1,444 matches
-
plecarea altora, cu instaurarea noii puteri revoluționar-democrate, cu Iliescu în frunte. Prima revoluție transmisă la televizor. Informațiile și contra-informațiile se băteau cap în cap semănând nesiguranță, derută și îngrijorare generală. Mulți teroriști care trăgeau din orice poziție - așa se spunea - prinși, predați cu forme în regulă, dar care se volatilizau în mod miraculos. Am văzut prinderea cuplului Ceaușescu la Târgoviște, procesul grabnic intentat, condamnarea și execuția cuplului dictatorial, la 25 decembrie. Celelalte țări comuniste prin revoluții de catifea s-au desprins
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
uite cum acești oameni ai destinului se iau de oameni! Scrisoarea care Începe cu „Drag) Amos” vorbește de „amestec str)în flagrant” și „intervenție pl)nuit)” a Israelului În afacerile Americii, crearea unor dificult)ți lui Kissinger În Congres, „mâna prins) la uș)” de prieteni ai Israelului - iar astfel de prieteni nu pot fi alții decât evreii americani. Aici Alsop seam)n) puțin cu generalul George Brown de la Statul-Major Interarme și cu Ernest Bevin din perioada celor mai dure atacuri Împotriva
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
duși de energia vulcanică a dansului și a incantației. Dar pentru cineva din afara comunității, cum era Priscilla, experiența a fost complexă și plină de riscuri. Marcată de atmosfera extrem de electrică, Priscilla s-a amestecat printre oficianți și s-a lăsat prinsă În tumultul dansului, care devenea amețitor. Liz și cu mine, de pe margine, priveam uluiți când, deodată, În elanul confuz și de neînțeles pentru un ochi neexersat ca al nostru, Priscilla a dispărut, parcă Înghițită de fumul care Învăluia totul. Alarmați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
publică sănătoasă care-i ținea În șah pe despoți În periodice foarte critice, de toate nuanțele gândirii politice liberale și, ceea ce era absolut uluitor, judecători neînfricați și independenți („Hai, zău...“ intervenea Nesbit). Când revoluționarii au fost În cele din urmă prinși, surghiunul la Tomsk sau Omsk (astăzi Bobsk) era o vacanță de odihnă În comparație cu lagărele de concentrare introduse de Lenin. Exilații politici fugeau din Rusia cu ușurință, ca Într-o farsă, ca dovadă celebra fugă a lui Troțki - Moș Leo, Moș
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
făcut, dar În anii mei de izolare petrecuți În Germania, nu i-am Întâlnit niciodată pe duioșii muzicanți de odinioară care, În romanele lui Turgheniev, cântau vara rapsodii până noaptea târziu; nici pe acei bătrâni și fericiți vânători cu prada prinsă În ace de calota pălăriei, de care făcea atâta haz Epoca Rațiunii: nici pe gentleman-ului La Bruyère vărsând lacrimi deasupra unei omizi năpădite de paraziți, pe filosofii lui Gay, „mai mult gravi decât Înțelepți“, care, cu voia dumneavoastră, „caută
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și face câțiva pași șchiopătând. Șendreo, îi poruncește hatmanului, trei zile benchetuim! Nu! Două! Ajunge! Deci, vineri în zori, purcedem în Țara de Jos să cătăm pe unde au stricat-o, să-i oblojim rănile, ce-om putea obloji cârpeală! Prinșii puși la popreală; cele cinci mari pașale, se roagă de Măria ta... începe Duma. Aaa! Ce mai fac turcaleții mei, "Strălucitele pașale ale Împărăției?" Plăcutu-le-a lor păsatul moldovenesc?! Zac în temniță, tremură și-și blastămă cumplita soartă ce i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stăm cu tine!..." Ștefan înghite în sec, dar nodul din gâtlej nu vrea să coboare. Hmm, mormăie el. Afurisit și obraznic Ghiaurul aista... Haraciul? Hmm... Să zicem, strângem cureaua și plătim gloaba... Primim! Altceva! Ce mai pohtește Preaslăvitul?! Pohtește: "Slobozirea prinșilor de la Podul-Înalt!" Face pe prostul! Parcă nu știe! Să și-i scurme în gorganul de cenușă și oase arse, bombăne el sarcastic. Și turcaleții ce s-au bucurat de milosârdia Măriei mele... Să și-i ia, destul mi-au împuțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
clipă de odihnă, răgaz de îmbucătură... Și, a doua zi, osmanlâii, cu ochii cârpiți, mărșăluiesc spre Suceava, lălăind, târșind papucii prin pulberea de cenușă fierbinte, sub un soare zăpușitor în zăduful ăl mare al lui Cuptor! Turcaleții răzlețiți de gros, prinși, trași în țeapă, atârnați prin crengi, vor împodobi drumeagul în întâmpinarea falnicei armii, ca osmanlâilor să le strecurăm în oase frica de moarte; să cugete la nimicnicia vieții și la nemurirea sufletului în Raiul lui Allah; să-și blesteme zilele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
principii Europei. Dată în Cetatea Sucevei ianuarie 25, anul domnului 6983 (1475) două săptămâni după izbânda Moldovei asupra turcilor la Podul Înalt Vaslui 10 ianuarie 1475 * "...Din partea lui, Ștefan rămase în locul unde învinsese. El puse să i se aducă înainte prinșii, foarte mulți la număr, care scăpaseră de moarte în luptă numai ca să găsească pe urmă una mai puțin cinstită și mult mai dureroasă. Mulți erau fii de oameni vestiți și bogați, așa încât boierii lui Ștefan vorbeau de răscumpărarea lor. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fostul nostru profesor explicându-ne, ca de obicei, foarte argumentat și meticulos ce ar însemna o eventuală intervenție chineză. Nu neapărat prin forța de șoc militară: ar fi destul - spunea el - ca vreo 20 milioane de chinezi să se lase prinși, făcuți prizonieri pentru ca întreaga mașinărie de război sovietică să fie dereglată”. Originalitatea, caracterul cam năstrușnic al ipotezei a constituit, probabil, coagulantul acestei amintiri. De aici, nu mi le mai pot data. Tot ce voi mai povesti s-a întâmplat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post în post, ca nu cumva să scape. Mama ne spunea că hoțul prins era un om voinic și puternic. Bunicul era și el tânăr, în putere, și avea experiență cu astfel de tâlhari. Într-o zi de dimineață, din luna septembrie a plecat cu hoțul cu mâinile legate, pe jos de la postul lui
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Română Dunăreană). Vapoarele NFR circulau ziua iar SRDurile noaptea. Două curse în 24 de ore între Brăila și Vâlcov. Agriscovii erau pescari de mare. De obicei veneau acasă la 2-3 zile. Specialiști în sturioni, pescuiau laolaltă moruni, nisetri, cegă. Peștele prins era dus la cherhanale, acolo unde se scoteau și se pregăteau pentru a fi ambalate în cutii renumitele icre negre. Fiecare pescar, cred, aducea acasă cota lui neimpozabilă de pește, un morun doi, bine legați sub linia de plutire a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mobilizat conductorii căruțelor, bucătarii, furierii, muzicanții și cei veniți din spital și am ținut piept infanteriei marine inamice, corp de elită. Două săptămâni a durat lupta cu ei. S-au înecat în lac dar n-au vrut să se lase prinși. Tot de pe crucișătoare mai fusesem bombardați când eram în valea Cernaia-Arghirățcaia. Băteau tunurile la metru. Nu mi-e rușine să spun că mi-a fost frică de moarte. Cine spune că nu-i este frică de moarte, minte. Aveam soție
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
îmi usca părul cu un prosop aspru cu miros de brânză. De pe masa improvizată dintr-o scândură și doi țăruși, de sub un ștergar, femeia a scos un boț de mămăligă cu brânză de oi, un ou fiert și o oală prinsă, nesmântânită. Mi-a spus cu glasul blând: Luați de mâncați și apoi om vedea noi cu ce ajungeți până în sat, iar de acolo vă ajută inginerul cu mașina sau găsiți un tractor. Dacă mai stați o oră, coborâm și noi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ușa s-a deschis și a intrat secretarul Țăpoi în pijama, cu un halat elegant pe deasupra și cu papuci în picioare: Mă, dar voi v-ați pus la spus bancuri serios! Ne-am băgat unul în altul, ca niște copii prinși în timp ce făceau pozne. Repede: să-mi spună unul dintre voi ce savant când face baie, nu se udă pe la c..e? Nu știm, am răspuns. Unii dintre cei de față bănuiam. Elena Ceaușescu, băăăă, primarilor, a spus secretarul încet! Hai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
făcut un singur desen la tablă: o linie verticală fină, care simboliza un ac entomologic. Era un fin cunoscător și observator al naturii, însă în aplicațiile făcute pe teren nu făcea altceva decât să-i trimită pe studenți cu insectele prinse, să le pună în borcan la Maria; Maria fiind laboranta Catedrei. Totuși, a fost un cercetător de elită care a lăsat în urmă o operă entomologică valoroasă. Pe profesorul Sergiu Cărăușu l-am primit cu brațele deschise și cu mult
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
noi cuceriri, utopica atingere a orizontului. Ciocnirea dintre aceste popoare, ce își asumă o astfel de viziune, poate genera incendiul în care se pot pierde și celelate națiuni angrenate de undele războinice. Conflictul se dezlănțuie și se propagă. Mă aflu prins spațio-temporal în mijlocul său. Ceea ce mă lovește necruțător aici este preschimbarea omului în aliat sau dușman. Nici una dintre celelalte funcțiuni sau titlulaturi ale sale nu mai este viabil-activă într-o astfel de situație. Iar eu, la rândul eu, devenind inamic sau
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Boierii îl roagă să ierte pe un diac, bun cărturar: "Ha, ha, ha - hohotește vodă - mai cărturar decât dracul nu este altul!" și-l omoară. Boierii se răzvrătesc împo-trivă-i, dar Tomșa prinde de veste și-i taie. "Pre cîți-și aducea prinși, pre toți îi omoria cu mustrarea ce avea el în obicei: Să nu te ierte Dumnezeu cu acel cap mare al tău!" Pe doamna lui Ieremia-vodă o prinsese Schindir-pașa: "Iară doamna la mare ocară au sosit; de care singură au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lăsa mâncată. Se vorbește cu voluptate de bogăția în vânat a țării (urși, mistreți, cerbi, capre negre, cocoși de munte, ierunci, dropii, spîrcaciu, potârnichi, prepelițe, sitari, begaține, puhoieri, nagâți, rațe, lișițe, gâște, gîliți, lebede), de raci și chișcari, de crapi prinși iarna prin copci în cantități așa mari încît "foșgăiau viermuind", de pești gătiți în felurite chipuri. Rafinamentul gastronomic se bizuie pe o degradare în scara civilizației. Fineța stă în o cât mai mare apropiere de starea de natură. Hanu-Ancuței este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ele. Cu această ocazie au mai fost descoperite cîteva vase mici, iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru brațe egale. Acest simbol apare pe întreg arealul culturii Precucuteni și Cucuteni ce a cu-prins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzîndu-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzînd aici Basarabia și Transnistria și partea de sud-est a Ardealului. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios elaborat, centrat pe imaginea sacră a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
împotriva Mea?” Și acest prooroc are un mare of pe filisteni pentru niște fapte care ne scapă dar care au adus mult amar ivritului pribegit pe la babilonieni. Un alt pribeag ivrit, Obadia proorocește din timpul exilului babilonian ,,1,20 Dar prinșii de război ai acestei oștiri a copiilor lui Israel, vor stăpîni țara canaaniți-lor pînă la Sarepta și prinșii de război ai Ierusalimului care sînt la Sefarad vor stă-pîni cetățile de miază-zi”. Nu îi ajungea că era în țară străină, dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care au adus mult amar ivritului pribegit pe la babilonieni. Un alt pribeag ivrit, Obadia proorocește din timpul exilului babilonian ,,1,20 Dar prinșii de război ai acestei oștiri a copiilor lui Israel, vor stăpîni țara canaaniți-lor pînă la Sarepta și prinșii de război ai Ierusalimului care sînt la Sefarad vor stă-pîni cetățile de miază-zi”. Nu îi ajungea că era în țară străină, dar strîngea veninul strop cu strop, astfel ca atunci cînd se vor întoarce în Iudeea să-i stîrpească pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru păstori și tîrle de oi. 2,7 Malurile acestea vor fi pentru rămășițele casei lui Iuda; acolo vor paște, se vor odihni seara în casele Ascalonului; căci Iahwe al lor nu-i va uita și va aduce înapoi pe prinșii lor de război”. Mozaicii urăsc de moarte pe netăiații împre- jur nu pentru că le-ar fi pricinuit vreun rău ci pentru faptul că nu se lasă robiți de aceste stîrpituri odioase înfrățite cu Satana. Valurile urii viscerale pornite din rărunchii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
am chemat toate rudele noastre să vadă minunea întîmplată. Cei adunați au lăudat cu înțelepciune minunea ce strălucea. Cenușa(moaștele) sfîntului Salvator/Mîntuitor al geților ne-a însoțit și ne-a ajutat să-i oprim pe acești răi, să cadă prinși. Le-am dat la gioale și i-am trimis spre judecare lui Dromioxto. Cu voce răgușită și plină de dispreț a chemat soborul să privească acești copii neastîmpărați și speriați, vrednici de batjocura lor”. Cum geții își tratau prizonierii cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post în post, ca nu cumva să scape. Mama ne spunea că hoțul prins era un om voinic și puternic. Bunicul era și el tânăr, în putere, și avea experiență cu astfel de tâlhari. într-o zi de dimineață, din luna septembrie a plecat cu hoțul cu mâinile legate, pe jos de la postul lui
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]