1,482 matches
-
de joc. Adio profesie intelectuală, în tradiția veche de trei generații a familiei!... Nimeni n-avea să se mai uite la ea; peste tot uși trântite în nas și toți aveau să-i spună, privind-o de sus cu mânie proletară, că unei odrasle cu un tată ca al ei nu i se cuvenea, pe scara ierarhiilor sociale și profesionale din țara fericirii sociale, decât o lopată grea sau o coadă aspră de mătură! Dar de ce crimă îngrozitoare s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în burtă. Luat pe neașteptate, Victor își duse instinctiv mâinile la față și se clătină pe picioare, dar nu se prăbuși. De ce nu ți-ai văzut de școală, mă? îl auzi și pe portar apostrofându-l, cu o mânie tipic proletară. Că poporul, partidul și guvernul are grijă de voi, să vă țină-n școală, mă, și voi vă țineți de prostii, 'tu-vă mama voastră de golani și de bandiți!... Lasă, c-o să te-nvățăm noi cum e cu democrația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
În timp ce corpul Îi tremura oricum din pricina bolii, mai vizibil În momentele de emoție, cum se arăta și cel pe care Îl trăia la vederea parabolicelor care Împodobeau destule case din oraș, și chiar din cartierul lor, mai puțin avut, mai proletar, dacă se lăsa deoparte vila doamnei Ster, dar tocmai de aceea Îndrăgit. Ar fi putut să-și facă oriunde casă În oraș. El Însă a preferat să rămână În „Bosnia”, În casa Martei, lăsată moștenire de domnul Andrei Morar, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
tovărășiilor și ale gospodăriilor agricole. Unii Îl și numeau „tovarășul părinte”, iar preotul Petridean Îl invita de fiecare dată la masă și, după două, trei pahare de țuică, i se adresa cu „frate Coriolane”, spre mirarea golită de sfânta mânie proletară a secretarului de partid, nelipsit de la petrecerile tovărășești din casa parohială. Teoria lui era simplă: Dacă oamenii vor crede cu adevărat În viața nouă și Îmbelșugată care Îi aștepta, atunci așa vor și trăi. Ca să fie cât mai covingător, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
serviciu. Ultima zi de serviciu, fiindcă tocmai Îmi dădusem demisia. Am luat, ca de obicei, metroul de la Aviatorilor pentru Piața Sudului. Mă duceam, ați priceput, la garsonieră. Aglomerație medie: nici prea-prea, nici foarte-foarte, căldură din belșug, vagi arome de transpirație proletară În plină tranziție spre capitalismul biruitor, gălăgie moderată, cu șanse de radicalizare, În sfârșit, ambientul curent, ce mai... N-am prins loc pe scaun, așa că m-am plasat strategic În zona ușilor din dreapta după direcția de mers. Acolo aveam cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de timp, mimând gesturi ale unora de demult, tolăniți pe canapelele roșii--vișinii așa cum, odinioară, ne imaginam, stătuseră cei despre care citiserăm prin cărți sau unul ca mine mai auzise și din povestirile câte unuia care trăise pe atunci. În aerul proletar al „Capșei“, în cofetăria devenită doar un vestigiu încețoșat de timp pierdut, ne plăcea, Esterei și mie, să ne cufundăm ca și cum am fi alunecat, fie doar și în curgerea unei simple închipuiri, în poveștile păstrate încă în plușul acelor canapele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mic, puiul de coreean ai cărui părinți căzuseră vitejește în lupta împotriva americanilor imperialiști. Wuwing cel mic mi se pare că a fost adus apoi în colonia de refugiați coreeni de la Mogoșoaia, din palatul brâncovenesc. Credeam în creatorul flămând, în proletarul făuritor de opere memorabile, în lihnitul care umblă cu capodopera în țoașcă și nu se poate afirma deoarece îmbuibații nu-l recunosc. Eram convins că arta este o expresie a luptei de clasă. Târziu, când am început să mă dezmeticesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
intrat odată într-unul dintre acestea, de frică, am băut doar suc de roșii diluat cu apă de la chiuvetă. A trebuit să mă dezintoxic apoi la „Caneaua spartă“ (sub Arsenal) trei zile, șnur, program complet, zi-lumină și alcoolurile cele mai proletare scoase pe piață, în disperare, de către multilaterala noastră dezvoltată... Beat am intrat și în tranziție. Dezmeticit, acum, când coborârea a început, văd că nici măcar amintiri nu am prea multe. Regrete cu atât mai puțin. Îmi pare rău, cu o jale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
intersecție și vi l-a săltat. Sau l-ați uitat acolo. Sau nu l-ați mai luat de la galderobă. Ceva ați făcut cu el, de nu-l mai aveți. Mă privea compătimitor, disprețuitor, scârbit, furios. În cele din urmă ura proletară ajunse la suprafață. — Om de încredere! Vă pune poporu’ în funcții și vă bateți joc de noi. Vă trimite la ziua tovarășului și vă matoliți ca ultimu’ nehalit. Îl întărâta tăcerea mea. Nu urmăream decât cum crește frica în mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Cu accentul puternic din Brooklyn, numele actorului ieșea din gura ei ca Victa Machuah, ca și cum litera r s-ar fi atrofiat într-o asemenea măsură, încât fusese exclusă cu totul din alfabetul limbii engleze. Mă prăpădeam după vocea aceea pământoasă, proletară. Îmi dădea sentimentul că sunt pe teren sigur cu ea și, în ce privește restul calităților pe care le avea, vocea îți arăta că ai de-a face cu o femeie fără pretenții, o femeie care crede în cine și ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o campanie de donat spermă pentru a răscumpăra o uzină pe cale de privatizare și în prag de concedieri, este un Mitică proletar suculent, care se transformă într-un nea Anghelache de un dramatism înduioșător cînd află de la autorități că sperma proletară este doar bonne pour l’Orient - și deci nevandabilă. Rîzi cu poftă, dar te cuprinde și o tristețe iremediabilă în fața condiției derizorii a omului post-socialist, pe care scenariul nu-l ia nici o clipă în derîdere. Caragiale va rămîne pentru totdeauna
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
odată în această zonă, trăgea mai repede o raită și prin cimitirul lui preferat - un adevărat paradis al localității, grație întregii lui flore, de la tufele de tuia, buxus și ienupăr până la brazi argintii masivi; de la simple și modeste monumente funerare, proletare chiar, de pe mormintele construite în timpurile noi, la monumentele și chiar capelele valoroase confecționate în urmă cu cel puțin un secol, din blocuri masive de marmoră frumos înflorate. Aceste plimbări deveniseră deja, pentru pensionarul obsedat de insomnie, un bun exercițiu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
căptușit cu mesadă, pe care-l primise de ziua lui, în urmă cu vreo 30 de ani, cu cravată și vestă de efect, pe care aveai impresia că nu le dădea jos de pe el nici când dormea, cu o șapcă proletară - cum îl lua în răspăr soția făcând aluzie la faptul că până și el ar da bir cu fugiții, adică ar vrea să se dea bine cu valul. Pe Epa nu-l încălzeau vorbele astea și bodogănea: Idei de prost
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
gîtului și cu o perniță de ace la rever, masivul și distinsul domn Cost, pe care Rowe Îl văzuse mort la serata doamnei Bellairs. Figura lui Își reluă locul În memoria lui Rowe, alături de domnul Newey din Welwyn, de poetul proletar și de fratele Annei Hilfe - la fel cum un cuvînt dezlegat Într-un rebus clarifică adesea un ansamblu Întreg de cuvinte, dîndu-le un sens: Cum Îl prezentase, oare, doamna Bellairs? „Omul nostru de afaceri“ - da, așa Îi spusese. Rowe rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
două: o parte era falsă iar cealaltă, adevărată. Religia devenise opium pentru popor. Toate năzuințele nobile în voia cărora, de regulă, se lasă orice tînăr luau un caracter antagonist. Începuse să-mi fie rușine că nu fac parte din clasa proletară. Merită să se știe că întreaga noastră generație judeca în acest chip: din clasele mai mari ale școlii, tineri studioși părăseau băncile și plecau pe șantiere, în timp ce noi, mai mici, doream să ajungem „timuriști”. Modelul nostru era eroul unei piese
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
refuză arta mîrlănească. Cînd scrii, faci meserie. Meserie e și cînd văcsuiești ciubote. La închisoare am pupat mîna unei pușlamale care mă plesnise: strașnic își mai știa meseria. - E important conținutul, continuă Ovidiu. - Ce-i aia!? - Trăim în era poeziei proletare. - Nu-mi umbla mie cu clasa asta de declasați. E masă de manevră pentru politicieni. Dă-le haleală, nu scaune în parlament. E specie fără tradiție, care o să dispară. Nu flutura unor dobitoace steagul. Orăscu călca cu pași de ostaș
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la o bere, nici nu luau vomitive de doi lei. La fel ca și Tibi. Un rafinat al acoolurilor, având În plus gusturi literare decente. Cred că cei mai mulți dintre noi Îl invidiam, fără s-o mărturisim. Fiindcă noi ne doream proletari, ăsta devenise, tot lucrând la cooperativa Celebrului animal, idealul nostru social. Iar la Tibi, la casa de la țară, ne duseserăm să sărbătorim 1 Mai muncitoresc. Veți spune că ipocriți și pozând. Dar asta făcea parte din confuzia pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și bocind În principii, alții ticăloși sadea. Cu toții - lipsiți de imaginație. * Oare cum de nu prevăzuserăm asta? Că vom ajunge de stânga, vreau să zic. Era clar de la bun Început: idealiști, oferindu-ne textele masselor, ușor anticlericali, simpatizând cu emigrația proletară română, cu căpșunarii din Spania, cu fierar-betoniștii din Israel, cu cei care-i ștergeau la fund pe octogenarii nemți, cu cei care culegeau portocale În Grecia. Cu cei care se omorau cu zile, trăind mizerabil, În dormitoare comune pe plantații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să se Întâmple nici În ziua aceea. De băut, da, din vinul adus de Tibi, după cum fusese Înțelegerea. Sâmburești, numai el putea găsi așa ceva. Bineînțeles, aveam și bere, ne pregătiserăm și de un grătar cu mici, În definitiv mimam relașul proletar. Îmbrăcați În tricouri roșii, unii dintre noi ne imprimaserăm pe ele chipuri revoluționare, nu chiar Che Guevara, Însă măcar un subcomandante Marcos, ori câte-un Sacco&Vanzetti, un Chomsky. Ascultând pe Manu Chao, cu cântecele lui despre desaparecidos din Argentina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
spun eu, fiindcă se pare că și acum lucrul acesta este ținut în mare secret. Cei care executau mârșava ispravă, în ajun de Crăciun, se temeau ca să nu rămână spuse cu limbă de moarte de Ceaușescu, celebrele cuvinte ale cântecului proletar nu-i nici o mântuire, în regi, ciocoi sau Dumnezei" fiindcă poporul acesta, nu trebuia să afle prea curând adevărul acesta, iar când îl vor afla, să fie prea îndobitociți ca să mai înțeleagă mesajul. Acum în privința ciocoilor și mai ales al
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lăfăia pe jumătate de pagină, ca să vadă toată lumea: „Comunistul Ion Iliescu, a luat hrana de la gura unui emigrant african!" în care se înfiera, na, că eram să zic, precum în Scânteia Lui Octavian Paler și Silviu Brucan, cu adâncă mânie proletară, faptul că și în zilele noastre, comuniștii iau cu nerușinare hrana de la gura unor nenorociți, cum a fost cazul acesta, în care unui sărman emigrant african, i s-a luat cu silnicie hrana de la gură. Rușine să fie Iliescule, jos
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Ca să te lase să aplici metodele β și γ, accepta chiar și parfumuri, cercei, broșe. O tipă pe cinste. Liceul aduna progeniturile care nu intraseră la școli mai înalte. Deci o școală de nivel mediu la intersecția a trei cartiere proletare. Elevii aveau tot atâta chef de învățat pe cât aveam eu să sar coarda în cimitirul Bellu, sau să emigrez în Bangladesh. Importante erau ritualurile aborigene. Dacă voiai să rezonezi cu undele electromagnetice emise de creierul colectiv al colegilor și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mulțimea smulgându-și mustața cu un aer aferat. Cu perseverență și șerpuire insistentă, am reușit să ajung mai aproape de catafalc. De fapt cel mai de folos mi-au fost diverși indivizi în salopete muncitorești, dotați cu serviete jerpelite și șepci proletare tip Gheorghiu-Dej. Ipochimenii ăștia străpungeau talazurile de admiratori cu aerul încruntat al unui spărgător de gheață, șuierând amenințări printre dinți: dați-vă la o parte, mai sunt și oameni care muncesc în țara asta, nu doar gură-cască! Am profitat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
înhaț de guler borcanul de muștar și să-i propun să-mi vândă jumătate din afacere contra salariului meu de profesor debutant, întrunirea de business a fost spartă de un individ în salopetă muncitorească, dotat cu servietă jerpelită și șapcă proletară, care ne împrăștie ca pe niște popice, mârâind teribil de supărat: ia faceți loc, mai sunt și oameni care vor să muncească în țara asta, nu doar gură-cască! C XXV Deschise mail-ul. Erau două mesaje, unul de la doctorul Iolescu, celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ea. Ca să pună un scut între ea și realitatea perplexă, purta niște ochelari de soare enormi, care îi acopereau jumătate din față. Pentru românul de rând, abia scăpat de uniformele stupide în care era nevoit să se deghizeze la parăzile proletare de 1 Mai și 23 august, Sabina avea efectul unui marțian venit să-i sfideze pe bieții pământeni, îmbrăcați toți în negru și gri. Curiozitatea îi dădu afară din case pe vecini. Nea Fane și țața Leana, care, de la plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]