1,870 matches
-
Vasile Conta primi portofoliul Instrucțiunei Publice, ceilalți membri, situațiuni parlamentare și altele. Brătianu, dimpreună cu C.A. Rosetti, își dădură mari silințe spre a-și atrage și pe Alexandru Lahovary, însă cu acesta nu izbutiră. Încercarea fu făcută cu prilejul proclamării Regatului. Brătianu propuse lui Lahovary să intre în guvernul său pentru ca proclamarea și serbarea încoronării să se facă sub un guvern care să nu fie numai al unui singur partid. Lahovary, înțelegând importanța politică a actului, era foarte dispus să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brătianu, dimpreună cu C.A. Rosetti, își dădură mari silințe spre a-și atrage și pe Alexandru Lahovary, însă cu acesta nu izbutiră. Încercarea fu făcută cu prilejul proclamării Regatului. Brătianu propuse lui Lahovary să intre în guvernul său pentru ca proclamarea și serbarea încoronării să se facă sub un guvern care să nu fie numai al unui singur partid. Lahovary, înțelegând importanța politică a actului, era foarte dispus să primească, însă intrigile din partidul său și ambițiunile celor cari ar fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Sf. Nicolae; 25, Nașterea Domnului; 26, Soborul Prea Curatei; 27, Sf. ștefan (p. 11). Anul 1885 începea într-o marți (1 ianuarie) și se termina tot într-o zi de marți (31 decembrie). sărbătorile naționale ale românilor 14/26 martie: Proclamarea Regatului; 8/20 aprilie: Aniversarea nașterii M.S. Regelui Carol I; 24 aprilie/6 mai: Aniversarea nașterii M.S. Regina Elisabeta; 10/22 mai: Aniversarea urcării pe tron a M.S. Regelui Carol I (1866), a proclamării Independenței (1877) și a încoronării MMLL
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
naționale ale românilor 14/26 martie: Proclamarea Regatului; 8/20 aprilie: Aniversarea nașterii M.S. Regelui Carol I; 24 aprilie/6 mai: Aniversarea nașterii M.S. Regina Elisabeta; 10/22 mai: Aniversarea urcării pe tron a M.S. Regelui Carol I (1866), a proclamării Independenței (1877) și a încoronării MMLL Regele și Regina (1881) (p. 14). Teritoriul României este împărțit în 32 de județe, dintre care 17 se află în Muntenia, 13 în Moldova și două în Dobrogea, redobândită de țara noastră în 1878
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
congruență. Partidele au rareori acest efect mobilizator, deoarece în același timp trebuie să existe o conducere puternică la vârf și rădăcini puternice ale partidelor la bază. În timp ce conducerea personalizată a existat frecvent în lumea în curs de dezvoltare în perioada proclamării independenței, partidele pe care acești lideri le-au alcătuit și susținut au avut rareori rădăcini profunde în inima națiunii. Multe au pretins a se bucura de un sprijin larg în rândul populației, în special partidele comuniste în statele comuniste, dar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
intens a structurilor ei economice și social politice; momentele importante ale acestui deceniu sunt, printre altele: recunoașterea, cu întârziere, în plan internațional, a independenței țării noastre; răscumpărarea căilor ferate; crearea unui sistem bancar și în primul rând a Băncii Naționale; proclamarea regatului, în 1881; adoptarea unor legi rurale în sprijinul țărănimii și a altora de încurajare a industriei naționale; modificarea în sens liberal a Constituției din 1866 etc. - statul român, constituit ca o monarhie constituțională cu un regim realmente democratic (în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Congresului din Berlin (Tractatul de Berlin urmat de protocoalele Congresului, București, 1878), precum și câteva documente din volumul Congresul din Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol I al României, București, 1878; extrase mai ample din publicația oficială referitoare la proclamarea regatului român în 1881 (14 martie și 10 mai 1881. Actele privitoare la proclamarea regatului român și ceremonia înscăunării MM.LL. Regelui și Reginei. București, 1882). La sfârșitul volumului al III-lea al acestei ediții vom reproduce, printre altele, și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
documente din volumul Congresul din Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol I al României, București, 1878; extrase mai ample din publicația oficială referitoare la proclamarea regatului român în 1881 (14 martie și 10 mai 1881. Actele privitoare la proclamarea regatului român și ceremonia înscăunării MM.LL. Regelui și Reginei. București, 1882). La sfârșitul volumului al III-lea al acestei ediții vom reproduce, printre altele, și o listă completă a guvernelor României din perioada 1866-1888. în vederea exprimării mai concentrate a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se va găsi vreun vinovat, să sufere toată rigoarea legilor. Acest atentat a provocat numeroase manifestațiuni de simpatie pentru Ion Brătianu și a silit ziarele opoziției din dreapta să scoboare tonul, care atunci erea foarte violent. anul 1881 [Politice. Viața bucureșteană. Proclamarea Regatului și serbările încoronării. Cestiunea Dunării. C.A. Rosetti, ministru de Interne. Banchetul lui C.A. Rosetti. Scandalul Callimachi-Catargi. Un duel sui-generis.] [politice] Ion Brătianu era un maestru în arta de a dezorganiza opoziția. Ori de câte ori vedea că se organizează un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Kogălniceanu de la Paris, Ion Brătianu aluneca pe nesimțite către elementele conservatoare. În curând vom vedea că a făcut încercări chiar pe lângă Alexandru Lahovary spre a-l atrage în minister. Acesta erea ministerul care peste câteva luni trebuia să prezideze la proclamarea regalității. în cercurile liberale și în toată taina, Ion Brătianu lucra în înțelegere cu regele pentru acest sfârșit. viața bucureșteană Suntem în epoca lui Claymoor. Redactorul cel mai popular al ziarului francez l’Indépendance Roumaine erea Mișu Văcărescu care, sub
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ridicată la rangul de regat. Toate puterile și-au dat, se spune, adeziunea. Singură Austria ar face greutăți, căci ea își subordonează consimțământul consimțământului României la pretențiile austriace în chestia Dunării. în curând chestia Dunării va deveni arzătoare pentru România. proclamarea regatului și serbările încoronării Cercurile inițiate, dar conservatoare, pretind că prințul de Bismarck și-a dat consimțământul, însă a sfătuit ca România să aibă, când va proclama Regatul, nu un minister pur liberal al unui singur partid, ci un minister
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și foarte aplaudată. Alexandru Lahovary, în numele partidului conservator, se asociază și declară că propunerea va fi votată în unanimitate. Apoi a vorbit Vasile Boerescu, ministrul de Externe, după care propunerea a fost votată cu unanimitate de 90 voturi. Taina acestei proclamări fusese foarte bine păstrată. În câteva minute, știrea se răspândi în tot orașul. Erea o zi călduroasă de martie, cum rar se văd multe la acea epocă. În câteva clipe, lumea năvălește pe Calea Victoriei, apoi drapelele apar la ferestre și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acea epocă. În câteva clipe, lumea năvălește pe Calea Victoriei, apoi drapelele apar la ferestre și la magazine. Este o însuflețire generală și sinceră, este sufletul românesc care saltă. La Senat, președintele, prințul Dimitrie Ghica, citește telegrama președintelui Camerei, care anunță proclamarea Regatului în Camera tânără. După câteva cuvinte ale senatorului Gheorghe Lecca, Dumitru Ghica se scoală și strigă: — Trăiască maiestatea sa Carol I, regele României! Toți senatorii, în picioare, și publicul din tribune aplaudă furtunos. Raportor al legii votate a fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ureche, Instrucția. A biruit, dar, părerea omogeniștilor, în cabinet nu sunt decât puri liberali roșii. Fostul ministru B. Conta e numit consiler la Casație. Pentru serbările încoronării a fost bătută o medalie care purta pe o parte următoarele cuvinte: serbarea proclamării regatului 10 mai 1881 în centru, textul legii votată la 14 martie 1881 cu numele președinților Camerei și Senatului și numele miniștrilor. Pe cealaltă parte cuvintele: serbarea proclamării regatului 10 mai 1881 legea din 14 martie 1881 ion brătianu, ministru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fost bătută o medalie care purta pe o parte următoarele cuvinte: serbarea proclamării regatului 10 mai 1881 în centru, textul legii votată la 14 martie 1881 cu numele președinților Camerei și Senatului și numele miniștrilor. Pe cealaltă parte cuvintele: serbarea proclamării regatului 10 mai 1881 legea din 14 martie 1881 ion brătianu, ministru președinte Au fost bătute medalii de aur, de argint și de bronz. Serbările încoronării s-au făcut cu un fast deosebit, ajutate de asentimentul, entuziasmul și însuflețirea generală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe câmpul de onoare; în fața acestei Coroane, emblemă a Regatului, împregiurul căreia Națiunea strângă-se ca ostașii împregiurul drapelului... Să ne unim în strigarea scumpă inimelor noastre și care va găsi un răsunet puternic în acest loc sânțit [sfințit] prin proclamarea celor mai însemnate acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și militare!“ Apoi a început defileul tuturor demnitarilor și a delegaților din toate unghiurile țării, delegații a 3000 de comune. Seara, iluminație strălucită în oraș
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Subscris), Gorceacoff Congresul din Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol 1 al României, București, Imprimeria Statului, Curtea Șerban-Vodă, 1878, pp. 1-8, 13-14; cota la B.A.R.: III-207 624. 14 martie și 10 mai 1881 actele privitoare la proclamarea regatului român și ceremonia încoronării mm.ll. regelui și reginei (fragmente) „Nu dar pentru Mine personal, ci pentru mărirea țării Mele primesc titlul care exprimă dorința cea mai vie care arde de atâta timp în pieptul fiecărui român, dar care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de Interne, A. Teriachiu Ministru de Rezbel, general Slăniceanu Ministru Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice, colonel N. Dabija Ministru Cultelor și Instrucțiunii Publice, B. Conta Ministru de Justiție, D. Giani No. 276 1881, martie 14 propunerea făcută în cameră pentru proclamarea regatului și discuțiunile urmate atât în cameră cât și în senat în această solemnă ocaziune Ședința Camerei de la 14 martie 1881 d. general d. lecca: Ieri s a zis, negreșit din eroare, că dinastia este o plantă plăpândă în instituțiunile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că este un stejar ale cărui rădăcini sunt puternic împlântate in conștiința românilor. (Aplauze.) S-a lăsat asemenea să planeze îndoiala că unii membri ai Camerei n-ar avea simțimânte monarhice. Să ne grăbim dar a săvârși marele act al proclamării regalității României (aplauze prelungite) pentru a dovedi că întru aceasta nu este deosebire de simțimânte între români. (Aplauze prelungite.) Credem că, pe tărâmul național, astăzi ca totdauna, vom fi uniți în acte de natură a apropia și înfrăți pe cei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dorință, ci voință a Națiunii de a da Domnului României un titlu care are o însemnătate mai pozitivă în ordinea de lucruri ce azi domnește în toată Europa. Dacă eu și cu tot ministerul m-am împotrivit până acum la proclamarea Regatului, dacă v-am rugat întotdauna să amânați această cestiune, nu este pentru că eram de altă idee, ci pentru ca Europa să nu fie surprinsă și pentru ca să-i dăm garanții și mai mari că acest act este cu totul național și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
raport și proiect de lege: Domnilor deputați, Comitetul delegaților de secțiuni, compus din d nii G. Vernescu, N. Fleva, P. Carp, general Călinescu, N. Ionescu, N. Nicorescu, a făcut subsemnatului onoarea de a-l numai de raportor al legii pentru proclamarea României de Regat și a Domnului Carol I de Rege. Motivele ce au îndemnat pe comitetul delegaților a adopta în unanimitate acest proiect de lege sunt în inimele dv. ale tuturor. România, și prin întinderea sa teritorială, și prin numărul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un trecut în țara aceasta să zic un cuvânt în această împregiurare, să viu să declar care este modul nostru de a privi acest act solemn, care se propune votului dv. Și noi dăm adeziunea noastră deplină, credincioasă și absolută proclamării ce se face azi Măriei-Sale Carol I de Rege al României (aplauze) și mă bucur că văd vechiul principat dunărean ridicat la rangul de Regat. (Aplauze.) A plăcut Adunării suverane a României și guvernului Măriei-Sale să schimbe titlul de Domn
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la momentul lor. Însă să nu pierdeți din vedere că, dacă entuziasmul dă coroanele, numai concordia, numai dreptatea, numai înțelepciunea le întărește pe fruntea celor ce le poartă. (Aplauze.) Sunteți marea majoritate a acestei Adunări, puteați dar să faceți această proclamare prin propriele d-voastră forțe și fără al nostru concurs; însă îndrăznesc a declara, în numele partidului conservator care a fost totdauna credincios Domnului Carol I, și în timp de prosperitate, și în timp de nevoie, care i-a adus totdauna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și cu valoarea statului nostru? Nu, d-lor, și de aceea am zis că ceea ce exista până acum era o anomalie! (Aplauze prelungite.) Dar această anomalie putea ea să dureze indefinit? Nu. După cum pozițiunea noastră politică s-a bine-definit prin proclamarea independenței, trebuia într-o zi să bine-definim și numele, și rangul ce are Statul nostru prin acea pozițiune. Aceasta se face astăzi. Aduceți-vă aminte, d-lor, cum mersul Statului nostru s-a făcut treptat. La 1859 am efectuat unirea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nainte, de a se afla în cele mai bune relațiuni cu toate Puterile și de a urma calea cea mare a națiunilor civilizate. (Aplauze.) Pe lângă aceste explicațiuni ce, ca ministru din Afară eram dator să dau, mai pot adăoga că proclamarea regalității, că regularea acestei consecințe a independinței noastre, că această întărire a principiului monarhiei noastre ereditare, constituie o garanție mai mult ce noi oferim pentru stabilitate și ordine pe Dunărea-de-Jos. De aceea eu mă lingușesc a crede că puterile europene
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]