1,461 matches
-
-i stă ca pe gard. L am urmărit amuzat săptămâna trecută într-o apariție televizată. Realizatorul a început prin a aduce aminte telespectatorilor cele mai răcnite afirmații ale liderului PRM de când face umbră spectrului politic. Ce vremuri! Ce sfântă mânie proletară! Ce era la gura lui! Despre monarhie: „a transformat țara în maidan“, sau „regele Mihai a luat mită două avioane de la Stalin“. Despre problema națională: „eu sunt naționalist de la mama mea“ [...]. „Noi vrem să facem România Mare cu frații noștri
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
coroborat cu o rigoare sporită în colectarea acestuia, aduce până la urmă mai mulți bani la buget, din care se pot acorda ajutoare sociale mai mari. Pentru Ion Iliescu problema era doar să înfiereze opoziția, preocupată de soarta bogătașilor. Sfânta mânie proletară din glasul său a ridicat sala în picioare. Iar analiștii au avut imaginea plastică a viitorului PSD roșu aprins, după ce, de bine de rău, Năstase îl mai decolorase. La Bârlad, unde s-a deplasat tot ca președinte al României la
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
târziu. Iliescu a avut 15 ani la dispoziție, în care putea rosti acest discurs și s-a mulțumit cu aluzii. A avut toate pârghiile pentru a și-l pune în practică și n-a mișcat un deget. Sub basca lui proletară a crescut și s-a lăbărțat exact ceea ce acum arată cu degetul. Cu cine să mai plece acum la luptă? Cu Talpeș și Corina Crețu? Până și Dan Iosif a făcut avere. Un singur post TV, și acela axat pe
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
mai sus a sărit Iliescu când a auzit de lustrație, este ca și cum PSD ar spune „am rupt-o cu comunismul“. Și în plus, tocmai în ziua aceea fusese chemat la Parchet ca învinuit în dosarul mineriadei din ’90. Cu mânie proletară, Iliescu a înfierat „coloana a V-a din PSD care face temenele dreptei“ și a chemat la recâștigarea încrederii muncitorilor și țăranilor. „Bine că nu mai suntem în ’50, să fiu trimis la Canal, pentru deviaționism de dreapta“, a spus
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
sunt cel mai bun prieten al omului revoltat de chestiune. Ele sunt foarte greu de acceptat, pentru mulți dintre românii care nu se împacă la gândul unei Republici Becali, cu Dan Diaconescu șef la CNA. Dar, oricâtă revoltă și mânie proletară țâșnesc din „corazonul“ omului cu gândire stăpânită, capabil să măsoare credibilitatea în altă unitate de măsură decât „bekalul“ sau „kilo-elodia“, realitatea și Realitatea îl contrazic. Clasamentele populare au efect șocant asupra românilor cumpătați. Din ele află, cu uimire, că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
îmi spunea, pe un tot cât se poate de serios, că el cumpără această publicație „pentru interviurile excelente“ din interiorul coperților și nu, ferească...!, pentru alte chestiuni „arzătoare“ de pe-acolo. Drept urmare, având un public care „condamnă“ violența cu mânie proletară, dar care stă pironit în fața Știrilor de la ora 5, televiziunile românești reacționează la stimuli mai ceva ca broasca la disecție: ele difuzează, zilnic, cam o oră de agresiuni verbale sau fizice în jurnale. Povestea cea mai elocventă, care arată succesul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de la Vatra Și după cel de-al doilea război mondial peste 80% din populația țării locuia la sate. Comuniștii români instruiți și educați la Moscova s-au preocupat îndeaproape de chestiunea țărănească. Ei nu puteau admite ca într-un stat proletar, majoritatea populației să trăiască în mediul rural. încă din toamna anului 1944, activiștii de partid au fost trimiși la sate pentru a le promite țăranilor o nouă împărțire a pământurilor, de această dată, dreaptă și rapidă. Pentru a-și arăta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
capitalismul cu ajutorul forței armate”, Ungaria urmând a fi transformată „întro colonie americană dată în arendă lui Tito și condusă de spionii acestuia - alde Rajk, Rob, Palffy”. Peste hotare era răspândit zvonul că disidenta reprezenta linia națională și intelectualista împotriva aripii proletare a Partidului Comunist, liderul fiind prezentat că un „luptător național”. Principala concluzie ce ar trebui trasă după procesul de la Budapesta ar fi cea legată de necesitatea sporirii „vigilentei revoluționare”. Inițial se credea că acțiunile comuniștilor iugoslavi nu sunt decât niște
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a burgheziei, care a căutat în permanență să abată partidul de pe drumul just”, să provoace repetate crize în rândurile lui, conducându-l în cele din urmă „la o înfrângere rușinoasă”. Prin compoziția socială, formațiunea n-a fost niciodată un partid proletar, muncitorii fiind reprezentați în procent mai mic de 10%. Că o ciudățenie, unul din membrii săi ar fi fost prințul Mihailo Petrovici, nepotul regelui Nicola, al Muntenegrului, „cunoscut spion și aventurier internațional”. De asemenea, Marian Bretselj, liderul Partidului Creștin, „agentura
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Prietenul Sava”, încredințată tiparului de scriitorul Petre Dimitriu, gorjean prin adopție, ce avea ca subiect o întâmplare derulată la granița cu Iugoslavia. Personajul principal, Sava, era un luptător comunist iugoslav, ce nu vrea să trădeze cu nici un chip „cauza internaționalismului proletar.” Partizan în anii războiului „lupta cu aceeași dăruire împotriva noilor fasciști, călâii titoiști”. Un locotenent român, devenit prietenul său pe un șantier din Șerbia, îl regăsește împușcat de „mercenarii lui Tito”, în timp ce încerca să treacă frontieră în România. Ultimele cuvinte
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
deranjează, dar ei sufereau de aceiași boală amândoi. Nu mai aveau liniște nici unul, pățise ca Dumnezeu cu Adam, după ce o construise pe Eva. Fetele le furaseră toată liniștea la amândoi, cât erau ei de sfinți și fideli eticii și moralei proletare. Nu se puteau regăsi, își furaseră liniștea vieții unii altora, umblau ca niște drogați. Singura Nora era mai cumpătată și răbdătoare, nu se exterioriza ca să nu-i vadă și alții suferința. Se doreau unii pe alții, dar nu aveau unde
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de psihologie, activitatea lor era recunoscută în Europa Occidentală și în SUA. Toate acestea s-au întâmplat în condițiile în care omului de rând, concret, nu i se oferea altă șansă decât să-și pună întreaga suflare în serviciul dictaturii proletare, al unui stat ateist, care abia dacă mai tolera biserica și doar anumite culte, unde preoții și cei care s-au dedicat teologiei erau prigoniți. Singura libertate individuală tolerată era cea națională, o situație care se explică prin faptul că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
prin integrarea ei în cea universală, că etapele de edificare paradigmatică parcurse nu sunt simplist interschimbabile din rațiuni ideologice locale și de moment, în sfidarea oricăror criterii epistemologice. Eforturile imense făcute pentru izolarea internațională a psihologiei în deceniile de dictatură proletară nu se pot suplini cu entuziasmul ideologic de moment, fie el și național. Când am evidențiat că paradigma de suport a cunoașterii psihologice se face dependentă și de teologie, de contribuțiile realizate din această perspectivă, nu am bănuit ce rană
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ea se vor dovedi mulți colegi de breaslă, cât de profunde sunt implicațiile sociale ale acesteia. Fenomenul se explică prin faptul că timp de mai bine de o jumătate de secol în România (ca și în celelalte state cu dictatură proletară) edificarea acestei secvențe a paradigmei de suport a psihologiei s-a făcut în spiritul partinic al raționalismului materialismului dialectic, în centrul căruia se afla un ateu, ale cărui probleme de credință creștină au fost aruncate la coșul de gunoi al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asceză și se contopește cu puterea divină, de atunci încoace, oferă o șansă în plus să ridice în societate greutatea specifică a psihologiei. Însă disprețul cultivat pentru perspectiva creștină în psihologie, din România, practicat decenii la rând în pe-rioada dictaturii proletare, a făcut ca psihologia să se îndepărteze de teme teologice de acum seculare, cum ar fi cele referitoare la dragoste, căsătorie, naștere sau moarte. Problemele de acest fel erau considerate prea "mistice" ca să fie abordate și dezvoltate în tratatele teoretice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca un om de cultură de excepție. Păstrarea sa în memoria societății a fost și este afectată de o parte a creației sale poetice, de cântare oportunistă a ordinii sociale instaurate după cel de-al doilea război mondial, a dictaturii proletare, însuflețite de ideile comunismului, dedicată conducătorilor politici ai acelor vremuri. Complementar însă acesta s-a mai distins prin activitatea sa științifică de profesor universitar, inițial la Cluj și pe urmă la București, un traseu înscris de condeiul pe care l-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai fie președinte al Uniunii Scriitorilor din România, fapt care l-a făcut să aibă mai mult timp pentru activitatea didactică universitară. Era deceniul al 7-lea al veacului trecut, de relativă relaxare a strânsorii relațiilor sociale impuse de dictatura proletară. Numirea sa la conducerea catedrei s-a produs după doi ani, în contextul social politic al acelor vremuri, de trezire a interesului autorităților de atunci pentru psihologie, pentru controlul aplicațiilor sale pe tărâmul conștiinței oamenilor. Evenimentul merită o considerație istoriografică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
era observat la animale, acolo se putea produce doar după chipul și asemănarea omului. Scolastica așezase omul deasupra naturii, comportamentul oamenilor era ceva cu totul diferit față de cel al animalelor. Uimitor, dar aceeași idee se păstra și sub regimul dictaturii proletare, singura psihologie posibilă fiind cea umană. Slăvirea supremației omului asupra naturii, asupra relațiilor dintre oameni și-a păstrat valabilitatea până mai în zilele noastre. Ordinea de stat de atunci, a dictaturii proletare, își permitea să reproducă un asemenea raport de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aceeași idee se păstra și sub regimul dictaturii proletare, singura psihologie posibilă fiind cea umană. Slăvirea supremației omului asupra naturii, asupra relațiilor dintre oameni și-a păstrat valabilitatea până mai în zilele noastre. Ordinea de stat de atunci, a dictaturii proletare, își permitea să reproducă un asemenea raport de sorginte scolastică, în care imaginii sfinților zugrăviți în biserici le era substituit proletarul din uzină în acord cu ideologia ateistă. Pentru obținerea producțiilor materiale din uzine și fabrici nu avea importanță câtă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de șef de catedră al învățământului universitar bucureștean. Pretext pentru desăvârșirea acestei rațiuni s-a găsit nu în competența sa științifică superioară, ci în acea parte a creației sale literare în care a slăvit oportunist ordinea de stat a dictaturii proletare. Pentru această parte a liricii sale, M. Beniuc era trecut în rândul activiștilor, a oamenilor pentru care sistemul acorda privilegii. Era deci firesc ca, în instanța următoare, același sistem să-și revendice dreptul de a-și impune interesele, să pretindă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
privilegii. Era deci firesc ca, în instanța următoare, același sistem să-și revendice dreptul de a-și impune interesele, să pretindă răsplată. În acest caz interesul vizat a fost punerea psihologiei și a psihologilor în subordinea partidului și statului dictaturii proletare. Se putea atinge acest scop prin M. Beniuc, prin numirea lui în funcția de șef de catedră, care s-a făcut prin juxtapunere forțată a omului de cultură rapsod și al omului societății comuniste peste omul de știință, care nu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ionice a excitației, etc. Studenții l-au agreat, mai puțin autoritățile. Din octombrie 1967, Zapan se pensionează, iar activitatea sa didactică se reduce doar la aceea de conducător de doctorate în domeniul psihologiei generale. Nimeni în sistemul social al dictaturii proletare nu putea fi deasupra intereselor statului și partidului, care, prin numirea lui M. Beniuc la cârma catedrei de psihologie, promiteau să fie mai bine satisfăcute. Înlocuirea lui Gh. Zapan a fost făcută în spiritul grijii purtate pentru sănătatea sa, prin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de psiholog pierdut într-un laborator al Universității clujene, preferă să se dedice valorificării harului său poetic, carierei de scriitor. Era pătruns de suflul gândirii filosofice germane, cu care s-a așezat oportunist pe valurile instalării în țară a dictaturii proletare care au făcut din teoria filosofică a comunismului fundamentul ideologic al noii ordini de stat. În condițiile menționate mai sus se poate admite că M. Beniuc nu a râvnit niciodată funcția de șef de catedră. Profesional desfășura o activitate științifică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Germania hitleristă și cea care i se înfățișa în țară, care îi tăia tot mai des din elanul conceptual de comunist, ca să-și asume acum riscul compromiterii unei cariere înfloritoare într-un sistem în care devenise un privilegiat. Ideologia dictaturii proletare acelor vremi era foarte activă și creatoare, nici o cucerire sau progres științific nu era prea mare ca să nu-i poată fi inclusă și asimilată ca proprie, conformă filosofiei socialismului. Ce nu putea fi integrat acestei dogme, ce nu era pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interesele de partid și de stat. În raport cu ideologia acestei dictaturi, care degenera progresiv într-un naționalism vulgar, psihologia nu putea exista decât prin subordonare necondiționată; n-a putut ea exista altfel nici în Uniunea Sovietică, țara de origine a dictaturii proletare, care a făcut din teoria psihofiziologică a lui I.P. Pavlov o parte a ideologiei sale importată ulterior și la noi. Pavlovismul a putut deveni o ideologie a dictaturii proletare prin ignorarea diferențelor de natură dintre comportamentul animal și cel uman
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]