâinii drepte necesită o ușoară subliniere timbrală, conturându-se astfel o melodie disimulată pe contratimpul arabescului melodic desfășurat de țesătura filigranată a discursului. Pe parcursul avansării preludiului se vor semnala patru apariții ale motivului tematic introductiv, a cărui recurență cu aspect de leitmotiv va deține o funcție definitorie în procesul de unificare a formei macro-structurale. Astfel, această temă a spațiului imaterial va îndeplini rolul corespondent refrenului, delimitând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se prelungește prin înfiriparea unei scene pastorale plină de calm și luminozitate, evocată de simplitatea unei melodii pentatonice, într-o evidentă corespondență sonoră cu acel chip al Inocenței din La fille aux cheveux de lin. De altfel, cu paginile acestui preludiu, Bruyères împărtășește nu numai aspectul monodiei pentatonice introductive, ci și prezența frecventelor cadențe plagale ce delimitează frazele, impregnând discursului un deliberat caracter arhaic. Memoriile pianistei Marguerite Long ne dezvăluie stimulul olfactiv ce provocase imaginația compozitorului, în viziunea căruia mirosul mării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursului un deliberat caracter arhaic. Memoriile pianistei Marguerite Long ne dezvăluie stimulul olfactiv ce provocase imaginația compozitorului, în viziunea căruia mirosul mării se asocia cu cel al mărăcinilor uscate de pe malurile acesteia. Alături de Feuilles mortes și La Puerta del Vino, preludiul Bruyères va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Curbele sinuoase și line ale arabescurilor melodice imprimă imaginii sonore o naturalețe grațioasă, lipsită de afectare și sentimentalism (un aspect important ce trebuie avut în vedere
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dinamizat (remarcându-se predominanța valorilor de în formule ritmice binare și ternare), va fi evidențiat în mod suplimentar prin avansarea discursului spre o treaptă superioară de sonoritate (mf). Un detaliu esențial ce se remarcă la nivelul întregii imagini conceptuale a preludiului îl reprezintă construcția gradată a planurilor dinamice, privată de acele izbucniri spontane întâlnite anterior în La Puerta del Vino (prezența frecventă a nuanțelor cresc. și decresc. determină aspectul unei evoluții sonore ce avansează prin „curbe”). Abundența armoniilor cu septime, none
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acele izbucniri spontane întâlnite anterior în La Puerta del Vino (prezența frecventă a nuanțelor cresc. și decresc. determină aspectul unei evoluții sonore ce avansează prin „curbe”). Abundența armoniilor cu septime, none și undecime (ce se remarcă, de altfel, pe parcursul întregului preludiu) reeditează preferința manifestată față de acestea în Les fées sont d’exquises danseuses, statornicind o afinitate armonică, care argumentează, o dată în plus, înlănțuirea continuă a acestor preludii în contextul interpretării. Pedala de rezonanță va marca frecventele schimbări armonice, respectând indicația de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Abundența armoniilor cu septime, none și undecime (ce se remarcă, de altfel, pe parcursul întregului preludiu) reeditează preferința manifestată față de acestea în Les fées sont d’exquises danseuses, statornicind o afinitate armonică, care argumentează, o dată în plus, înlănțuirea continuă a acestor preludii în contextul interpretării. Pedala de rezonanță va marca frecventele schimbări armonice, respectând indicația de claritate „mozartiană” desprinsă din însemnările pianistei Marguerite Long cu privire la concepția de interpretare a acestei muzici. Tabloul sonor astfel creat va coincide unei imagini vizuale ce reflectă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inegală, predominanța binare și discursul structurat, de asemenea, pe trei planuri distincte cu același arabesc al liniei melodice superioare, constituie elemente de limbaj comune secțiunii introductive, asigurând astfel conturarea unei concepții unitare și coerente la nivelul viziunii de ansamblu a preludiului. Fragmentul ilustrat în exemplul 192 creează o pregnantă impresie de spațialitate prin menținerea prelungită a efectului de rezonanță, a cărui impresie sonoră va fi amplificată în mod semnificativ prin explorarea timbrală a frecventelor schimbări de registre. Revenirea secțiunii de început
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
față de lumea music-hall-ului se înscrie printre pasiunile acestuia manifestate pentru circ sau teatru de păpuși, ilustrând astfel o atitudine avangardistă ce pune în lumină caracterul receptiv al compozitorului față de noile modalități de exprimare spirituală ale epocii. Prin natura materialelor tematice, preludiul General Lavine - eccentric se alătură altor creații debussyste, precum The Little Nigar, Golliwog`s Cake walk (Children’s corner) sau Minstrels, ce difuzează acea atmosferă burlescă a jongleriilor și actelor de amuzament specifice reprezentațiilor de acest gen. Printr-o corespondență
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
eccentric se alătură altor creații debussyste, precum The Little Nigar, Golliwog`s Cake walk (Children’s corner) sau Minstrels, ce difuzează acea atmosferă burlescă a jongleriilor și actelor de amuzament specifice reprezentațiilor de acest gen. Printr-o corespondență sonoră inspirată, preludiul General Lavine -eccentric schițează portretul unui renumit clovn de origine americană, Edward Lavine, ale cărui spectacole Debussy avusese ocazia să le vizioneze în 1910 la Teatrul Marigny de pe Champs-Élysées (conform informațiilor furnizate de Robert Schmitz care citează, în publicația sa
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și stângăcia cu care aceasta își executa exercițiile de „echilibristică”. Compozitorul îndemna la moderarea nivelului de tempo pentru a evita deformarea caracterului inspirației sonore. Astfel, limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , prevenind interpretările accelerate în mod neadecvat. Preludiul explorează modalitatea discontinuă de prezentare a materialelor tematice (întâlnită deopotrivă în preludii, precum La sérénade interrompue, Minstrels, La Puerta del Vino sau Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C.), evocând cu o remarcabilă plasticitate schimbările bruște de stare, atât de caracteristice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la moderarea nivelului de tempo pentru a evita deformarea caracterului inspirației sonore. Astfel, limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , prevenind interpretările accelerate în mod neadecvat. Preludiul explorează modalitatea discontinuă de prezentare a materialelor tematice (întâlnită deopotrivă în preludii, precum La sérénade interrompue, Minstrels, La Puerta del Vino sau Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C.), evocând cu o remarcabilă plasticitate schimbările bruște de stare, atât de caracteristice configurației reprezentațiilor de circ sau music-hall. Aceste spectacole de divertisment presupun înlănțuirea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]