11,157 matches
-
cinci epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Se va intitula Visages du réalisme și cuprinde cinci studii datorate lui Ion Negoițescu, Adrian Marino, Aurel Martin, Ov. S. Crohmălniceanu și Marcel Duță. 2. Marcel Duță - Problematica realismului în literatura română dintre cele două războaie mondiale, în Conceptul de realism în literatura română. Idei și atitudini literare. Antologie și studii de Al. Săndulescu, Marcel Duță și Adriana Mitescu. [București], Editura Eminescu, [1974], pag. 126-139. 3. Champfleury - La
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
text, trucând viața. Iată cele două scene-pivot ale romanului, cu același mecanism declanșator, dar cu funcționalități diferite: scena erotică dintre Gigi Cristescu și Felicia Floașu, cu deschidere spre intriga cărții și scena „intelectuală“ din casa bătrânului profesor Ortopan, care concentrează problematica romanului. Ambele scene se declanșează pornind de la două categorii de texte diferite. Gigi Cristescu și Felicia Floașu se îndrăgostesc pe textele scrisorilor de dragoste ale lui Casimir Voileanu adresate Evantiei și pe jurnalul ținut de Pavelescu la căpătâiul soției sale
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
de primele, pe care le citează Buescu și Dăniloiu; dragostea devine aici filosofie (Buescu citează un fragment din Xenofon), politică și istorie (Dăniloiu spune din memorie un text de Iorga). Aceste două fragmente deschid discuția în care este concentrată întreaga problematică a romanului. Cele două scenarii consacră vocația de regizor a lui Pavelescu și Ortopan: primul este autorul scenariului epicului din carte (testamentul său îl explică), al doilea este regizorul problematicii romanului (Buescu și Dăniloiu nu fac altceva decât să repete
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
Aceste două fragmente deschid discuția în care este concentrată întreaga problematică a romanului. Cele două scenarii consacră vocația de regizor a lui Pavelescu și Ortopan: primul este autorul scenariului epicului din carte (testamentul său îl explică), al doilea este regizorul problematicii romanului (Buescu și Dăniloiu nu fac altceva decât să repete ceea ce i-a învățat profesorul Ortopan). Atât trăirea, cât și filosofia - cele două coordonate de dezvoltare ale romanului - sunt ele însele provocate prin text. Viața ca text și textul ca
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
spiritul multiculturalității, contribuind, după cum observa scriitorul mexican Sergio Pitol, la „configurarea unei voci strict individuale”. O voce care, imediat percepută în opere ca Metamorfoza, America, Procesul, Castelul, Colonia penitenciară, Verdictul, Josefina cântăreața etc.), le-a adus o celebritate universală. Prin problematica existențială pe care o abordau (absurdul existenței, libertatea amenințată de mecanismele și tacticile unei societăți bazate pe autoritarism și birocrație), viziunea și modalitatea expresivă (suprarealismul, realismul magic), ca și ineditul scriiturii acestea au deschis noi orizonturi literaturii din secolul trecut
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
artistice. Reeditarea, la Polirom, a nuvelei menționate, în traducerea remarcabilă a doamnei Antoaneta Ralian, la o sută treizeci și cinci de ani de la aparția ei inițială (în 1878), mi se pare un eveniment literar. Textul în cauză reprezintă capul de afiș al problematicii legate de antagonismul dintre Europa și America în proza jamesiană. Tehnicile de relativizare a adevărului (prin perspectiva limitată a diverșilor naratori) apar pe parcursul întregii intrigi. Fiecare „reflector” vede și înțelege doar ceea ce corespunde propriei lui subiectivități și, ca atare, pentru
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
judecă pe sine, cu severitate și fără ipocrizie. Nu fără tristețe meditează asupra maladiilor epocii sale, asupra pericolelor pe care le aduce un climat al libertății nelimitate. Cu un patetism mereu supravegheat, cu o admirabilă rigoare speculativă, eseistul abordează o problematică vastă, nelimitânduse doar la enunțata, în subtitlul cărții, temă a iubirii. Vorbește despre dragoste și trădare, comunicare și solitudine, despre emoții și irațional, despre caracter și experiențe de viață, despre ezitare și refuz, despre părinți și familie etc. Scrisul său
Un eseist neliniștit by Ion Cristofor () [Corola-journal/Journalistic/3030_a_4355]
-
cu folclorul românesc: jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea superioară a destinului. Piesa ilustrează astfel preocuparea constantă a istoricului religiilor pentru problematica morții rituale. Prin transfer în alt spațiu cultural, schema uzuală a tragediei eline capătă valențe noi. Conflictul tragic clasic al omului cu destinul își nuanțează termenii și dobândește conotații specifice. Dramaturgii români atrași de lumea veche nu aderă la o
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
Ioan Fărmuș are deja vocația cercetării obediente și temeinice. Măcar din punctul de vedere al referințelor, e corect să plasezi Privind înapoi, cititorul în seria celor mai informate studii literare ale ultimei generații de cercetători. Din păcate, însă, atât orizontul problematicii, cât și extensiunea referințelor par să depășească apetențele teoretice ale tânărului cercetător. În primul rând, pentru că selecția studiilor de caz ale volumului e în mare măsură discutabilă. Reperele centrale în această reconstrucție de istorie literară din unghiul „ficționalizării cititorului” i
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale, președintele Traian Băsescu s-a întâlnit vineri, la Munchen, cu președintele Republicii Federale Germania, Joachim Gauck. "Cei doi șefi de stat au discutat despre modul în care în cele două state a fost gestionată problematica privind condamnarea comunismului și au fost asigurate reparațiile morale pentru victimele persecuțiilor totalitare. Domnul președinte Traian Băsescu și domnul președinte Joachim Gauck au reconfirmat, în cadrul întrevederii, importanța implicării la cel mai înalt nivel a autorităților statului în combaterea fenomenului corupției
DW, despre vizita lui Băsescu la Berlin: Poate n-are nimeni timp de el () [Corola-journal/Journalistic/32710_a_34035]
-
sa. TRAIAN BĂSESCU, DECORARE Jahn Otto Johansen. "Astfel, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția avută la promovarea imaginii României în mass-media din Regatul Norvegiei, evidențiind transformările democratice din țara noastră și implicându-se activ în abordarea cu obiectivitate a problematicii minorității rome în context european, domnul președinte Traian Băsescu a conferit Ordinul Național „Pentru Merit" - în grad de Comandor domnului Jahn Otto Johansen, jurnalist și analist de politică externă din Regatul Norvegiei. TRAIAN BĂSESCU, DECORARE Jahn Otto Johansen. Decorarea a
TRAIAN BĂSESCU, decret de decorare pentru un JURNALIST by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29699_a_31024]
-
Rămășițe (Wladyslaw Pasikowski), Ziua femeii (Maria Sadowska), Fără rușine (Filip Marczewski), 80 de milioane (Waldemar Krystek) au fost propunerile din acest an, o selecție de bun-gust cu o paletă tematică variată, în care un loc important îl are totuși o problematică politică legată de istoria zbuciumată a Poloniei. Poate și de aceea am ales un film care nu angajează cu anticipație spectatorul și care nu pune în discuție un aspect istoric sau o problemă etică, un film care trăiește printr-un
Tați, fii și iar tați by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2970_a_4295]
-
Bildungsromanul unui țigănuș din Tărtășești și fresca istorică a anilor de război de sub dictatura antonesciană. Marius Miheț a scris, tot în Romania literară, până unde urmează Georgian Nicolau modelul lui Julien Sorel. Aspirația parvenitismului social se complică aici cu o problematică a identității etnice: „Asta va fi drama lui Georgian: fuga lui sofisticată de rădăcinile țigănești se prelungește, indiferent de izbânda măștii sociale“. Jorjan Nicolae nu este, deci, doar un Julien Sorel, ci și un Răzvan autohton, un personaj excepțional evoluând
O istorie fără eroi by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3004_a_4329]
-
și duhovnicești, o motivație persuasivă expresă, dar accentul răspicat pus pe propria persoană - "de gîtul mieu spînzură sufletele voastre" -, ca inovație discursivă glisează oarecum semnificația într-o zonă ce se depărtează vizibil de finalitatea presupusă a demersului. Deși aparține structural problematicii retorice, relația creatorului cu auditoriul său, cuantificată verbal, reține în mod legitim atenția cercetătorului literar, fie măcar din rațiuni pragmatice. Dincolo de toposul "captatio benevolentiae", maniera variată în care Antim se raportează explicit la cei care-l ascultau implică strategii estetice
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
erau folosite, de către editor, trema, accentul grav, apostroful, căciula pe i sau u (scurt) nu era o chestiune minoră. S-a înțeles, din cele menționate până acum, că Cioculescu n-a scris o cronică axată pe biografia scriitorului, pe dezbaterea problematicii operei și a ecourilor ei critice, tip de cronică ce-și are și ea justificarea ei când este practicată de alții, ci o cronică filologică, tehnică. Tipul de cronică pe care l-a propus, cu o desăvârșită consecvență, și-a
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
pentru cei care decid, și nici măcar pentru cei care decid în domeniul respectiv? Fapt este că prima încercare de discutare sistematică a literaturii exilului românesc ne vine nu de la București sau Timișoara, ci din Germania, țară în care literatura și problematica exilului în general se bucură de o atenție particulară datorită împrejurărilor istorice cunoscute: este vorba de cartea cercetătoarei berlineze Eva Behring, apărută întîi, la sfîrșitul anului trecut, în traducere românească (la Editura Fundației Culturale Române) și foarte recent în forma
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
și în toate mediile, clasele și categoriile sociale. Programul s-a derulat sub forma a două proiecte desfășurate de elevii claselor IB și a II-a D, sub îndrumarea cadrelor didactice Dorina Lungu și Felicia Bugalete:„Educație și conștientizare privind problematica păduriidin ambientul local” și „Cum ajutăm pădurile din medilu local?” PARTENERI: Comitetul de părinți al Școlii „Vasile Conta” Iași, Agenția de Protecție a Mediului Iași,Muzeul de Istorie Naturală Iași, Fundația “Almaterra” SCOPUL PROIECTELOR: conștientizarea elevilor și părinților asupra problemelor
PROGRAMUL INTERNAłIONAL “SĂ ÎNVĂłĂM DESPRE PĂDURE” 2007/2008. In: Alabala by Lungu Dorina, Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_712]
-
mediului, a pădurilor din ambientul local, formarea unei atitudini corecte față de mediul înconjurător, implicarea efectivă în soluționarea problemelor, dezvoltarea responsabilității personale. Beneficiari direcți au fost elevii și părinții implicați în proiecte, iar activitățile desfășurate au avut drept țintă introducerea în problematica educației ecologice, identificarea comportamentelor umane cu influență pozitivă și negativă asupra mediului înconjurător, conștientizarea importanței reciclării și refolosirii deșeurilor în vederea conservării resurselor naturale și protecției mediului înconjurător. Elevii au participat cu mare entuziasm, descoperirea pădurii, varietatea informațiilor dobândite au fost
PROGRAMUL INTERNAłIONAL “SĂ ÎNVĂłĂM DESPRE PĂDURE” 2007/2008. In: Alabala by Lungu Dorina, Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_712]
-
seren și sobru al unei lucrări de strictă specialitate. Filozoful francez este profesor de filozofie generală la Universitatea ,Jean Moulin", Lyon 3, iar cărțile pe care le-a publicat pînă acum ni-l înfățișează ca pe un constant cercetător al problematicii imaginarului uman. Cartea de față - Filozofia imaginilor - este un cuprinzător vademecum, o călăuză a cărei trăsătura distinctivă nu este atît originalitatea ideilor cuprinse în rîndurile ei, cît mai curînd circumscrierea cît mai largă și mai documentată a acestei teme. Cum
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
până acum. Ridicarea României nu poate veni de la ideologii care speculează asupra naționalismului, a ortodoxiei ori a antisemtismului"53. În 1934 Golopenția publică în Criterion. Revista de arte, litere și filosofie un articol despre "Situația intelectualilor români": "Situația intelectualilor e problematică în țările revoluțiilor moderne: în Rusia, Italia, Germania. Și, la fel ca în mai toate celelalte țări există formațiuni politice care cer înlăturarea sistemului democratic. Să însemne că situația intelectualilor va deveni la fel de problematica în fiecare din aceste țări de îndată ce
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Situația intelectualilor români": "Situația intelectualilor e problematică în țările revoluțiilor moderne: în Rusia, Italia, Germania. Și, la fel ca în mai toate celelalte țări există formațiuni politice care cer înlăturarea sistemului democratic. Să însemne că situația intelectualilor va deveni la fel de problematica în fiecare din aceste țări de îndată ce regimul lor politic va lua o notă autoritara? [...] prefacerea modernă a regimului politic poate atrage după sine oprimarea intelectualilor atașați partidelor înlăturate și rândul de tragedii ce intervin cu prilejul fiecărei schimbări. Așa s-
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
asigurarea descrierilor ample prin utilizarea mai multor surse. Pierre Paillé a identificat șapte diferențe: "1) cercetarea conține aproape întotdeauna un contact personal și prelungit cu un mediu sau cu oameni și o sensibilitate față de punctul lor de vedere...; 2) construirea problematicii rămâne amplă și deschisă; 3) design-ul metodologic nu este niciodată complet determinat înainte de startul cercetării ca atare...; 4) etapele de culegere și de analiză a datelor nu sunt separate într-o manieră tranșantă...; 5) principalul instrument metodologic rămâne ceretătorul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
țara vecină, a maestrului Cristian Mandeal, un spirit mobilizator, eficient, tenace, care a făcut posibilă realizarea - într-un timp record - a acestui concert, o partitura de o deosebita dificultate privind coordonarea pianului în ansamblu, definirea marilor structuri ale lucrarii. Unisoane problematice - mă refer la celebrul Preludiu enescian ,la unison" - au fost oferite de partidele de corzi ale ansamblului simfonic, dovedindu-ne o dată în plus că lucrurile sunt perfectibile; ...la fel ca și bunele, actualele, relații dintre țările noastre. A fost oferit
Enescu și Bartok by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11190_a_12515]
-
critic, fără compătimiri (ale ,victimelor" feminine), respectiv vituperări (împotriva ,agresorilor" masculini). Analiza e riguroasă și concluziile, solide; dar, neevitând să spună lucrurilor pe nume, Elena Zaharia-Filipaș aruncă în pagină și un grăunte de umor, care descrețește frunțile confruntate cu o problematică dificilă. Felul în care tolerantul Lovinescu reacționează la stimulii literaturii feminine autohtone este, pentru cititorul de azi, delicios. Pe de o parte, mentorul Cenaclului Sburătorul prezidează cu calm ședințele săptămânale, la care oricine poate participa, și citește, îndrumă, sfătuiește nenumărați
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
garant al integrării României în Uniunea Europeană"4. Fenomenul însă nu este un motiv de a afirma că moldovenii susțin reprezentanții puterii în exercițiu. Scrutinele anterioare au demonstart că cetățenii români din Republică Moldova au așteptări specifice, fiind mai sensibili față de problematica națională. Actorii politici de pește Prut iau în calcul această percepție. Deja noul Președinte, Traian Băsescu, care a învins în 2004, obținând 51,23% din sufragii în turul ÎI de scrutin, față de Adrian Nastase - 48,77%, a făcut referiri relevante
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]