2,775 matches
-
nevoia unei gîndiri simultane a împărțirii, extinderii, organizării ierarhice și a unității" (1983, p. 5). Pentru a demonstra acest lucru, el consideră că este util să se facă trimitere la noțiunea de clasă-obiect: "clasa non-integratoare în care poate intra a priori un număr nedeterminat și incalculabil de elemente care au ca punct comun doar faptul că vizează denumirea generică a clasei" (1983, p. 5). El descrie aceste elemente drept "aspecte ale obiectului" care constituie împreună "un fascicul". Astfel ne putem da
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
unități apărute în cîmpul macro-aspectelor pentru a întocmi o (sub)clasă-obiect cu un fascicul de aspecte: noile operațiuni de aspectualizare. Operația de asimilare, la D. Apothéloz (1983) constă în "a apropia mănunchiuri de aspecte ale unor obiecte care sînt a priori complet diferite" (1983, p. 11). Derivată din analogie, ea asimilează provizoriu un obiect problematic (pentru care construim o anumită cunoaștere) cu un obiect mai bine cunoscut sau mai familiar. Super-structura descriptivă permite "îmblînzirea proliferării cuvintelor eligibile" (P. Hamon, 1986), ea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
științific" + legăturile dintre diferite opere); intervenția ironiei este suficientă pentru a desconsidera acest adevăr. Nu putem defini științific (obiectiv) în cel fel (subiectiv) copilul ajunge să iubească lectura; enunțării ironice îi revine rolul de a integra cele două izotopii a priori incompatibile. Acest rol al integrării este prezentat ca o nouă validitate de ordin general care instalează propoziția enunțată într-o nouă reprezentare discursivă (rezultatul asocierii ironice dintre două realități incompatibile aparținînd unei alte reprezentări discursive legate de un univers real
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fizicianul optează pentru un anumit model matematic sau altul după criterii oarecum arbitrare, în încercarea de a da explicații rezonabile unei anumite clase de fenomene fizice care se încadrează într-o teorie limitată despre care nu se pot face a priori judecăți definitive. Această alegere este, în opinia autorului, cel mai adesea o aventură, deoarece nimic nu-i poate garanta a priori că realitatea fizică pe care o studiază se reduce la schema teoretică simplificată oferită de modelul matematic respectiv. Dacă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
anumite clase de fenomene fizice care se încadrează într-o teorie limitată despre care nu se pot face a priori judecăți definitive. Această alegere este, în opinia autorului, cel mai adesea o aventură, deoarece nimic nu-i poate garanta a priori că realitatea fizică pe care o studiază se reduce la schema teoretică simplificată oferită de modelul matematic respectiv. Dacă, totuși, se întâmplă așa, și în marea majoritate a cazurilor așa este, avem de-a face într-adevăr cu un miracol
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
prin relații numerice în mișcarea corpurilor cerești și prin cele care guvernează sunetele muzicale. În mediul intelectual mai sofisticat și rațional critic generat de școlile filosofice grecești, și mai ales de către Școala eleată și Platon, matematica s-a transformat a priori într-o disciplină logic deductivă a geometriei și a numerelor. Și totuși, relația sa strânsă cu studiul cosmosului fizic a continuat în lucrările unor matematicieni precum Eudoxus și Arhimede, care erau în același timp și astronomi, și fizicieni matematicieni. Chiar
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
geometrii. Crearea unor noi geometrii a forțat, totuși, recunoașterea faptului că ar putea exista un "dacă" în privința tuturor axiomelor matematice. Dacă axiomele geometriei euclidiene sunt adevărate în privința lumii fizice, atunci și teoremele sunt. Dar, din nefericire, nu putem hotărî a priori că axiomele lui Euclid, sau ale oricărei alte geometrii, sunt adevărate. În deposedarea matematicii de statutul său de colecție de adevăruri, crearea geometriilor neeuclidiene a răpit cel mai respectat adevăr și poate chiar speranța atingerii în viitor a vreunei certitudini
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Printr-un punct nu putem duce decât o singură paralelă la o dreaptă. Toate cele patru axiome trebuie să fie atribuite intuiției, și, totuși, prima este enunțul unei reguli din logica formală, a doua este o adevărată judecată sintetică a priori, fundamentul inducției matematice riguroase, a treia este un apel la imaginație, iar a patra este o definiție mascată. Intuiția nu este neapărat fondată pe mărturia simțurilor; simțurile ar deveni curând neputincioase; de exemplu, nu putem să ne reprezentăm xilogonul, și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
n.]7. Pentru dl Couturat, lucrările noi, și în special cele ale dlor Russell și Péano, au tranșat definitiv dezbaterea existentă de atât de mult timp între Leibniz și Kant. Ele au arătat că nu există o judecată sintetică a priori (așa cum spunea Kant pentru a desemna judecățile care nu pot fi demonstrate în mod analitic), au demonstrat că matematica este în întregime reductibilă la logică și că intuiția nu joacă niciun rol în asta. Putem subscrie la această condamnare definitivă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
decât prin certitudinea sa. Definiții și axiome Existența unor asemenea principii ridică o dificultate pentru logicienii intransigenți; cum se gândesc ei să scape din asta? Principiul inducției complete, spun ei, nu este o axiomă propriu-zisă sau o judecată sintetică a priori; este pur și simplu definiția numărului întreg. Deci este o simplă convenție. Pentru a discuta această manieră de a privi lucrurile, trebuie să examinăm mai în deaproape relațiile dintre definiții și axiome. Să ne raportăm mai întâi la un articol
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
aceste obstacole nu au dispărut. Au fost doar transportate la margine, și trebuie să le învingi din nou dacă vrei să treci această frontieră pentru a pătrunde în regatul practicii. Aveam o noțiune vagă, formată din elemente disparate, unele a priori, altele provenind din experiențe mai mult sau mai puțin digerate; credeam că le cunoaștem, prin intuiție, principalele proprietăți. Astăzi aruncăm elementele empirice și nu păstrăm decât elementele a priori; una dintre proprietăți servește drept definiție, iar toate celelalte se deduc
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
practicii. Aveam o noțiune vagă, formată din elemente disparate, unele a priori, altele provenind din experiențe mai mult sau mai puțin digerate; credeam că le cunoaștem, prin intuiție, principalele proprietăți. Astăzi aruncăm elementele empirice și nu păstrăm decât elementele a priori; una dintre proprietăți servește drept definiție, iar toate celelalte se deduc printr-un raționament riguros. Asta-i foarte bine, dar rămâne să demonstrăm că această proprietate, care a devenit definiție, aparține într-adevăr obiectelor reale pe care experiența ni le-
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
puncte echidistante iar definirea segmentelor arteriale în termeni de “normal” și “patologic” ține de evidențierea unei devieri semnificative de la diametrul de referință (diametrul de referință este o informație crucială care influențează major analiza (din păcate acesta nu este cunoscut a priori, nici nu există un consens universal asupra metodei de a-l măsura pe o imagine într-o abordare computerizată astfel că una din căile des utilizate pentru a obține valoarea acestuia este aceea de a utiliza datele experților sau de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sub forma unui macro-act de limbaj explicit sau care derivă din ansamblul textului. Această mișcare interpretativă permite declararea unui text citit ca fiind "coerent". Coerența nu este o proprietate lingvistică a enunțurilor, ci produsul unor activități interpretative. Interpretantul conferă a priori sens și semnificație enunțurilor și nu formulează, în general, o apreciere de incoerență decât ca pe un ultim resort. Aprecierea de coerență poate fi dată în funcție de identificarea a (cel puțin) unei intenții ilocuționare a textului sau a secvenței, intenție care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un altul (argument / informație / raționamente). Prin definiție, informația-argument vizează să susțină sau să respingă o propoziție. Putem spune că aceste noțiuni de concluzie și de informație dată (sau premisă) fac trimitere una la cealaltă. Un enunț izolat nu reprezintă a priori o concluzie sau un argument-informație dată. Dacă o (una singură sau mai multe) propoziție apare ca fiind prealabilă unei concluzii, aceasta este a posteriori, în raport cu cea din urmă. Relația [Informație dată Concluzie] poate fi considerată drept o secvență de bază
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
discuție problema subiectului-cunoscător, care devine individ prin intermediul relației identitare pe care o are cu corpul său492. Filosoful german punctează faptul că, dintr-un anumit punct de vedere și într-un anumit sens, voința poate fi considerată a fi cunoștința a priori a corpului, iar corpul cunoștința a posteriori a voinței, întrucât fiecare act "adevărat, autentic, nemijlocit al Voinței este totodată și în mod nemijlocit un act manifest al corpului; pe de altă parte, orice influențare asupra corpului este totodată și în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Pentru a lua în calcul toate acestea, D. Apothéloz subliniază, în cele din urmă, că este mai "avantajos" să recurgi la noțiunea de clasă-obiect: "Clasă care nu este un ansamblu de ele-mente, dar în care poate intra un număr a priori nedeterminat și infinit de elemente avînd ca punct comun faptul că toate au legătură cu denumirea generică a clasei". El desemnează aceste elemente ca fiind aspecte ale obiectului care, luate împreună, constituie un "fascicul". Acest ultim punct, ce se regăsește
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
direct cu formarea bazei structurii descriptive. O dată cu comparația și cu asimilarea, propunem (împreună cu D. Apothéloz) să vorbim despre asimilare. 1. Asimilarea D. Apothéloz are în vedere această operație care constă în "a reuni fasciculele de aspecte ale două obiecte a priori străine unul de celălalt". El notează foarte clar că "analogia constă în a asimila provizoriu obiectul în cauză (cel de la care plecînd se începe formarea unei cunoașteri) cu un obiect mai bine cunoscut sau mai familiar" (1983, p. 11). Adăugăm
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
m-aș fi putut îndrăgosti de o femeie urâtă, poate nici pe la vreo 40-45 de ani. Acum, dacă m-ar fermeca cu mintea ei, cred că s-ar putea întâmpla așa ceva. Eternul feminim? Da, cred că există. Dar nu a priori, ci cumva a posteriori, ca un fel de rezumat al esenței vieții. Eu am scris aproape numai poeme de dragoste, dedicate femeilor pe care le-am iubit de-a lungul acestei vieți. Or, pentru mine, eternul feminin e reprezentat de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
rămăsese aproape pustie în urma unei ciume foarte violente, amintind și de o incursiune precedentă a cruciaților însuflețiți doar de mândrie, ce a sfârșit printr-un măcel îngrozitor, după ce-și salută prietenii și din partea colaboratorilor săi, adaugă:) 1. Domnul Rainerio, priorul (bisericii) Sfântul Mihai (în Acri), a intrat în familia religioasă a fraților minori. Aceasta se răspândește cu repeziciune în lumea întreagă. Motivul este acesta: ei urmează forma de viață a Bisericii primare și viața apostolilor. Totuși, această familie religioasă ni
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Inocențiu] a instituit și Ordinul Minorilor, care, renunțând la orice fel de proprietate, merg prin lume desculți precum apostolii. D) Burcard de Ursperg Două lucruri sunt cu adevărat însemnate în această mărturie, dacă se admite că Burcard, călugărul premonstratenz († 1230), priorul Abației din Ursperg, din Dieceza de Augsburg, se bazează pe un artificiu cronologic verificabil, și anume, întâlnirea sa la Roma cu Bernardo Prim, întemeietorul mișcării „Săracii din Lyon”. Acest fapt trebuie să fi avut loc în 1210, deoarece bula lui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Köln frații noului Ordin al Predicatorilor și frații care se numeau minori, unii clerici îi insultau și le aduceau tot felul de acuze înaintea episcopului Enghelbert. Acesta,însă, le-a răspuns: „Cât timp lucrurile merg bine, lăsați-i în pace”. Priorii și parohii, în schimb, insistau spunând: „Ne este frică de aceștia ca nu cumva să fie chiar aceia despre care Duhul Sfânt a profețit prin gura Sfintei Hildegard că vor fi pricină de suferință pentru clerici și un pericol pentru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Anglia, fratele Elia, ministrul general, a dat ordin ca provincia engleză să fie împărțită în două: una de Scoția iar cealaltă de Anglia, așa cum era și înainte. Se spunea că el dorea ca după modelul Ordinului Predicatorilor, care avea doisprezece priori provinciali în lumea întreagă, în locul celor doisprezece apostoli, la fel și el să aibă sub comanda sa șaptezeci și doi de provinciali, în locul celor șaptezeci și doi de ucenici. Fratele Henry de Reresby a fost ales ministru [provincial] de Scoția, dar a murit înainte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Lateran, în ziua de 11 iunie 1219, în cel de-al treilea an al pontificatului nostru. 2. Bula «Pro dilectis» a lui Honoriu al III-lea Honoriu episcop, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, venerabililor frați arhiepiscopi, episcopi și preaiubiților fii abați, priori, și altor prelați ai bisericilor, constituiți în Regatul Franței, [transmit] sănătate și binecuvântare apostolică . Vă amintim că v-am trimis o scrisoare de-a noastră în favoarea preaiubiților fii, frații Ordinului Fraților Minori, pentru ca să-i considerați ca fiind recomandați în lumina
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
reverență față de Domnul și față de noi. Dată la Viterbo, la 19 mai 1220, în cel de-al patrulea an al pontificatului nostru. 3. Bula «Cum secundum» a lui Honoriu al III-lea Honoriu episcop, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, preaiubiților fii priori și custozi ai fraților minori, sănătate și apostolică binecuvântare. 1. Conform sfatului celui Înțelept, nu trebuie să facem nimic fără o reflecție (cf. Prov 13,16) prealabilă, pentru ca nu cumva să se întâmple ca ulterior să ne pară rău. Prin
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]