2,857 matches
-
individualitate, un mecanism ce poate funcționa singur. Viziunea totală se constituie din suma viziunilor parțiale. Ce evită sistematic Alecsandri este ruptura dintre spații. Gustul pentru panoramele armonioase Îl au mulți romantici. La Alecsandri gustul se asociază cu un mod aproape programatic de a gîndi (a vedea) natura și obiectele ei. S-a spus În repetate rînduri că este vorba de o natură veselă. Poetul Însuși afirmă (În Vis de poet) că gîndul lui este să exprime sărbătorile vieții: „Ca o liră
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
focul inimii alină Și lîngă care o grotă umbra sa făgăduiște, Unde amorul șade cu degetul la guriță semn că tace și păzește.” Același poem este localizat și de Gheorghe Asachi: Soția la modă. Poemul are un caracter mai apăsat programatic: „iar eu zic: c-o moldovancă, să rămîn tot moldovan!”... Junele boier se plînge altuia de soția ce-a deprins noua modă europeană. Ea nu vrea să se urce Într-o caretă „pe resoare”, vrea caretă pe arcuri. O apucă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prioritare pentru economia românească, în vederea contractării de credite destinate asigurării contribuției proprii a beneficiarilor, contribuie la dinamizarea mediului de afaceri, prin realizarea unui efect multiplicator în economie. Referitor la Fondurile europene destinate agriculturii, dezvoltării rurale și pescuitului, cele trei documente programatice în baza cărora sunt accesate sumele alocate României din fondurile comunitare destinate agriculturii, dezvoltării rurale și pescuitului (PNDR, POP, FEGA) au fost orientate către modelul agricol european, care se bazează pe un sector competitiv, modern și dinamic, orientat spre piață
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
competitiv, modern și dinamic, orientat spre piață, îndeplinind, totodată și alte funcții conexe, cum ar fi dezvoltarea durabilă, protejarea mediului înconjurător, respectiv îmbunătățirea calității vieții pentru populația din mediul rural. Programul Național de Dezvoltare Rurală (2007 - 2013 (PNDR) reprezintă documentul programatic în baza căruia sunt accesate sumele alocate României, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, pentru perioada de programare 2007-2013. Alocarea financiară din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), acordată pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
se imprimă și se modifică din nou la contactul reciproc, procesul central de structurare a grupului se oferă deci observației antropologice înainte de toate ca un moment de totalizare care trebuie abordat simultan în ansamblul parcursurilor și prelungirilor lui. Asemenea indicații programatice cu privire la o etnologie a întreprinderii relativ îndepărtată de studiile despre calificări, posturi de lucru, efectele sociale restrânse ale tehnologiilor etc. pot părea abstracte, chiar "utopice" și fără posibilitate de aplicare empirică. În realitate, punerea în practică a unei astfel de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
viața societăților; • dimensiunea corporală trimite la regulile de viață și la "tehnicile corpului". Tot lui Mauss i se atribuie insistența deosebită pe dimensiunea corporală a culturii și pe mecanismele de "încorporare" (Mauss, 1985, pp. 365-386; ed. I, 1934). Acest text programatic i-a influențat pe mulți cercetători (Bourdieu, 1962, 1972 și 1980, sau Jean-Pierre Warnier, Construire la culture matérielle, PUF, Paris, 1999) prin faptul că inițiază o analiză asupra "rațiunii practice colective și individuale". Tehnicile corpului (mers, înot, creșterea copiilor...) sunt
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
născut dintr-o religie a iubirii pentru a deveni în cele din urmă, ca iluminism (Kant), doctrină a rațiunii universale și lege morală absolută. Așadar, creștinismul; spre deosebire de umanismul elin (paideia) și cel roman, creștinismul este primul umanism real: Evangheliile exclud programatic violența și crima din economia faptei umane. Mai mult, el este singurul umanism care încearcă să anihileze "anti-omul" făra violență. De altminteri nimănui nu-i este retrasă apriori scânteia umanului. Prin generarea căinței, creștinismul încearcă să abolească "marea diferență" și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin vot universal și cu structuri executive de guvernare. Destul de surprinzător, în cazul regiunilor cu specific etnic pronunțat, regionalizarea era încurajată în numele promovării identității și al respectului față de dreptul de a fi diferit. Aceste idei au stat la baza tezelor programatice ale lui François Mitterand, candidatul partidului socialist la alegerile prezidentiale, putând fi puse ulterior în aplicare în cadrul reformelor din 1982. Propunerile de mai sus, noi pentru socialiști, fuseseră avansate de către generalul de Gaulle cu 13 ani înainte! Ceea ce frapeaza însă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
funcțiilor administrației publice, programelor, acțiunilor, obiectivelor și sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi și alte reglementări. Cheltuielile, ca și veniturile, au legătură cu programul de guvernare, oricare este acesta. Un buget public este în primul rând un document politic, programatic, și numai în al doilea rând un document financiar. Dacă bugetele publice, în Capitolul 7. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și finanțărilor succesiunea lor, nu se deosebesc între ele, dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
așteptat. O relație reciproc avantajoase cu furnizorii crește abilitatea ambilor de a crea valoare. Manualul calității. Document care descrie sistemul de management al calității unei unități de Învățământ (universitate, facultate etc.). Auditul calității. Auditul este un sistem de examinare independentă, programatică și documentată, a sistemului calității, efectuată cu scopul de a se constata dacă activitățile și rezultatele privitoare la calitate corespund prescripțiilor normelor, dacă sunt eficiente și potrivite ca să atingă scopul dorit. Pentru audit se va forma un grup de 2-4
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
fi și de a crea valoare pentru societate. Ea sintetizează legea existențială a instituției respective și explicitează viziunea ei. Misiunea determină evoluția universității, În sensul transformării viziunii În realitate. În timp ce viziunea exprimă o stare ideală posibilă, misiunea exprimă o evoluție programatică spre această stare. Viziunea se concentrează pe imaginea internă a universității și pe aspirațiile managementului academic, În timp ce misiunea se concentrează pe imaginea externă a universității și pe determinanții sau factorii decizionali ai managementului academic. Pe scurt, misiunea comunică ce este
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
diferiții participanți la procesul de decizie și dând celorlalți, pe de altă parte, drepturi și obligații (pentru a se asigura că aspectele ce pot fi reglementate devin astfel supuse legii). Legile sunt, așadar, mai degrabă instrumente de reglementare decât norme programatice, de care diferă prin faptul că sunt inevitabil asociate unor consecințe legale, În timp ce normele programatice nu aduc nici o restricție ci doar surprind anumite direcții specifice de dezvoltare. Odată ce documentele programatice capătă o formă legală, legile Își pierd puterea legală și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
obligații (pentru a se asigura că aspectele ce pot fi reglementate devin astfel supuse legii). Legile sunt, așadar, mai degrabă instrumente de reglementare decât norme programatice, de care diferă prin faptul că sunt inevitabil asociate unor consecințe legale, În timp ce normele programatice nu aduc nici o restricție ci doar surprind anumite direcții specifice de dezvoltare. Odată ce documentele programatice capătă o formă legală, legile Își pierd puterea legală și, odată cu aceasta, și rostul existenței lor. Pentru a evita neputința legii trebuie să se facă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Legile sunt, așadar, mai degrabă instrumente de reglementare decât norme programatice, de care diferă prin faptul că sunt inevitabil asociate unor consecințe legale, În timp ce normele programatice nu aduc nici o restricție ci doar surprind anumite direcții specifice de dezvoltare. Odată ce documentele programatice capătă o formă legală, legile Își pierd puterea legală și, odată cu aceasta, și rostul existenței lor. Pentru a evita neputința legii trebuie să se facă și să fie luată În considerare distincția dintre elementele ce pot fi reglementate și formalizate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de inducere a unor schimbări calitative În Însăși practica socială. O altă tendință a conținutului, conturată În cadrul procesului de modernizare a Învățământului, este aceea de creștere a ponderilor opțiunilor și a creșterii controlului studentului asupra rutei sale profesionale. Deși documentele programatice menționează explicit această direcție de dezvoltare a Învățământului universitar, acordându-i o mare importanță, În universitățile românești s-au luat numai unele măsuri cu caracter cvasiadministrativ, izolate, fără a decurge dintr-o concepție unitară și armonioasă, susceptibilă de a se
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
dincolo de orice suspiciuni, că cititorul (între care persoane onorabile, la opinia cărora ținem) s-a așteptat să ne lansăm, chiar de la primul număr, în atacuri revanșarde, în polemici jenante, suburbane etc., procedee pe care le-am refuzat, spre dezamăgirea unora, programatic. Și asta nu pentru că am fugi de polemici, de dezbateri incomode, ci pentru că înțelegem să facem lucrul acesta nu doar negând vehement, dar căutând mai întâi să afirmăm ceva. Se pare că cititorii, mai bine zis o mare parte a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
În plus, el riscă să devină irelevant prin analogie: obsesia morții poate conferi literaritate jurnalului În măsura În care literatura admite, ca un caz particular al ei, jurnalul intim! Cu adevărat relevantă e o altă ipostază: jurnalul e un gen care, În mod programatic, se opune morții. Cu alte cuvinte, acceptarea ipotezei că el apare nu pentru a dubla celelalte genuri confesive (autobiografia, corespondența, biografia, carnetele), ci pentru a deveni un partener În neîntrerupta competiție viață-moarte. Un caz particular al acestei relații este cel
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ideile gânditorului și ale omului de acțiune se Întinde o prăpastie”. El poate gândi ca un fascist - și o face cu infinită delectare - dar nu va acționa niciodată În consecință. Îndepărtarea de lume, Înstrăinarea maladivă, mizantropismul pornesc dintr-un dispreț programatic al oficialității, al osificatei structuri statale. Tot ceea ce decurge de aici - refuzul legii, al ordinii stabilite, al convențiilor - va fi o cădere treptată În afara societății și a socialului. Filipicele sale Îmbracă, uneori, forma răutății gratuite, de jos nivel, transpunându-și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de acest gen reașază individul la locul său firesc - parte a unei relații sociale bine stabilite. Ar mai trebui, poate, precizată condiția ontologică a intimității. Ca parte a sinelui, adică formă a „capitalului individual”, ea nu se opune În mod programatic și direct exteriorității, cum ar fi fost normal. Printr-un artificiu destul de străveziu, de altfel, ea deviază confruntarea cu forțele care scapă de sub controlul scriitorului, exilându-le Într-un spațiu al așteptării. Energia astfel economisită va contribui la stabilirea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
stereotipia, prin repetabilitatea sa... Funcțiile personajelor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de cine și în ce mod le îndeplinește. Ele sînt părțile componente fundamentale ale basmului" (V. Propp, 1970: 25-26). Ceea ce contează este deci sintagmatica narațiunii, fluxul acțiunii, programatic evidențiat de Propp însuși: "nu ceea ce vor să facă personajele este important, nu sentimentele care le însuflețesc ci, actele lor ca atare definite și evaluate din punctul de vedere al semnificației pentru erou și al desfășurării intrigii" (V. Propp, 1970
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu rareori, dincolo de verosimil, fie în sfera fantastică, fie în cea fabulistică. Prezența limbii populare și a motivelor literare care își trag seva din literatura de acest gen sunt extrem de importante: pentru că umaniștii, erudiți prin formație, le-au preluat, uneori programatic, alteori polemic și, pe alocuri, chiar fără a-și fi dat seama, au creat ceea ce mai târziu se va numi parodie serioasă despre care vorbea Genette în Palimpsestes. La littérature au second degré. Dar elementele limbii și credinței populare se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
astfel obținută se susține prin numeroase exemplificări, fie din literatura rusă, fie din canonul universal, accentul căzând asupra ideii de canon, rareori asupra unor parodii marginale. Registrul "formal" variază de la spectrul prozei la cel al textului liric, într-un articol programatic fiind luată în calcul chiar folosirea parodică a stilului epistolar etc. Articolul lui Iuri Nikolaevici Tînianov intitulat Dostoievski și Gogol (Despre teoria parodiei) rezonează exemplificând, cum lesne se subînțelege, prin categoria numelor mari din literatura rusă cu ideile lui Tomașevski
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
literaturi și exploatată până la refuz de postmoderniști, către metaficțiune. Aceasta orientează textul (prin lectură) spre modul său de producere, aspect pe care parodia îl ilustrează nelimitat. În Noul Roman francez în care se înscrie și Philippe Sollers autorul unor articole programatice precum Nivelurile semantice ale unui text modern sau Literatură și totalitate cu texte precum Drame (Dramă) și Nombres (Numere), funcția de reprezentare și verosimilitatea, care făcuseră până atunci "concurență Stării Civile" în contextul realismului pe tipar balzacian, cedează întâietatea scriiturii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dezvoltarea comunicațiilor și aduce în societățile care au îmbrățișat-o atenuarea sau chiar eradicarea foametei, a bolilor, a sărăciei, a mizeriei, prelungirea speranței de viață și creșterea nivelului educației sau, altfel spus, implementarea ideii de stat al bunăstării vezi lupta programatică cu inamicii societății enunțați de lordul Beveridge în 19422. Pe de altă parte, ea are și o latură "întunecată", fiindu-i asociate fenomene precum cel al dezvrăjirii enunțat de Weber sau al prăbușirii respectului descris de Durkheim care, astăzi poate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mod fatal "claustrație și halucinație; combustiune interioară și vis de treaz, deformare și viziune personală în planuri noi". De aceea, psihologia lui Bizu e de la bun început modelată în așa fel încât să anticipeze o estetică sui generis, reflexiv-estetizantă, individualistă, programatic non-realistă și anti-sămănătoristă. Atunci când analizează "cazul" agronomului Anton Klentze (un visător înțelepțit prematur, dar nu un artist), comparând pe Bizu cu Eminescu, de pildă, prozatorul subliniază fondul psihic comun, "moldovenesc", cum și "diferența specifică" dintre geniu și omul de rând
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]