1,380 matches
-
pp. 227-262. Wright, Vincent (1996), „The national co-ordination of European policy-making”, Jeremy Richardson (ed.), European Union. Power and policy-making, Routledge, Londra. Reforma formulării politicilor publice Între schimbarea premiselor și schimbarea presupozițiilortc "Reforma formulării politicilor publice Între schimbarea premiselor Și schimbarea presupozițiilor" Florin Bondartc "Florin Bondar" Rezumat Studiul aduce În discuție problema reformei formulării politicilor publice la nivelul central al administrației publice românești, privind prin prisma diferențelor dintre modificarea premiselor, respectiv a presupozițiilor Într-un proces de reformă. Studiul susține poziția conform
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Reforma formulării politicilor publice Între schimbarea premiselor Și schimbarea presupozițiilor" Florin Bondartc "Florin Bondar" Rezumat Studiul aduce În discuție problema reformei formulării politicilor publice la nivelul central al administrației publice românești, privind prin prisma diferențelor dintre modificarea premiselor, respectiv a presupozițiilor Într-un proces de reformă. Studiul susține poziția conform căreia măsurile de reformă inițiate la nivelul Centrului Guvernului În privința formulării și coordonării politicilor publice, ca urmare a recomandărilor diferitelor organizații internaționale, În special Banca Mondială și Comisia Europeană, operează modificări
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
poziția conform căreia măsurile de reformă inițiate la nivelul Centrului Guvernului În privința formulării și coordonării politicilor publice, ca urmare a recomandărilor diferitelor organizații internaționale, În special Banca Mondială și Comisia Europeană, operează modificări numai la nivelul premiselor, fără să schimbe presupozițiile pe care se fundamentează activitățile administrației românești. În cuprinsul studiului sunt abordate chestiuni legate de introducerea documentelor de politici publice ca instrumente de fundamentare a inițiativelor de politici publice ale diferitelor organizații ale administrației publice centrale, precum și unele elemente ale
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
publice ale diferitelor organizații ale administrației publice centrale, precum și unele elemente ale planurilor strategice care vor fi implementate la nivelul acestora. Măsurile sunt fundamentate pe premise privind rolul funcționarilor publici sau tipul de activități ce nu se regăsesc la nivelul presupozițiilor pe care se fundamentează administrația publică românească. În final, sunt propuse câteva repere În ceea ce privește formularea unor presupoziții comune valabile la nivelul Întregii administrații centrale românești, ca parte a unui demers de modernizare a ei, care nu trebuie considerat drept o
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
implementate la nivelul acestora. Măsurile sunt fundamentate pe premise privind rolul funcționarilor publici sau tipul de activități ce nu se regăsesc la nivelul presupozițiilor pe care se fundamentează administrația publică românească. În final, sunt propuse câteva repere În ceea ce privește formularea unor presupoziții comune valabile la nivelul Întregii administrații centrale românești, ca parte a unui demers de modernizare a ei, care nu trebuie considerat drept o consecință a celui de integrare În Uniunea Europeană, ci ca fiind autonom, din punct de vedere conceptual, față de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
funcției publice și reforma formulării politicilor publice 3. În acest studiu, voi Încerca să arăt că implicațiile asumării unor premise precum cele ce susțin unele măsuri de reformă a formulării politicilor publice la nivelul administrației publice centrale indică asumarea unor presupoziții În procesul de reformă, incompatibile cu cele care susțin alte componente ale sistemului administrației românești și de care depinde gradul de utilitate a acestor măsuri. Măsurile aduse În discuție se referă la introducerea planurilor strategice, respectiv a documentelor de politici
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cele care susțin alte componente ale sistemului administrației românești și de care depinde gradul de utilitate a acestor măsuri. Măsurile aduse În discuție se referă la introducerea planurilor strategice, respectiv a documentelor de politici publice la nivelul ministerelor. Premise și presupoziții. O premisă este parte componentă a unui raționament. În cadrul unui discurs, premisele sunt utilizate În vederea obținerii, pe baza unui argument, a unei concluzii. Adevărul unei concluzii este fundamentat pe adevărul premiselor, precum și pe corectitudinea procesului de extragere a concluziei din
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
premisă este parte componentă a unui raționament. În cadrul unui discurs, premisele sunt utilizate În vederea obținerii, pe baza unui argument, a unei concluzii. Adevărul unei concluzii este fundamentat pe adevărul premiselor, precum și pe corectitudinea procesului de extragere a concluziei din premise. Presupozițiile, În sensul folosit În această lucrare, constituie fundamentul formulării unor premise. Presupozițiile pot fi legate de un sistem de credințe de a cărui coerență depinde fiabilitatea primelor. De exemplu, o propoziție (care poate sta ca premisă În cadrul unui raționament) de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
utilizate În vederea obținerii, pe baza unui argument, a unei concluzii. Adevărul unei concluzii este fundamentat pe adevărul premiselor, precum și pe corectitudinea procesului de extragere a concluziei din premise. Presupozițiile, În sensul folosit În această lucrare, constituie fundamentul formulării unor premise. Presupozițiile pot fi legate de un sistem de credințe de a cărui coerență depinde fiabilitatea primelor. De exemplu, o propoziție (care poate sta ca premisă În cadrul unui raționament) de genul „Fratele meu este student” conține presupoziția că am un frate. Neconcordanța
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
constituie fundamentul formulării unor premise. Presupozițiile pot fi legate de un sistem de credințe de a cărui coerență depinde fiabilitatea primelor. De exemplu, o propoziție (care poate sta ca premisă În cadrul unui raționament) de genul „Fratele meu este student” conține presupoziția că am un frate. Neconcordanța cu realitatea a acestei presupoziții determină lipsa de sens atât a propoziției „Fratele meu este student”, cât și a propoziției „Fratele meu nu este student” (Strawson, 1952). În acest context, premisele sunt considerate instrumente pe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
un sistem de credințe de a cărui coerență depinde fiabilitatea primelor. De exemplu, o propoziție (care poate sta ca premisă În cadrul unui raționament) de genul „Fratele meu este student” conține presupoziția că am un frate. Neconcordanța cu realitatea a acestei presupoziții determină lipsa de sens atât a propoziției „Fratele meu este student”, cât și a propoziției „Fratele meu nu este student” (Strawson, 1952). În acest context, premisele sunt considerate instrumente pe baza cărora sunt formulate concluzii. În exemplul dat, un raționament
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nu este student” (Strawson, 1952). În acest context, premisele sunt considerate instrumente pe baza cărora sunt formulate concluzii. În exemplul dat, un raționament care se bazează pe premisa că „fratele meu este student” poate fi unul corect, fără ca (din cauza nechestionării presupozițiilor pe care se fundamentează această premisă) concluzia să fie adevărată. În ceea ce privește utilitatea distincției pentru poziția exprimată În studiul nostru, Într-o dezbatere ce opune, În condițiile asumării unor premise corespunzătoare, un model de formulare a politicilor publice altuia, se pornește
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care se fundamentează această premisă) concluzia să fie adevărată. În ceea ce privește utilitatea distincției pentru poziția exprimată În studiul nostru, Într-o dezbatere ce opune, În condițiile asumării unor premise corespunzătoare, un model de formulare a politicilor publice altuia, se pornește de la presupoziția că există activități care pot fi asociate cu o abordare de politici publice și care pot fi subiect al unei reforme la nivelul administrației publice centrale. Aducerea În discuție a presupozițiilor unor măsuri nu este sinonimă cu chestionarea unor propoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de formulare a politicilor publice altuia, se pornește de la presupoziția că există activități care pot fi asociate cu o abordare de politici publice și care pot fi subiect al unei reforme la nivelul administrației publice centrale. Aducerea În discuție a presupozițiilor unor măsuri nu este sinonimă cu chestionarea unor propoziții de genul „adoptarea acestui model al formulării politicilor publice poate asigura o Îmbunătățire a capacității administrative”, ci vizează zona constitutivă a unui demers de reformare ce se desfășoară la nivelul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
unor măsuri nu este sinonimă cu chestionarea unor propoziții de genul „adoptarea acestui model al formulării politicilor publice poate asigura o Îmbunătățire a capacității administrative”, ci vizează zona constitutivă a unui demers de reformare ce se desfășoară la nivelul unor presupoziții asumate ca fundament al reformei. În cadrul studiului, voi adopta aceste sensuri pentru conceptele de presupoziție, respectiv premisă. Această incompatibilitate nu trebuie pusă pe seama adoptării unor „forme fără fond”, ci trebuie considerată un semnal privind importanța pe care o poate avea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
formulării politicilor publice poate asigura o Îmbunătățire a capacității administrative”, ci vizează zona constitutivă a unui demers de reformare ce se desfășoară la nivelul unor presupoziții asumate ca fundament al reformei. În cadrul studiului, voi adopta aceste sensuri pentru conceptele de presupoziție, respectiv premisă. Această incompatibilitate nu trebuie pusă pe seama adoptării unor „forme fără fond”, ci trebuie considerată un semnal privind importanța pe care o poate avea Înțelegerea reformei ca proces de Înlocuire a unui sistem cu altul prin modificarea unor presupoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
presupoziție, respectiv premisă. Această incompatibilitate nu trebuie pusă pe seama adoptării unor „forme fără fond”, ci trebuie considerată un semnal privind importanța pe care o poate avea Înțelegerea reformei ca proces de Înlocuire a unui sistem cu altul prin modificarea unor presupoziții, mai degrabă decât ca inițiere a unor măsuri care, după cum voi demonstra, nu modifică presupozițiile sistemului care se dorește schimbat, ci doar introduce variațiuni În cadrul acestuia. Această situație poate conduce la proliferarea acelor aspecte negative a căror Înlăturare justifică demersul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
trebuie considerată un semnal privind importanța pe care o poate avea Înțelegerea reformei ca proces de Înlocuire a unui sistem cu altul prin modificarea unor presupoziții, mai degrabă decât ca inițiere a unor măsuri care, după cum voi demonstra, nu modifică presupozițiile sistemului care se dorește schimbat, ci doar introduce variațiuni În cadrul acestuia. Această situație poate conduce la proliferarea acelor aspecte negative a căror Înlăturare justifică demersul de reformare. În aceste condiții, considerarea reformei ca fiind condiționată de schimbarea „mentalităților” este irelevantă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cel al creșterii capacității administrative. Atingerea unui astfel de obiectiv presupune o alegere ideologică privind fundamentele unui sistem de organizare a administrației, și mai puțin schimbarea caracterului preferințelor indivizilor ce acționează În cadrul ei. Această alegere implică, printre altele, adoptarea unor presupoziții cu privire la sistemul de stimulente, la raportul dintre diferiți actori din cadrul administrației, dar și la cei care exprimă așteptările societății civile În ceea ce privește acțiunile acesteia. Interpretările acestor elemente ar putea fi asociate cu un fond cultural administrativ specific (Pollitt, Bouckaert, 2000, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pe care aceste măsuri le pot avea În sistemul administrativ românesc, voi susține, drept concluzie, faptul că succesul unui proces de reformă, cum este cel al formulării și coordonării politicilor publice, presupune, la nivelul administrației centrale românești, o reconsiderare a presupozițiilor care fundamentează Întregul sistem administrativ românesc, și nu doar anumite elemente ale acestuia. Un astfel de demers Începe prin formularea unor presupoziții comune, care funcționează nu numai pentru un set de măsuri singulare referitoare la coordonarea sau formularea politicilor publice
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cum este cel al formulării și coordonării politicilor publice, presupune, la nivelul administrației centrale românești, o reconsiderare a presupozițiilor care fundamentează Întregul sistem administrativ românesc, și nu doar anumite elemente ale acestuia. Un astfel de demers Începe prin formularea unor presupoziții comune, care funcționează nu numai pentru un set de măsuri singulare referitoare la coordonarea sau formularea politicilor publice, dar și pentru sistemul de stimulente, modul de organizare, precum și raporturile dintre decidenții politici și funcționarii publici. Opțiunile cu privire la natura acestor presupoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
presupoziții comune, care funcționează nu numai pentru un set de măsuri singulare referitoare la coordonarea sau formularea politicilor publice, dar și pentru sistemul de stimulente, modul de organizare, precum și raporturile dintre decidenții politici și funcționarii publici. Opțiunile cu privire la natura acestor presupoziții nu țin de alegerile formulate la nivelul administrativ al Guvernului, ci devin subiectul unor alegeri ideologice formulate la nivel politic. Inițierea și implementarea unor măsuri singulare precum cele amintite mai sus riscă, după cum voi demonstra În continuare, să fie asimilate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituțională, prin natura premiselor asumate În ceea ce privește efectele introducerii unor reglementări și, pe de altă parte, una politică, prin inițierea reformei drept consecință a Îndeplinirii obiectivului politic al aderării la Uniunea Europeană, și mai puțin una a analizei condițiilor de schimbare a presupozițiilor care susțin sistemul administrativ românesc. Cea de-a doua sursă este relevantă pentru reforma administrației, deoarece, fără să pună În discuție natura obiectivului politic al integrării, atrage atenția asupra diferenței dintre considerarea reformei administrației ca fiind realizabilă la capătul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
al integrării, atrage atenția asupra diferenței dintre considerarea reformei administrației ca fiind realizabilă la capătul unui lanț de reacții instituționale la presiuni externe și pornind, la fel ca În cazurile În care această reformă a Înregistrat succese, de la formularea unor presupoziții comune În ceea ce privește administrația ca instrument al politicilor publice, și nu ca obiectiv al acestora. Privind din această perspectivă, voi susține că resortul reformei administrației nu trebuie perceput ca fiind legat de efortul de atingere a obiectivului - relativ ambiguu, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de atins pentru administrațiile țărilor aflate În tranziție. Îndeplinirea acestor obiective, legate Îndeosebi de creșterea eficienței mecanismului administrativ, nu determină unilateral, prin conținutul lor, o creștere a performanței guvernării, ci doar o Îmbunătățire a instrumentului acesteia, reprezentat de administrația publică. Presupoziția asumată implicit este că o creștere a performanței administrative are o contribuție decisivă la creșterea performanței guvernării. Indiferent de natura obiectivelor de politici publice asumate politic, performanța administrativă, din punctul de vedere al procesului de realizare a politicilor publice, este
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]