1,457 matches
-
de prevestirile celor trei ursitoare, boerul Încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează În narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur Într-Însa cazul unui boier care, În drum spre târg, Înnoptează Într-o casă, se culcă pe o prispă și aude un Înger prorocind: În ceasul acesta se naște aice un copil; de va fi fată, va fi o rea; de va fi ficior, are s-o ieaie pe fata cea de suflet a boierului istuia și are să-i mănânce
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Nu se auzi niciun tunet și nu se văzu nicio fulgerătură. Era însă întuneric beznă. Fiindcă ploaia începuse pe nesimțite, când se înteți nimeni nu se trezi din somn, și când de pe streșini începură să curgă șiroaie, de-a lungul prispei, cei care dormeau la margine se împinseră doar mai spre perete, mormăind. Spre revărsatul zorilor ploaia stătu și norii părăsiră cerul. Moromete se culcase și adormise târziu, dar când ploaia se opri, se trezi și rămase iarăși nemișcat pe prispă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
prispei, cei care dormeau la margine se împinseră doar mai spre perete, mormăind. Spre revărsatul zorilor ploaia stătu și norii părăsiră cerul. Moromete se culcase și adormise târziu, dar când ploaia se opri, se trezi și rămase iarăși nemișcat pe prispă. Nemișcarea lui trează o făcu pe Catrina să se deștepte la celălalt capăt al prispei. - Ilie, ce e cu tine? De ce nu te culci? șopti ea. Moromete nu răspunse, dar tuși liniștitor. Totuși Catrina nu-și văzu de somn. Se
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
zorilor ploaia stătu și norii părăsiră cerul. Moromete se culcase și adormise târziu, dar când ploaia se opri, se trezi și rămase iarăși nemișcat pe prispă. Nemișcarea lui trează o făcu pe Catrina să se deștepte la celălalt capăt al prispei. - Ilie, ce e cu tine? De ce nu te culci? șopti ea. Moromete nu răspunse, dar tuși liniștitor. Totuși Catrina nu-și văzu de somn. Se întâmpla ceva în familie!? Poate plecarea lui Achim la București, dar despre asta se vorbise
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte mari [...] Dar cu toată aparenta sa nepăsare, Moromete nu mai fu văzut stând ceasuri întregi pe prispă sau la drum pe stănoagă. Nu mai fu auzit povestind. Din Moromete cunoscut de ceilalți rămase doar capul lui de humă arsă, făcut odată de Din Vasilescu și care acum privea însingurat de pe polița fierăriei lui Iocan la adunările care
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
acestei figuri a arhitecturii imperiale romane în anul de grație 1937. Așa descris, doar prin fațada sa principală, pavilionul românesc ar fi însă profund incomplet. Aceea era doar fațada oficială. Către curtea interioară, același pavilion ne prezenta o fațadă de "prispă" neoromâ-nească, cu stâlpi de lemn și arcatură de mănăstire oltenească în jurul unei fântâni maure 1, pentru ca restaurantul adiacent să propună o decrispată arhitectură "modernă" (mai precis: post-Art Deco) de felul celei pe care același arhitect nu, dar mulți dintre colegii
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
în anii treizeci pe deasupra celor mai diverse ideologii. Având aceeași justificare - identitatea națională este dată de originea (de sânge sau religioasă) a etniei majoritare - ca și în cazul bisericilor și catedralelor din preajma războiului, aceste edificii clasicizante și austere nu invocă prispa sau pridvorul, așa cum ar dori să ne facă să credem unii comentatori ai unor lucrări precum deja amintitele Palat al Victoriei și Operă din Timișoara (arh. Duiliu Marcu) sau pavilioanele de la Luna Bucureștilor (arh. Horia Creangă). O fac, poate, cel
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
oglindesc posomorîte În mărețul lor fluviu, care domină toată priveliștea Îi trezește În amintire orizontul ondulat și totdeauna cuprins Între hotarele intime și prietenoase ale amfiteatrului de dealuri din Basarabia, presărat de sate luminoase, cu căsuțele lor albe, Împrejmuite cu prispă, cu frontoanele și stîlpii sculptați. Cazul banal al Ruxandei Munteanu, ajunsă În Siberia, În circumstanțe ciudate, Îl tulbură adînc fără să Înțeleagă de ce. Pentru ce tragedia unei Ruxande din Chipercenii Orheiului, - tragedie care e destinul a miriade de femei, - m-
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ce? Ion scrie tema; pe cine? Anca 1-a văzut pe Mihai în sala; la ce? Seară ne uităm la televizor; cu cine? Am fost la munte cu prietenii mei; cui? I-am dat cartea ei; unde? Bătrână torcea pe prispa; când? Mâine voi reveni cu drag; cum? Floarea a crescut înaltă. Alte întrebări: din ce cauză? pentru cine? pentru ce? de când? până când? etc. 3) COMPLEMENTUL POATE FI EXPRIMAT PRIN: substantiv: La vară voi pleca la mare; pronume: Ana se înțelege
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
mai mari, fără ajutorul scăriței și al altor mijloace artificiale. De regulă nu se folosesc genunchii drept sprijin dar și această regulă admite excepții, în special dacă lipsesc prizele de mână sau dacă prizele sunt slabe, la ieșirea pe o prispă (treaptă) situată deasupra unui pasaj vertical sau surplombant. Ieșirea pe o astfel de prispă se poate face prin ridicare în brațe. Mai dificil este de escaladat o prispă situată deasupra nivelului capului. În acest caz, se prinde cu ambele mâini
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
folosesc genunchii drept sprijin dar și această regulă admite excepții, în special dacă lipsesc prizele de mână sau dacă prizele sunt slabe, la ieșirea pe o prispă (treaptă) situată deasupra unui pasaj vertical sau surplombant. Ieșirea pe o astfel de prispă se poate face prin ridicare în brațe. Mai dificil este de escaladat o prispă situată deasupra nivelului capului. În acest caz, se prinde cu ambele mâini marginea prispei, se ridică picioarele pe perete cât mai sus posibil și cu o
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
prizele de mână sau dacă prizele sunt slabe, la ieșirea pe o prispă (treaptă) situată deasupra unui pasaj vertical sau surplombant. Ieșirea pe o astfel de prispă se poate face prin ridicare în brațe. Mai dificil este de escaladat o prispă situată deasupra nivelului capului. În acest caz, se prinde cu ambele mâini marginea prispei, se ridică picioarele pe perete cât mai sus posibil și cu o mișcare rapidă se va smuci cotul în sus astfel încât să se preseze cu palma
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
situată deasupra unui pasaj vertical sau surplombant. Ieșirea pe o astfel de prispă se poate face prin ridicare în brațe. Mai dificil este de escaladat o prispă situată deasupra nivelului capului. În acest caz, se prinde cu ambele mâini marginea prispei, se ridică picioarele pe perete cât mai sus posibil și cu o mișcare rapidă se va smuci cotul în sus astfel încât să se preseze cu palma puternic în jos; apoi cu altă mișcare rapidă se efectuează ridicarea și cu a
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
usucă podul gurii, te sugrumă. În dreapta și în stânga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii, acoperindu-și fețele sub streașinile știrbite de ploi și de vite.... De-abia la cârciuma lui Avrum începe să se simtă că satul trăiește. Pe prispă, doi țărani îngândurați oftează rar, cu o sticlă de rachiu la mijloc.” Descrierea finală a drumului închide simetric romanul, metafora drumului fiind dublată de cea a șoselei simbol al vieții: La Râpele Dracului, bătrânii întoarseră capul. Pripasul de abia își
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
modul în care sunt așezați participanții: în centrul adunării sunt jucătorii, lăutarii stau într o parte a horei, iar privitorii în altă parte, fiind gupați în funcție de statutul lor social: fruntașii satului, primarul, chiaburii discută separat de țăranii mijlocași situați pe prispă; fetele nepoftite stau de o parte, privind hora; mamele și babele-în altă parte, vorbind despre treburile casnice; copiii se joacă printre adulți. La horă, țăranul sărac, Ion, este un răzvrătit care dorește locul în lume, să o seducă pe Ana
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
cu elementul divin, aceasta rămânând o necesitate a oricărui timp în analectele sacre ale pustiului. Prezența Logosului, a Cuvântului lui Dumnezeu devine o certitudine în această zonă a sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
început Valentin a practicat pictura ca joc, azi această formă de manifestare a eului său a devenit un modus vivendi. Timpul liber îl petrece în fața șevaletului și printr-o călătorie în transcendent, coboară acolo în freamătul vieții și privește de pe prispa bunicilor, spre lumea miracolului dezlănțuit la sărbătorile de peste an, ori la muncile pământului.” (Elisabeta Novac - Revista Satul natal, nr. 11/2004, pag.10 ) Valentin Crucianu - Turiștii Ulei pe pânză Culea Anișoara 1936 Pictor Născută în data de 22 februarie 1936
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul în special cel ce se referă la oierit, unelte agricole, articole de îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație în zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților - opinci, ițari, cămașa, colțuni de aba, cojocul, apoi bogatele piese de îmbrăcăminte și ornament la femei au mari asemănări cu portul românesc
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
început Valentin a practicat pictura ca joc, azi această formă de manifestare a eului său a devenit un modus vivendi. Timpul liber îl petrece în fața șevaletului și printr-o călătorie în transcendent, coboară acolo în freamătul vieții și privește de pe prispa bunicilor, spre lumea miracolului dezlănțuit la sărbătorile de peste an, ori la muncile pământului.” (Elisabeta Novac Revista Satul natal, nr. 11/2004, pag.10) Culea Anișoara 1936 Pictor Născută în data de 22 februarie 1936, în localitatea Oltenița, județul Ilfov
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
gândăcelul, a mers. Se uită în jos și-l prinse amețeala. Privi în sus și se cutremură. Nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului. Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsă. Deasupra se vedea o frunzișoară lătăreață, ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Porni voinicul iar la drum. Și umblă, și umblă, băiete; de-abia ajunse. Iar când a călcat pe frunză, ud de sudoare, că părea o picătură de rouă, soarele ca un bulgăre de aur scăpătase de
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează în narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur într-însa [Datinele și credințele poporului român..., vol. al II-lea] cazul unui boier care, în drum spre târg, înnoptează într-o casă, se culcă pe o prispă și aude un înger prorocind: În ceasul acesta se naște aice un copil; de va fi fată, va fi o rea; de va fi ficior, are s-o ieaie pe fata cea de suflet a boierului istuia și are să-i mănânce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de popas, care însă devine primejdios când e situat la răscruce). Contemplarea sau organizarea spectacolului lumii se face din locuri privilegiate, ale privitorului-stăpân sau ale povestitorului (le regăsim neschimbate în literatura secolului XX, în Moromeții lui Marin Preda): tron, foișor, prispă (loc mai înalt) sau chiar marginea drumului. În simbologia domus-ului, ușa reprezintă granița între lumea închisă și ocrotitoare și exteriorul amenințător, necunoscut, dar separă și camerele, cu funcțiile lor bine delimitate, în timp ce podul este un spațiu al întâlnirii cu sinele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ar pricinui nimănui vreun disconfort dacă ne-am închipui că suntem Marco Polo, exploratorul care, întors din lungile călătorii ale minții lui, a renunțat la mersul pe jos, pe cămilă sau pe cal, numai ca să stea „seara la răcoare pe prispa casei“ și să-i povestească marelui Kubilai Han despre toate orașele văzute, dar mai ales nevăzute. „Nu știm dacă Kubilai Han credea tot ce-i spunea Marco Polo“, dar asta nu înseamnă că istorisirile noastre ar fi condamnate la zădărnicie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
în mărețul lor fluviu, care domină toată priveliștea“ (3, 281) îi trezește în amintire „orizontul ondulat și totdeauna cuprins între hotarele intime și prietenoase ale amfiteatrului de dealuri din Basarabia, presărat de sate luminoase, cu căsuțele lor albe, împrejmuite cu prispă, cu frontoanele și stîlpii sculptați“ (3, 280 - 281). „Cazul banal al Ruxandei Munteanu“, ajunsă în Siberia, în circumstanțe ciudate, îl tulbură adînc fără să înțeleagă de ce. „Pentru ce tragedia unei Ruxande din Chipercenii Orheiului, - tragedie care e destinul a miriade
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
un bun mondial comun, n-au știut să-l treacă altfel, Sadova mozaic cu cerbul pe perete, la Cîmpulung Moldovenesc sigla CFR mărită în frescă, scăparea pe ritmul glasul roților de trenuuuri, bezele căminului de bătrîni Pojorîta, în rînd pe prispă, cît de grăbit au răspuns! zîmbește unul mai tînăr, 65-70 de ani, nu a văzut al patrulea, țuguie de biserică, cea veche lîngă cea nouă, locuințele vin întărite cu ele, tîrziu, căci omul n-a mai locuit în nici un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]