7,433 matches
-
urmări mai ales asupra industriei, comerțului și meșteșugurilor (Nistor, Marinescu-Frăsinei, 1990, vol. II). Fluctuații mari în ce privește numărul celor ce realizează diverse ocupații de bază, se înregistrează și în secolul trecut și mai ales în anii comunismului. Astfel, întreaga zonă devine preponderent agricolă, iar după colectivizare, numărul celor ce lucrează în industrie crește foarte mult. În Tălmăcel, în 1975, în structura ocupațională a populației satului predominau muncitorii agricoli (479) și cei industriali (301). În același an în sat erau 13 funcționari și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în 1968 a apărut primul alambic în sat Stroilă, 1996). Agricultura devine ocupație principală după al doilea război mondial. Astfel, în 1957, În Tălmăcel, numărul plugarilor față de cel al oierilor era de 427 la 156. Întreaga zonă a Mărginimii devenise preponderent agricolă (4020 de oieri la 7290 agricultori). În același an, horticultura era slab dezvoltată (doar 34 de persoane se declarau horticultori), iar pomicultura aproape inexistentă (2 pomicultori) (Herseni, 1985b: 172). Cifrele trebuie luate în considerare cu mare precauție, existând posibilitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vizibile și în economie. Astfel, Ludoșul are un procent al populației ocupate de 28,4% și un număr de pensionari în creștere (48,7%), astfel că forța de muncă în agricultură este scăzută în Ludoș. Agricultura. Ludoșul are o economie preponderent agrară. În sat s-a practicat agricultura, prin rotație trienală, culturile principale fiind cele de grâu și porumb, dar și cartof, orz, ovăz, floarea soarelui, sfecla furajeră, cânepa, vița-de-vie și legumele și zarzavaturile. Din 1930, începe să se dezvolte cultura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de economia de piață, în 2003 se distingeau trei mari grupuri de populație (Stănculescu, 2003): grupul pro-economie de piață (28% din total), format din "gulerele albe", din subiecți cu venit suficient, cu număr relativ mic de membrii în gospodărie și preponderent din mediul urban. Aceștia manifestau optimism și așteptări pozitive față de economia românească, dar în același timp erau foarte critici față de guvern; grupul contra-economie de piață (23%), ce se recrutează din populația săracă a țării, rurală, cu venituri scăzute și dependentă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de tranziție se caracterizează prin incertitudinea opiniei față de economia de piață și prin ideea că proprietatea privată este un "rău necesar". La aceste trei grupuri se adaugă grupul celor ce nu au nici o opinie față de această problemă, acesta fiind alcătuit preponderent din persoane vârstnice, de etnie rromă, cu nivel scăzut de educație, pensionari, casnice și cu localizare în mediul rural. Probabil că această tipologie explică și opinia negativă pe care o au românii din rural despre beneficiarii economiei de piață. Graficul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de zi cu zi (în iunie 2003). 57% din subiecții din rural considerau în iunie 2003 că în România, condițiile de viață erau mai proaste decât în 1989. La fel în privința condițiilor de viață personale. Evaluările subiective se situează așadar preponderent în extrema negativă (Mărginean, 2005) 6. PERCEPȚIA SCHIMBĂRII SOCIALE ÎN TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ Campania de teren în Tălmăcel și Ludoș a urmărit și problematica schimbării sociale, a modului în care aceasta este percepută și definită de oameni. Unul din itemii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai ușor schimbărilor, având mai multe resurse (materiale, de capital social) pe care se pot baza. Să examinăm profilurile rezultate din analiză: Profilul celor ce se tem de schimbare din Tălmăcel * fac parte din gospodării cu mai puțini membri (1-3); * preponderent vârstnici (65 de ani și peste) și văduvi; * au cel mult școală primară; * au ocupație de agricultor; * principalul venit este pensia de la stat; * fac parte din gospodării de subzistență (nu vând nimic din produsele obținute în gospodăria proprie); * nu au
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pesimiști în legătură cu viitorul; * sunt neinteresați în legătură cu viața politică; * nu sunt la curent cu ceea ce se întâmplă în țară și în lume; * nu au avut (au) intenția de a pleca din țară. Profilul celor ce se tem de schimbare din Ludoș * preponderent femei; * cei ce fac parte din gospodării cu mai mulți membri (7-9 membri); * preponderent vârstnici (65 de ani și peste) și văduvi; * preponderent pensionari; * cei ce spun că au un trai confortabil și pot face economii; * sunt fataliști; * neinteresați de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se întâmplă în țară și în lume; * nu au avut (au) intenția de a pleca din țară. Profilul celor ce se tem de schimbare din Ludoș * preponderent femei; * cei ce fac parte din gospodării cu mai mulți membri (7-9 membri); * preponderent vârstnici (65 de ani și peste) și văduvi; * preponderent pensionari; * cei ce spun că au un trai confortabil și pot face economii; * sunt fataliști; * neinteresați de viața politică; * nu sunt la curent cu ce se întâmplă în țară și în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
avut (au) intenția de a pleca din țară. Profilul celor ce se tem de schimbare din Ludoș * preponderent femei; * cei ce fac parte din gospodării cu mai mulți membri (7-9 membri); * preponderent vârstnici (65 de ani și peste) și văduvi; * preponderent pensionari; * cei ce spun că au un trai confortabil și pot face economii; * sunt fataliști; * neinteresați de viața politică; * nu sunt la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. Profilul celor ce agreează schimbarea din Tălmăcel * au
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au avut (au) dorința de a pleca din țară; * cred ca pământul poate fi lucrat mai bine în asociație; * vând produse obținute în gospodăria proprie; * au locuit mai mult timp la oraș. Profilul celor ce agreează schimbarea din Ludoș * sunt preponderent bărbați; * cu studii medii; * căsătoriți, cu copii; * cu ocupație de agricultor; * sunt persoane care cred ca pot să-și controleze viața; * optimiști în legătură cu viitorul; * cei ce consideră că nivelul de viață al țăranului este mai bun acum decât pe vremea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
resurse financiare mai mari). Cei ce se tem de schimbare și o evită manifestă atitudini mai tradiționaliste (fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială). Capitalul lor este mai sărac (sunt preponderent vârstnici, văduvi, agricultori, cu surse de venit dependente de ajutorul statului și cu o educație mai scăzută). De asemenea au trăit mai puțin experiența vieții în afara satului lor, fiind persoane care nu au locuit niciodată mai mult timp la oraș
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este una complexă prin faptul că teoretic, toate aspectele vieții umane i se circumscriu se poate vorbi de o modernitate socială, politică, religioasă, etc. Studiul de față abordează însă un segment restrâns al acestei problematici, cantonându-se în rural și urmărind preponderent elemente de modernitate socială și culturală. Studiul abordează așadar trei dimensiuni a tradiției, modernității și postmodernității în contextul oferit de două comunități rurale din județul Sibiu, Tălmăcel și Ludoș, două sate diferite din punct de vedere demografic, economic, istoric, cultural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și buticurile în care sunt de toate..." (F.I., Ludoș); "Să fie asfaltat, să aibe liceu, școală profesională, o fabrică.." (A.M., Tălmăcel). 4. CONCLUZII Prelucrarea datelor prin analiză secundară arată că, din punct de vedere atitudinal, populația rurală a țării este preponderent înclinată spre tradiționalism, iar modernitatea este vizibilă mai ales în ce privește exterioritatea vieții cotidiene, adică dotarea gospodăriei, vestimentație, etc. Orientările postmoderne sunt, la nivelul anului 1999, vizibile mai ales la nivelul populației urbane. În rural, acestea fie nu apar, fie au
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
itemi F13 din Eurobarometrul Rural 2005, legat de frecvența și tipul informării cetățe nilor. Analiza arată că există două tipuri de informare în legătură cu activitatea administrației locale, una directă și care presupune o implicare activă din partea locuitorilor și una indirectă și preponderent pasivă (vezi tabelul 4.8). Lucrurile devin interesante atunci când comparăm mediile celor doi factori în funcție de ariile culturale, pentru a vedea dacă sunt diferențe în ce privește modalitățile de informare între județele și regiunile țării. Datele sunt prezentate în graficul 4.1. Anova
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dependenței își are originea în America latină și are ca premisă ideea că subdezvoltarea nu se datorează doar unor cauze interne, ci și unor constrângeri externe. În economia mondială există un centru care domină (țări dezvoltate industrial) și o periferie (state preponderent agricole), care se află în relații de dependență față de centru. Teoria sistemului mondial avansează ideea că epoca sistemului mondial este a treia în ordine cronologică după epoca mini-sistemelor (în societățile de vânători-culegători) și cea a imperiilor lumii (Imperiul Roman de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
global. Piețele și târgurile care ocazionează schimburile comerciale de produse au și ele un răsunet local, aparțin unui anume sat, cel mult unei regiuni. Mai ales în ce privește bunurile alimentare, oamenii de la sat cu precădere cei din sate sărace sunt orientați preponderent spre autoconsum, preferând bunurile produse în gospodăria proprie, în defavoarea celor achiziționate. Probabil singura amprentă a globalizării asupra vieții din cele două comunități este căutarea unor piețe în care forța de muncă este mult mai bine remunerată decât în cea autohtonă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Schimbând perspectiva de abordare și plasându-ne la scala Europei, o comparație între țările Europei în ce privește determinarea cărei identități este prioritară (cea locală, regională, națională, europeană sau mondială), arată că la prima alegere majoritatea locuitorilor Europei se identifică în mod preponderent cu localitatea în care locuiesc, urmând apoi țara și regiunea (vezi tabelul 2 din Anexa 5). Excepție fac Olanda și Portugalia care se identifică în primul rând cu țara (în cazul lor, identificarea cu țara este cea mai puternică) și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
despre români diferitele etnii. Graficul 5.3 arată rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea, egoismul, slugărnicia, naivitatea, dar și credulitatea, mitocănia, superficialitatea. Rezultatele sunt confirmate și de alte studii (vezi în Vasiliu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu o obște în care s-au produs diferențieri de avere, alcătuit din cete multiple de neam și care au drepturi inegale asupra diverselor categorii de pământ, în funcție de avere. Este un sat în care au pătruns nebăștinași, iar economia este preponderent una de schimb. Devălmășia inegalitară este rezultatul creșterii populației și dezvoltării modalităților de exploatare a pământurilor, care au declanșat o serie de procese sociale, ce au schimbat modul de organizare al satului. În acest tip de sat, proprietatea asupra pământului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
formele lui arhaice, presupune două forme de proprietate: cea a obștei și cea a gospodăriei. Inițial, obștea are drepturi mai puternice decât gospodăria, pentru ca, o dată cu trecerea spre modernitate, gospodăria să se dezvolte din ce în ce mai mult și să devină forma de proprietate preponderentă. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, se dezvoltă tot mai mult, sub influența statului modern, proprietatea individuală. Vom analiza pe rând specificul proprietății așa cum este ea deținută în cadrul obștei și respectiv al gospodăriei. Devălmășia nu poate fi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
utilajelor agricole pe care le posedă, tălmăcenii se declară în proporție de 49,2% mulțumiți și foarte mulțumiți, iar în Ludoș opinia este mai împărțită 30,9% sunt nemulțumiți, 41,9% sunt mulțumiți. Agricultura practicată în cele două sate este preponderent una de subzistență, în Tălmăcel, datorită reliefului și calității slabe a pământului, iar în Ludoș, datorită lipsei mijloacele moderne de realizare a agriculturii. În Tălmăcel existența a două pensiuni agroturistice poate fi încadrată în activitatea de antreprenoriat. Alte tipuri de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
configura rolul soțului, al soției și al copiilor. A rezultat o repartiție a rolurilor ce poate fi observată în Anexa 6, graficele 2 a și b, și care este una tradițională, membrii familiei având alocate rolurile obișnuite soția ocupându-se preponderent cu treburile din interiorul casei, iar soțul cu cele din exterior. De asemenea se poate observa că aceste roluri nu diferă de la o comunitate la cealaltă. Există o diviziune de gen a muncii (Marinescu, 2002: 28) femeile și bărbații având
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pământ în proprietate pe care îl lucrează în gospodăria proprie, arendarea și asociațiile agricole sunt realități puțin frecvente (mai dezvoltate totuși în Ludoș), pământul este investit cu aceeași importanță în ambele sate. Atât Tălmăcelul, cât și Ludoșul fac o agricultură preponderent de subzistență în Tălmăcel, datorită reliefului și calității slabe a pământului, iar în Ludoș, datorită lipsei mijloacele moderne de realizare a agriculturii. În Ludoș însă, oamenii par să se descurce mai bine din acest punct de vedere, ei câștigând venituri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
parte din mentalul colectiv, din bagajul atitudinal, care ordonează, ghidează și dictează comportamente și strategii de acțiune. Nu ne putem aștepta ca actorii sociali să sprijine reformele, să participe activ la procesul de tranziție dacă evaluările lor față de acestea sunt preponderent negative, dacă se tem de schimbare, dacă preferă să nu-și asume riscuri și optează pentru menținerea unui statu-quo anterior schimbărilor actuale. Prelucrarea datelor cantitative și calitative obținute în cele două sate a evidențiat două aspecte interesante: în primul rând
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]