2,398 matches
-
din care: unul s-a așezat în temelia noilor chilii, al doilea s-a trimis Administrației Casei Bisericii și al treilea s-a lăsat la stăreția acestei Sfinte Monastiri Cetățuia de lângă Iași, spre păstrare. Urmează semnăturile: CAROL ELISABETA; Principele FERDINAND; Principesa MARIA; Principii Carol și Elisabeta, +PIMEN Mitropolitul Moldovei și Sucevei; C. C. Arion Ministru Cultelor”<footnote Apud Theofil S. Niculescu, Sfintele Monastiri și Schituri din România, Editura Mânăstirea Vodița, Drobeta Turnu Severin, 2002, p. 102-103 footnote>. Tot atunci Aurel Vlaicu a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu Bocul percutând la ordinul Băsescului, în fața militarilor veniți pentru paradă, poate ziua aceasta ar fi rămas anonimă, fără nici un istoric, precum ar zice un oarecare analist, aciuat pe la Cotroceni. Dar așa acest prim ministru, care a percutat precum percutorul principesei, (oare despre percutor era vorba la principesă, sau despre altceva?) a luat în plin avânt fața „prostănacului” Geoană și a primit plin de mândrie, onorul militar și plin de mânie, huiduiala civilă. Doamne, ce mi-ar mai fi plăcut, dacă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
militarilor veniți pentru paradă, poate ziua aceasta ar fi rămas anonimă, fără nici un istoric, precum ar zice un oarecare analist, aciuat pe la Cotroceni. Dar așa acest prim ministru, care a percutat precum percutorul principesei, (oare despre percutor era vorba la principesă, sau despre altceva?) a luat în plin avânt fața „prostănacului” Geoană și a primit plin de mândrie, onorul militar și plin de mânie, huiduiala civilă. Doamne, ce mi-ar mai fi plăcut, dacă în locul insipidului Boc, primea Nuțișor von Udrea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
funest fusese îndepărtat, doar grație pazei vigilente a Poetului și a Fratelui, care petrecuseră cu schimbul, pe la el, vreo două luni bune, ca purecii ( Poetul alegând benevol, chiar să și doarmă în subterană, în primele nopți, cele mai dificile, când Principesa Danemarcei, din instinct de conservare, bănuind probabil ce-o așteaptă "Aoleu, ce-aș mai fi bușit-o-atunci, în gura aia știrbă!" zicea Dan adoptase nonșalant cea mai rațională soluție: fugise din nou, preventiv, în lumea largă). Și iat-o iarăși, lăfăindu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în minte. Mă simțeam neghiob, și conștiința opacității mele mă paraliza. Trecui repede în revistă: Perrault, Grimm, Andersen, Lafcadio Hearn. Mi se păreau toate cunoscute. Mi se părea că aș fi ridicol să le spun povestea Scufiței Roșii sau a principesei adormite, sau a comorii fermecate. Aș fi vrut să știu o poveste minunată, cu aventuri și complicații multe, care să-i placă și Maitreyiei. Să fie, în sfârșit, demnă de un tânăr inteligent și cetit; să fie originală, impresionantă, simbolică
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai rău, ar fi putut să ne fi fost ursită neființa, moartea. Să ne bucurăm deci că le avem și le asumăm! - Ieronim, îmi sperii fata! se prefăcu mânios Antim, încruntîndu-se. Ieronim îi privi pe amândoi, derutat. - Un geniu, o principesă a Spiritului, să se sperie numai de atît? exclamă cu emfază. Când... - Eu știu ce este nenorocul, îl întrerupse calmă Maria. De când mă cunosc, mă urmărește nenorocul. Cum îi spuneam și Maestrului... Tăcu, pălind brusc. În prag, cu uniforma de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
stare să facă glume stupide, să vorbească prostii, așa ca toți oamenii. Realmente, nu-i în stare să discute cu nimeni, nu poate comunica în nici un fel cu rasa umană. E măreață ca o regină, m-am însurat cu o principesă. Și detest s-o văd plângând, e atât de nefiresc pentru ea, arată ca un purcel ud. Nu are nici un pic de căldură în făptura ei, nu poți afla un liman în ea sau puțină siguranță. Oh, Doamne, și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tot ce vedeam, ca doi școlari în vacanță. Apoi am intrat într-un cinematograf ca să vedem pe Greta Garbo în Dama cu Camelii. ― Aimée, ce zid, mergem peste o oră în port? ― Ce-avem de văzut acolo?... ― Nu știi? Pleacă "Principesa". Hai s-o vedem și noi. A primit bucuroasă. Până atunci ne-am hotărât să cinăm... Am lăsat-o pe Mihaela la restaurant, pretextând un telefon cu Bucureștiul și am alergat la hotel ca să achit nota și să expediez bagajul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
achit nota și să expediez bagajul. ― De ce-ai întîrziat atîta? În loc să-i răspund, i-am spus: ― Haidem, Aimée, e timpul să mergem. Vaporul pleacă la nouă și trebuie să fim în port cu cel puțin o oră mai devreme. "Principesa" mândră, albă ca o lebădă, se afla sub presiune. O febră, un du-te-vino necontenit frământa micul port. Călătorii se strecurau grăbiți, înghesuindu-se la revizia bagajelor. Dinspre mare se stârnise un vânt răcoros care umfla rochiile femeilor și flutura fularele
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
există vapoare de-astea pe lume? ― Ce vorbă! Sigur că există... cu duiumul! ― De ce minți? Nu coristă... N-am văzut nici unul. E pentru prima dată când mă urc pe un vapor. Și chiar dacă ar exista nu se pot asemui cu "Principesa" noastră. ― Asta da. E cea mai mândră navă de pe mări și oceane pentru că ne transportă pe noi, nu-i așa? A confirmat din cap foarte serios. Apoi mi-a propus: ― Tare mi-ar plăcea să rămânem aici până la răsăritul soarelui
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
surprinsese. (Cînd aflasem de la Alexa că Mihaela e gravidă, mi-a venit spontan în minte noaptea de dragoste petrecută în cabina vaporului.) ― Dacă o fi băiat, i-am propus, îi punem numele Catarg iar dacă o fi fată, o botezăm Principesa (numele vasului). Într-o zi, când ne pregăteam să ieșim în oraș, Mihaela scăpă poșeta din mână. Toate nimicurile aflate acolo se împrăștiară pe jos. ― Nu s-a spart oglinda? țipă ea speriată. Nu se spărsese. Am strâns lucrurile în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
poarte. E îmbrăcată cu o haină croită din belșug, garnisită cu guler lat, de blană, larg deschisă, lăsând să se vadă rochia cu decolteul și poalele marcate de volane dantelate, cu mâneci lungi, încheiate și ele cu manșete din dantele. Principesa poartă în jurul gâtului trei șiruri de mărgăritare și o cruce mare. Două paftale rotunde îi închid brâul, o fundă înnodată din panglici încrucișate, cu alte două paftale mai mici, îi împodobește fusta...“ Slavă Domnului că Domnița (de care nu știu câtă lume
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a emoționat deloc faptul că un strămoș al meu folosea, lângă nume, epitetul nobiliar "de Lisa". De altfel, cam intuiesc ce valoare avea acea "boierie", de vreme ce, într-un alt document, din 1678, se spune că pe așa-numiții "boieri liberi" principesa "i-a lăsat să-și zică boieri", dar, dacă nu-și plăteau dările, puteau fi bătuți cu vergile, ceea ce nu prea sugerează un statut boieresc. Ca elev la "Spiru Haret" am avut mulți colegi din protipendada Bucureștiului. Puțini proveneau din
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pozitivă a identității măgarului ne este explicată metaforic în Peau d'âne (Pielea de măgar), o fabulă populară franceză făcută celebră de versiunea lui Charles Perrault, și publicată pentru prima dată în anul 1694. În această fabulă, o minunată Copilă (principesă) acoperindu-se cu o „piele de măgar” reușește să evite să se căsătorească incestuos cu tatăl ei și, pentru că este ascunsă sub pielea unui măgar disprețuit, reușește să devină soția unui principe adevărat. Întrebare care nu întârzie să apară este
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
-i înmulțească într-o „mașinărie“... ăăă, ce mai e... un vas turcesc scufundat în Marea Neagră. Și, a, da, asta e cel mai important, s-ar părea că la Senat se propune în fine o lege contra duelului. Am auzit că Principesa a trimis depeșă mamei lui Lahovary, să-și exprime compasiunea... — Nu, îl corectă primul redactor Procopiu, mama răposatului, doamna Olimpia Lahovary, e la Nisa și nu i s-a comunicat de la început știrea, s-a dus acolo celălalt fiu, s-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Nu, îl corectă primul redactor Procopiu, mama răposatului, doamna Olimpia Lahovary, e la Nisa și nu i s-a comunicat de la început știrea, s-a dus acolo celălalt fiu, s-o ia cu binișorul, că-i bolnavă de inimă. Alteța Sa Principesa Maria i-a trimis mesaj atunci, imediat, doamnei Lahovary, văduva, ca să spun așa... Și redactorul oftă, de formă: era prea vechi în meseria de gazetar ca să mai fie impresionabil. Cu toate astea, uciderea în duel a unui confrate, unul din
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Dl. Procopiu citi titlurile cu verzale, și începutul știrilor, și anunțurile mai importante. PROIECTUL CONTRA DUELULUI. NAUFRAGIEREA BRICULUI OTOMAN TALY în Marea Neagră. Întâmplări din capitală. O escrocherie à la Andronic... Știri judiciare. Starea civilă. Adânc mișcată de nenorocirea ... A. S. R. Principesa Maria. Declarații de căsătorii. DIN ITALIA. DIN LONDRA. Din Buzău. Teatre. Astă-seară, la Teatrul Național... Operă. Dra Olimpia Mărculescu și Dl ... în Rigoletto. Anunț. „S-a pierdut un portmoneu din piele de căprioară în zona Teilor Clemenței. A se adresa
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mergă în Grădina Cișmigiu. Era duminică, deci nu se cădea să lucreze, adică să caute portmoneul cu biletul de loterie. Dacă vremea permitea, pe lacul Cișmigiu se făcea patinaj. Nu mai departe decât anul trecut o văzuse, de pe margine, pe Principesa Maria patinând cu mâinile împletite în cruciș, în față, cu ale bărbatului ei. Era frumoasă și... frumoasă. Subțire, deși era îmbrăcată într-o jachetă groasă, iar rochia aproape că mătura gheața. Nicu se uită mai ales la pălăria ei verde-închis
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
României a M.S. Regelui, în 1866. 10 Mai, proclamarea Independenței României în 1877 și încoronarea primului Rege Român în 1881. 11 Iunie, aniversarea revoluțiunii din 1848, când s-a întemeiat definitiv autonomia României. 22 Iulie, Sf. Maria Magdalena, onomastica A.S. Principesei Maria. 12 August, aniversarea nașterii A.S. Principelui moștenitor Ferdinand. 3 Octombrie, aniversarea A.S. Principelui Carol al României. 17 Decembrie, aniversarea M.S. Reginei. CRONOLOGIA De la crearea lumii în stil Iulian 7384 De la crearea lumii în stil Gregorian 5990 De la fondarea Romei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
polare între 1912-1913, reprezentând Norvegia, și a fost primul om care a ajuns la Polul Sud. El a descoperit calea prin care vapoarele puteau trece din Oceanul Atlantic în Oceanul Pacific. A murit încercând să ajungă la Polul Nord. Ana de Bourbon-Parma (1923-) - principesă de Bourbon-Parma, soția lui Mihai I, regele României (vezi Mihai I, regele României). În timpul celui de al II-lea război mondial s-a implicat în organizarea mișcării franceze de rezistență antifascistă, fiind decorată. S-a căsătorit în 1948 cu Mihai
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
I, regele României). În timpul celui de al II-lea război mondial s-a implicat în organizarea mișcării franceze de rezistență antifascistă, fiind decorată. S-a căsătorit în 1948 cu Mihai de România și au patru fiice, cea mai mare fiind principesa Margareta, cunoscută pentru activitatea de promovare artistică și de caritate. Antanta - bloc militar creat cu puțin înainte de primul război mondial (vezi primul război mondial), format din: Franța, Imperiul Britanic și Rusia etc. După doi ani de neutralitate, România a aderat
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
artistică. Castelul Pelișor - este situat lângă Castelul Peleș (vezi Castelul Peleș), la Sinaia, și a fost construit de Carol I (vezi Carol I, regele României) ca reședință a prințului Ferdinand I (vezi Ferdinand I, regele României) și a soției sale, principesa Maria (vezi Maria, regina României). A fost proiectat ca o copie fidela a castelului Peleș. Adăpostește impresionante opere de artă. castru - tabără militară fortificată pentru protecția proprie sau a cetății lângă care a fost construit. catehism - carte religioasă în care
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
comuniști. La 30 decembrie 1947, regimul comunist îl obligă să renunțe la tron și să plece împreună cu familia în străinătate. Va reveni în România abia în 1997. În perioada exilului a lucrat ca pilot. S-a căsătorit în 1948 cu principesa Ana de Bourbon-Parma (vezi Ana de Bourbon-Parma). Are patru fiice. Mihai Viteazul (1558-1601) - domnul Țării Românești (1593-1601). A rămas în istoria românilor prin luptele sale cu turcii, în cadrul cărora a obținut victorii strălucite și independența pentru scurtă vreme față de Poartă
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
patriei de o atît de însemnată și rară importanță”. Nevoia unei „ambasadoare externe” a culturii române, dar - probabil - și apropierea de Partidul Național-Țărănesc a unora dintre conducătorii revistei explică publicarea în nr. 93-94-95 a unui articol „în exclusivitate”, semnat de principesa Martha Bibescu, despre Iuliu Maniu și despre moșia părintească („Iuliu Maniu“). Iar comentariul redacțional din nr. 81 despre grupajul special dedicat de revista Der Sturm mișcării moderne slovene indică în mod explicit frustrarea „contimporanilor” față de ignorarea avangardei autohtone. Revista expresionistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
uitat vizita lui Marinetti), care presupun în primul rînd sacrificiu și singurătate. Și totuși, nu ne putem dumiri cum se poate alătura - în paginile unei reviste care a susținut cîndva o atitudine nouă - domnul Marcel Iancu, fostul revoluționar de la Zürich, principesei Martha Bibescu. Dacă domnului Vinea - al cărui temperament poetic nu-l punem acum în discuție - nu i-am cerut niciodată o atitudine de frondă - cunoaștem ezitările domniei sale, în schimb domnul Marcel Iancu - a cărui bunăstare materială l-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]