1,324 matches
-
în fața unui lapsus calami. Singurele referințe la avangarda sîrbă au în vedere gruparea și revista Zenit, prezentată pentru prima oară în numărul 49 al Contimporanului: „no. 26-33 (octombre). O reproducere din pictorul sîrb Lozovick (New York), poezie „MOTS DANS L’ÉSPACE“, proclamație de Liubomir Mitzici, o traducere din poetul italian Vasari”. Catalogul expoziției internaționale a revistei lui Vinea și Iancu indică: LA SERBIE par Jo-Kleck le Zenitiste expose des tableaux faits en applications de papier-couleurs des compositions d’une éxtreme vitalité caracteristique
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
însă nici o influență asupra teatrului românesc interbelic... Lipsa unei mari tradiții scenice - ca în Italia și Franța - și precaritatea mijloacelor tehnice nu sînt, desigur, singurele explicații. Există în schimb o „teatralitate” vădită în literatura avangardei noastre interbelice, cu deosebire în proclamații și manifeste: stilul retoric, exclamativ, maximalist-bombastic al futurismului se combină adesea cu (auto)deriziunea relativistă și bufă a dadaismului. Considerații pătrunzătoare pe această linie găsim la Ion Pop în capitolul „Literatura manifestelor” din volumul Avangardismul poetic românesc, Editura pentru Literatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În descendența romantică a „cultului personajului” trecut prin extravaganța esteticii dandy, manifestele avangardiste vădesc o „conștiință a jocului” și apelează la o „gestică de comedie, uneori elegant-rostandiană, alteori burlescă”. Cu măști de clovn pe texte, autorii joacă de fapt comedia „proclamației către popor”, parodiind stilul zgomotos al reclamei comerciale sau de circ. Însă nu numai manifestele sînt „teatralizante”, ci, la limită, întreaga noastră producție radical-avangardistă din anii ’20: revista 75 HP, ca și unele numere speciale din revistele unu și Alge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Sandu are dreptate, aprobă Tase. De acord, perfect de acord, dădu din cap Ianolide. Eu am pomenit doar câteva din revendicările mai importante, la care, sigur, o să le adăugăm pe toate celelalte... Facem un document în 15-20 de puncte, o proclamație, ceva de genul ăsta... Și ne pregătim și noi, acolo, niște pancarte cu lozinci..., propuse Călin Moraru, ne punem și niște banderole tricolore la mână, să se vadă bine cine suntem și ce vrem... Vacs lozinci! Doar nu facem un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
care îl compun. S-a dus de mult vremea politicii romantice, sau ca să v-o spun pe aia dreaptă, ea n-a existat niciodată decît pe hîrtie. Cine mai crede că poate dezorienta o populație flămîndă și zgribulită citindu-i proclamații se înșală, oamenii au vrut întotdeauna să vadă sînge, să simtă tensiunea, să se identifice cu ea, revoluțiile pașnice nu sînt revoluții. Credeți că Bolivar sau Garibaldi au avut nervi pentru parlamentări cînd în subordine aveau detașamente însetate de sînge
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Roja, spune Tîrnăcop dîndu-și seama că îl luase gura pe dinainte, mă gîndeam și eu că nimic din ce s-a spus în grupulețele alea care au incitat la răzmeriță la radio, la televizor, prin tot felul de manifeste și proclamații n-a avut nici o legătură cu realitatea. — Așa este, recunoaște Roja, dar tocmai asta-i cea mai clară dovadă că planul lor are și scăpări, că scîrțîie în mai multe locuri, mai are careva dintre voi vreo copie a proclamației
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
proclamații n-a avut nici o legătură cu realitatea. — Așa este, recunoaște Roja, dar tocmai asta-i cea mai clară dovadă că planul lor are și scăpări, că scîrțîie în mai multe locuri, mai are careva dintre voi vreo copie a proclamației Frontului Democrat de la Timișoara? — O aveam eu pe undeva, spune Gulie începînd să-și scotocească prin buzunare. — Mare tupeu a avut nenorocitul ăla, își amintește intrigat Dendé, gîndindu-se la Timișoara, dacă aș fi ajuns doar puțin mai devreme, n-ar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
presiune, s-a simțit încolțit din toate părțile și a început să facă greșeală după greșeală ca un începător, zice Dendé. — Vai de cei care s-au aflat în preajma Geniului cînd Cap de Piatră i-a pus victorios în față Proclamația, își imaginează Gulie. Dacă ar fi avut un pistol la îndemînă, cred că i-ar fi executat pe toți fără să clipească. — Dacă te gîndești bine, spune Dendé, cererile astea i-au scos din minți chiar și pe cei care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mai vrea să audă de Pitic, Geniul trebuie să iasă din scenă, așa zice aici. — Ce-ați spune, dom’Roja, întreabă Gulie, dacă într-o bună zi s-ar afla că Tiranul a mierlit avînd în buzunar o copie a Proclamației? — Pe care se pregătea s-o înfunde pe gît știa el cui, în cazul în care situația s-a fi schimbat în avantajul său, completează Dendé. — Cu alte cuvinte cei pe care-i hrănise la sîn atîta amar de ani
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nou Gulie, sună cum nu se poate mai frumos, dacă uităm că ne aflăm în România. Nu în Statele Unite, Germania sau Franța, nici măcar în Polonia sau Ungaria. Și-atunci ce e de făcut? întreabă Roja din senin, ridicîndu-și ochii de pe Proclamație. Ar fi mai bine s-o lăsăm baltă, așa credeți? — Mi se pare timp pierdut, zice Dendé, nu mai avem nimic de demonstrat, adaugă. Am fi luați drept nebuni, spune Gulie, asta în cel mai bun caz, adaugă. Zău că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la televizor, cu cîtă neobrăzare își făceau mendrele prăpădiții ăia de comuniști sau turnători de mîna a doua pe care pînă atunci nu-i băgase nimeni în seamă. Deveniseră brusc vedete și revoluționari, cît de împătimiți păreau cînd își făceau proclamațiile, cînd anunțau noutățile bombă, cînd citeau tot felul de apeluri menite doar să destabilizeze, și acuma, Curistule, zice Dendé, mai crezi că Roja ar putea fi interesat să se înhăiteze cu cei de teapa lor? Revoluția a fost trădată încă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cu foamea-n gît le multiplicau pe șest, și cîte metode ingenioase inventaseră ca să le expedieze dincolo de gardurile instituției, peste indicațiile venite de sus, care nu îngăduiau așa ceva nici în ruptul capului. Sau măcar să fi văzut cum se alcătuia o proclamație de importanță vitală pentru țară, acolo la etajul 11, de niște generali cu bube pe față, senili, scofîlciți, și puțind ca niște stîrvuri. Ai fi dat pe-afară, soldățelule, la fel cum am făcut-o și eu, ți-ai fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
siliți să aleagă între botez și pribegie. Dacă optau pentru ultima soluție, aveau la dispoziție patru luni pentru a-și vinde bunurile mobile și imobile, dar nu puteau lua cu ei nici aur, nici argint. Când, a doua zi după proclamație, Sara a venit să ne vadă, avea chipul tumefiat după o nesfârșită noapte de plâns, însă din ochii ei, acum uscați, se desprindea acea seninătate care însoțește ades producerea unei drame prea multă vreme așteptate. Și-a îngăduit chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
adevăr un detașament de soldați, precedat de toboșari și de purtători de făclii. În mijlocul trupei se târa un individ cu bustul gol, cu mâinile întinse în față, legate cu o funie de care trăgea un om călare. Cineva citea o proclamație care spunea că omul, un servitor acuzat că fura turbane din suk în timpul nopții, era condamnat să fie spintecat pe la mijloc. Supliciul ăsta, știam, era în general rezervat ucigașilor, însă în zilele precedente fuseseră înregistrate o serie de furturi, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
soldați ca să pună mâna pe Iscoditor, dar muntenii trecuseră cu trup și suflet de partea lui. Șaisprezece militari fuseseră uciși într-o ambuscadă. Când s-a auzit ce se întâmplase, pe străzile din Fès a fost afișată și citită o proclamație care vestea că se pusese un preț pe capul Iscoditorului. Locuințele noastre au fost puse sub supravegherea poliției. Se aflau acolo zi și noapte agenți care puneau întrebări minuțioase oricărui musafir, astfel că nici prietenii cei mai apropiați nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
poliției. Se aflau acolo zi și noapte agenți care puneau întrebări minuțioase oricărui musafir, astfel că nici prietenii cei mai apropiați nu mai cutezau să se arate alături de rudele proscrisului. De atunci, în fiecare săptămână, se dădea citire unei noi proclamații care îi acuza pe Harun și banda lui că atacaseră un convoi, jefuiseră o caravană, măcelăriseră călătorii. Nu este adevărat! am exclamat eu. Îl cunosc pe Harun. A ucis, poate ca să se răzbune sau ca să se apere, dar nu ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
că există la Fès oameni care se roagă în taină pentru Harun și Mariam? Dar cea care a izbucnit a fost Salma: — Dacă Harun n-ar fi decât un bandit, autoritățile nu s-ar fi înverșunat atâta împotriva lui, dând proclamație după proclamație. Când i-a căutat pricină lui Zeruali, a fost cât pe ce să se transforme într-un erou. Au vrut însă să-l facă să treacă drept hoț. În ochii gloatei, aurul mânjește mai rău ca sângele. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la Fès oameni care se roagă în taină pentru Harun și Mariam? Dar cea care a izbucnit a fost Salma: — Dacă Harun n-ar fi decât un bandit, autoritățile nu s-ar fi înverșunat atâta împotriva lui, dând proclamație după proclamație. Când i-a căutat pricină lui Zeruali, a fost cât pe ce să se transforme într-un erou. Au vrut însă să-l facă să treacă drept hoț. În ochii gloatei, aurul mânjește mai rău ca sângele. Apoi, cu glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de stat, ca șef al insurecției regimentelor din Capitală. În manifestul adresat trupelor, el spune că trebuie să "triumfe opera începută, dîndu-i o stabilitate sigură și nimicind odată pentru totdeauna banda pestilențială a masonilor". În aceeași zi, Infantele dă o proclamație către Portughezi: "Sau murim în glorioasa luptă în care ne aflăm angajați sau tăiem de la rădăcină râul care ne doboară, nimicind odată pentru totdeauna infernala rasă masonică, înainte ca ea să ne nimicească pe noi". Dar "infernala rasă masonică", de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
popor să se proclame rege (1828). Manifestațiile care au dus la încoronarea lui au un vehement caracter antimasonic și xenofob. ,,Moarte tuturor englezilor care au prădat Portugalia! Moarte ambasadorului (Lamb) care protejează pe masoni! Trăiască Don Miguel I!..." scria o proclamație incendiară. Iar îndată după urcarea pe Tron a lui Don Miguel au început în țară rugăciuni, pentru ca "augustul și iubitul Suveran" să fie apărat de "infernala contaminare a sectei masonice". Un predicator strigă în prezența Regelui: "Eu văd masoni în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
toate acestea, poporul nu aclama pe Don Pedro. Pe unde trecea oastea "liberatoare", ard mănăstirile, sunt alungați preoții. Cu câteva mii de oameni, atâți câți îi mai rămăseseră, Don Miguel capitulează, la 26 mai 1834, la Evora Monte, dând o proclamație armatei sale, în care explică de ce a fost aproape silit să pună capăt unui război fratricid, care durase aproape doi ani. În condițiile capitulării se menționa și dreptul pe care-1 aveau "migueliștii" de a se întoarce nevătămați la casele lor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dimineața, se alcătuiește guvernul provizoriu, sub președinția lui Teofilo Braga. Ministerul de Interne îl ia Jose Antonio de Almeida. Justiția, Alfonso Costa; Externele, Bernardino Machado. Încă de la declararea armistițiului, armata guvernamentală fraternizează cu republicanii. Guvernul provizoriu adresează poporului portughez o proclamație în care cere ordine, muncă și respectul proprietății. Pe străzile Lisabonei o mulțime înnebunită de entuziasm manifestează fără odihnă, până târziu după miezul nopții. Totul se înfățișa într-adevăr ca o monarhie fără monarhiști, pierind obosită, dezgustată, lovită în însuși
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
face democrației vor fi răsplătite, îngăduindu-i-se să rămână la putere. Avea să plătească scump această naivitate, și încă foarte repede. În urma manifestațiilor muncitorești, pe care Guvernul le acoperea, garnizoana militară a orașului Santarem se răscoală, mărturisind printr-o proclamație că mișcarea e în afara partidelor politice și că cere un guvern care să asigure țara că demagogia dinainte de 5 decembrie 1917 nu va fi încurajată. Răscoala din Santarem însă, începută în ziua de 13 ianuarie 1919, nu durează decât două
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
proclame revoluția în Nordul țării! De abia are timp să se întoarcă acasă și să modifica itinerariul. Generalul Gomes da Costa va fi dus la Braga îmbrăcat țărănește, într-o mașină condusă de un om de încredere. Tot Murias redactează proclamația pe care Gomes da Costa trebuie s-o difuzeze îndată după insurecția garnizoanei din Braga. În ziua de 26 mai, la cinci și jumătate după amiază, generalul coboară treptele locuinței lui Manuel Murias cu îndoiala în inimă. Nu știu ce să fac
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
atârna de câteva detalii. De data aceasta, norocul stă de partea revoluționarilor. Gomes da Costa ajunge cu bine la Braga, dobândește adeziunea majorității ofițerilor diviziei a VIII-a, și, în dimineața zilei de 28 mai, comunică prin radiograme tuturor diviziilor proclamația redactata de Murias și pe care alte nuclee revoluționare o difuzează în Capitală și în, orașele din Nordul țării. "Portughezi! Pentru oamenii de demnitate și de onoare, situația politică a țării e de neîndurat. Strivită sub acțiunea unei minorități corupte
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]