1,469 matches
-
coerentă. S-ar putea să se reîntoarcă în curând la sanatoriu. Și acum despre tine. Părerea mea este că prea despici firul în patru. A iubi e un lucru minunat și dacă dragostea este sinceră, nu știu cum poți să te consideri prins, din acest motiv, într-un labirint fără ieșire. Nimeni nu ar gândi astfel. Te rog să ai mai multă încredere în tine. Sfatul meu este foarte simplu. Mai întâi de toate, dacă această Midori te fascinează atât de mult, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
metri mai În spate, priveam haina ei sclipind printre copaci și mașinile parcate. Dar cum Își ținea capul, ridicat, sau plecat? Ridicat. Plecat. Nu, ridicat. (Juca cumva șotron?) Deodată mi-am dat seama că bocancii mei chițăie ca niște animale prinse În capcană. Sprijinind piciorul damblagit de celălalt genunchi, am inspectat talpa: cusăturile erau pleznite, plăcuța de metal dispăruse. Trebuia să pun altă talpă, sau să cumpăr o pereche nouă. Mi-am promis că voi discuta problema cu Anton. Când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ceilalți tîrgoveți ce vor și încotro se îndreaptă cei doi noi veniți în așezare, dar mai toate din cîte făcuseră îl amuzau și nimic altceva. Dacă ar fi putut, ar fi chicotit, dar la vîrsta lui așa ceva... Mai toată lumea era prinsă, cei mai bătrîni mai bombăneau, dar tineretul, tineretul se înșurubase cu totul. Cînd făcea rondul, ca de obicei, pe ulițe și prin grădini trebuia să fie foarte atent să nu dea peste vreo patrulă a "gărzii civice", care, din lipsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prăjituri și nici de coniac. Le-am pregătit însă pentru tine, te-aș ruga să te servești". Și privirea ei mă prinse și se mișcă la dreapta, la stânga, apoi din nou la mine, întrebătoare, parcă fascinată și în același timp prinsă de îndoieli, totuși zâmbind... Aveam sentimentul net că suntem amândoi două zeități pe acest pământ, cum simțeam totdeauna și în sat, când mă aflam în fața fetelor și nu aveam curajul să mă ating de ele, deși vedeam pe câmp, cum
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
primă tinerețe s-a împlinit în sfârșit (prima „incursiune“ în Europa fiind în 1999, la Budapesta), am simțit că o etapă din viața mea s-a încheiat. Norocul meu este cel al generației din care fac parte. Spre deosebire de părinții noștri, prinși ca niște cobai îndărătul Cortinei de Fier, noi am avut șansa istorică de a prinde căderea comunismului la o vârstă a tuturor proiectelor. N-am avut timp să ne blazăm, să ne dezgustăm de propriile noastre vise, n-am „înotat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
aș fi vrut cu nici un preț să-mi știe tainele și slăbiciunile. Îl trimeteam la plimbare, c-o vorbă scurtă, și așteptam. Dar ce așteptam eu întârzia, și plictiseala îmi înnegura sufletul tot mai mult. Totuși, într-o bună zi prinsei din zbor o vorbă de la Dragomir: Vânat ca-n Iezer nu este nicăieri pe lume... Mă întorsei spre el cu bucurie. Aveam cel puțin o petrecere nouă. Ce spui, Dragomire? —Zic de Iezer... Maică-maică! ce vânat e acolo! Ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
casele, totul. Și nu numai iarba. Arbuștii, copacii, întreaga vegetație părea cuprinsă de un fel de delir, de o demență feroce. Flori carnivore apăruseră prin curți, dar și fluturi și șobolani care fugeau de ele. Numai furnicile nu scăpau; erau prinse și devorate. Copacii vuiau acum ca o mare, frunzișurile lor deveniseră imense, formau valuri și umpleau întreg orașul de o muzică amenințătoare și, totodată, funebră. Iarba devora sub ochii mei pietrele. Trunchiul unui arbust care crescuse lipit și, pe alocuri
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
explicat, că eram cumva aproape frate cu mortul. Faptul că individul mă spionase, mă urmărise, ne legase într-un fel. Cum se leagă vânătorul de vânat. Și poate nici nu fusesem unul vânător, iar altul vânat. Poate că amândoi eram prinși în cătare de alt vânător. El, mai puțin norocos decât mine, fusese lovit. Se scufundase în mlaștină. Eu mai respiram, în timp ce vânătorul nevăzut se distra, probabil, urmărindu-mă; știa că nu puteam fugi. Începusem să fiu înduioșat de soarta care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
comisă, și astfel, am aflat cum a ajuns în regiunea Galați la familia Rugină Vasile și Constantina. Balan Victor și Rugină Vasile erau cunoștințe vechi. Neavând loc de muncă, au format o ,,echipă’’ comițând diferite fapte penale, respectiv furturi, nșefiind prinși. După un an și ceva de când se cunoșteau, Balan Victor fusese înrolat în armată și Rugină Vasile se încadrase ca muncitor la o cooperativă ce confecționa butoaie. Atelierele cooperativei erau pe strada Ceres din Galați. O cunoaște pe tânăra Constantina
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
acesta din urmă e demolat cu voioasă înverșunare, pentru a pune în evidență, prin contrast, vechimea culturii japoneze. Știți care este cea mai erotică parte a corpului feminin? Ei bine, n-ați ghicit: este ceafa. În plus, "femeia japoneză pare prinsă, pe vecie, în colivia translucidă a propriului nume, care nu o lasă să crească: ea este condamnată să fie "copilul" (ko, sufixul cu care se formează majoritatea apelativelor feminine) dulce, drăgălaș, gracil, mai presus de orice, vulnerabil și inocent". Surprize
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
este tot una cu întruchiparea perfectei grații feciorelnice, cu siguranță. În Keiko, totul este început și promisiune, și aceea însă atât de vagă, încât ți se pare că, preț de o clipă, ai fost victima propriilor plăsmuiri. Femeia japoneză pare prinsă, pe vecie, în colivia translucidă a propriului nume, care nu o lasă să crească: ea este condamnată să fie "copilul" (ko, sufixul cu care se formează majoritatea apelativelor feminine) dulce, drăgălaș, gracil, mai presus de orice vulnerabil și inocent. În
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
potolesc atacul de panică, atunci când am văzut că ceasul arăta tot opt fără douăzeci, am mers până la intersecție, am luat tramvaiul bun de data asta, iar când am coborât era opt fără douăzeci. Ca prin vis, am intrat în școală, prinsă încă în vraja desenelor pe care le văzusem pe asfalt, iar în holul școlii, ceasul negru, cu limbi ascuțite, spunea batjocoritor: opt fără douăzeci. După ore mi-am luat aparatul de fotografiat și am făcut poze cu elefantul și broasca
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mers cu gândul mai departe, n-a vrut. Sâmbătă ea a refuzat să-l viziteze. Pentru că i-am spus acum două săptămâni să nu treacă dacă nu are gânduri bune? se întreba el. „Sunt prinsă“, i-a spus. „Cum prinsă?“ „Prinsă. Am o groază de treburi. Am de făcut o vizită. Trebuie să-mi fac valiza, plec pentru două săptămâni. Plec mâine în zori, foarte devreme.“ „Să te ajut?“ „Nu“. Și după un timp, „n-ai cum, n-ai la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Îl ridică peste parapetul din spate al camionului, strigînd la gardianul japonez care ședea cu deținuții. Soldatul Îl trase pe Jim peste genunchii olandezei și ai tatălui ei. Pe cînd camionul se Îndepărta de centrul de detenție, cu roțile deja prinse În șinele de tramvai, Jim se tîrÎ Înainte, spre cabina camuflată a șoferului. Se ținu de acoperișul țuguiat și ignoră șuvoiul de blesteme pe care i le adresa șoferul. Își ridică În vînt gura Însîngerată, lăsînd mirosurile grele ale Shanghai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ploaia stătu, stadionul fu luminat de fulgerele unui raid aerian american, ca perdeaua de lumină a unei furtuni În perioada musonilor. CÎnd era copil, adăpostit În dormitorul lui de pe Amherst Avenue, Jim urmărise fulgerele bruște care scoteau la iveală șobolanii prinși În centrul terenului de tenis și la marginile piscinei. Vera era de părere că Dumnezeu face fotografii cu păcatele Shanghai-ului. Strălucirea fără zgomot a raidurilor de noapte, undeva printre bazele navale japoneze de la gurile rîului Yangtze, arunca o sclipire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
în acel nesubstanțial, în acel inconsistent care capătă contur și corp și care se înfățișează sub o formă a cărei putere de atracție este dată tocmai de caracterul său indeterminabil. Teatrul - ce stranie și fascinantă plasă în care ne lăsăm prinși, țesută de un fantomal care, cu amăgirile lui, ne face să credem că totul este adevărat! Hamlet ne-o arătase, de altfel, de la bun început. Când nefericitul prinț pune la cale reprezentația teatrală, el montează, de fapt, o capcană, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
fapt... s-a făcut destul de târziu. Nu vreau să o las pe Toinette să circule noaptea... E prea periculos. ― Dar nu vă faceți griji! Voi fi bucuros să o însoțesc pe doamna contesă până acasă. ― Dar du-te, dragul meu! prinse aripi Toinette. Se și vedea singură cu pictorul într-o trăsură. Întunericul îi face întotdeauna pe bărbați să uite toate celelalte lucruri, în afară de unul singur. Du-te, dragul meu, și nu mai întârzia să-ți faci datoria! ― Nu, nu! Rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
luat căpșorul între mâini, buzele ei mici și uscate au primit strânse, ușoara mușcătură a gurii mele dornice, și ceafa i-a scârțâit feciorelnic. În clipa aceea sub sânul ei micuț și pe deplin rotund, părea că o pasăre abia prinsă își izbea ciocul, înnebunită de spaimă, de zăbrelele unei colivii, cu sălbatic dor de ducă. Câteva zile mai târziu, ne-am despărțit. La gară, în fața vagonului cu care Bianca și Maria se înapoiau spre Triest, mă uitam neconsolat la amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
amănunt, afirmând cu orgoliu că se trage din profeți. E foarte probabil însă, că dacă bunica lui ar fi fost siluită, la timpul ei de vreun gardist, moșul Isidor ar fi trecut prin lume cu sângele albastru primenit, cu altoiul prins, și poate astfel dezlegat de blestemul beției. Marți, miercuri, joi și vineri, el cosea și călca șase perechi de pantaloni cu spor la lucru și cu o incomparabilă bună dispoziție. Sâmbăta nu lucra, oprit de legea lui și duminica era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
plop. Mamă, mamă, să mă-mpiedic, Uite, frate, ce mai medic! Ț Țara cât este de mare? Cât un munte cu cărare? Cât un munte și-o câmpie? Cât un deal cu pomi și vie? Țara-s munții-n horă prinși, Cu argint pe frunte ninși, Dealurile-n valuri line Și cu pivnițele pline; Sunt câmpiile cu grâu, Pe la brâu cu-albastru râu. Și e mare Că ne are Pe noi toți: Strămoși U Ursul umblă furios, Mormăind în sus și
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
ce te văd se uită țintă mirați la tine, te privesc cu luare aminte și zic: Acesta este omul care făcea să se cutremure pămîntul, și zguduia împărățiile, 17. care prefăcea lumea în pustie, nimicea cetățile și nu dădea drumul prinșilor săi de război?" 18. Toți împărații neamurilor, da, toți, se odihnesc cu cinste, fiecare în mormîntul lui. 19. Dar tu ai fost aruncat departe de mormîntul tău, ca o ramură disprețuită, ca o pradă luată de la niște oameni uciși cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pe el; Eu cu mîinile Mele am întins cerurile, și am așezat toată oștirea lor. 13. Eu am ridicat pe Cir, în dreptatea Mea, și voi netezi toate cărările lui. El Îmi va zidi iarăși cetatea, și va da drumul prinșilor Mei de război, fără preț de răscumpărare și fără daruri", zice Domnul oștirilor. 14. "Așa vorbește Domnul: "Cîștigurile Egiptului și negoțul Etiopiei și ale Sabeenilor, oameni de statură înaltă, vor trece la tine și vor fi ale tale. Popoarele acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
vorbește mai departe Domnul: "La vremea îndurării Te voi asculta, și în ziua mîntuirii Te voi ajuta. Te voi păzi și Te voi pune să faci legămînt cu poporul, să ridici țara, și să împarți moștenirile pustiite; 9. să spui prinșilor de război: "Ieșiți!" și celor ce sunt în întuneric: "Arătați-vă." Ei vor paște pe drumuri și vor găsi locuri de pășune pe toate coastele. 10. Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete; nu-i va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
aceste lucruri, la vremea lor." $61 1. "Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc vești bune celor nenorociți: El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia, și prinșilor de război izbăvirea; 2. să vestesc un an de îndurare al Domnului, și o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mîngîi pe toți cei întristați; 3. să dau celor întristați din Sion, să le dau o cunună împărătească în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Așa deci, a spus Olson, scoțând un carnețel. Dați-mi numele voastre adevărate - fără prostii gen John Smith sau Mary Brown. - Un moment, a zis Amory calm. Nu mai face pe tartorul. Singura noastră crimă este că ne-am lăsat prinși. Olson l-a fulgerat cu privirea. - Numele! s-a răstit el. Amory i-a dat numele și adresa din New York. - Și doamna? - Domnișoara Jill... - Auzi, a țipat indignat Olson, mai slăbește-mă cu poezelele de grădiniță! Cum te numești? Sarah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]