2,396 matches
-
pe latura de vest. În fața intrării se afla o prispă cu șase stâlpi ce adăpostește intrarea. Spațiul destinat femeilor, pronaosul este tăvănit, deasupra acestuia fiind amplasat turnul bisericii. Spre turn dar și spre corul ce se afla în jumătatea dinspre pronaos a naosului se putea ajunge chiar din prispă urcând o scară. Intrarea în biserică, datorită importanței sale recunoscute, a fost tratată cu maximă atenție. Ancadramentul ușii, ce era în partea superioară rotunjit avea o frumoasă decorație sculptată: cruci, rozete, motivul
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
partea superioară rotunjit avea o frumoasă decorație sculptată: cruci, rozete, motivul frânghiei fiind și el prezent. Se presupune că portalul acestei biserici semăna cu portalul bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei bisericești din pronaos. Naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre altar se putea intra
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
motivul frânghiei fiind și el prezent. Se presupune că portalul acestei biserici semăna cu portalul bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei bisericești din pronaos. Naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre altar se putea intra prin cele trei spații destinate trecerii: cele două uși diaconești
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
Grosimea pereților varia între 15-17 cm, înălțimea pereților fiind de 2,5 m iar cea a bolții de 2,1 m. Istoricul de artă Mariu Porumb datează pictura din absida altarului și naos la sf. sec.18, iar cea din pronaos în prima jumătate a veacului următor.În general pictura din această biserică respectă tradiția postbizantină, receptând anumite influențe occidentale în cadrul stilului, dar și al iconografiei. Pereții altarului sunt decorați predominant cu reprezentări de sfinți ierarhi și cuvioși. În partea sudică
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
cele 4 icoane împărătești. Al doilea este dedicat icoanelor prăznicare. Cel de-al treilea registru conține reprezentările apostolilor, iar în centru imaginea lui Iisus Arhiereu. Ultimul registru înfățișează "Răstignirea lui Iisus", flancată de câte 6 medalioane cu reprezentări ale proorocilor. Pronaosul, spațiul de unde asistau la slujbă femeile, este decorat predominant cu reprezentări feminine. Pe peretele de est, în partea superioară sunt reprezentate în medalioane "Maica Domnului" flancată de "Sfintele Ana și Elisabeta". La stânga și la dreapta portalului sunt pictate direct pe
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
focul, spune legenda. Monumentul se aseamănă cu Biserica Bulenilor ca siluetă. Absida altarului este de formă dreptunghiulară și acoperită cu o boltă semicilindrică. Naosul este și el acoperit cu o boltă semicilindrică supraînălțată, astfel că acoperișul are dublă poală. Peste pronaosul tăvănit se înalță turnul-clopotniță cu silueta sa sveltă. Biserica păstrează parțial pictura murală. Dintre scenele conservate se pot menționa în pronaos Judecata de pe urmă (pe peretele nordic) și Pilda celor zece fecioare. Pe boltă se mai poate distinge, într-un
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
boltă semicilindrică. Naosul este și el acoperit cu o boltă semicilindrică supraînălțată, astfel că acoperișul are dublă poală. Peste pronaosul tăvănit se înalță turnul-clopotniță cu silueta sa sveltă. Biserica păstrează parțial pictura murală. Dintre scenele conservate se pot menționa în pronaos Judecata de pe urmă (pe peretele nordic) și Pilda celor zece fecioare. Pe boltă se mai poate distinge, într-un cerc mare, o scenă cu Ridicarea din Mormânt a lui Iisus, în culori vii, ce trădează o bună stăpânire a penelului
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
a organizat aici o școală bisericească. În clădirile mănăstirii a funcționat o școală clericală din 1786 și apoi Institutul Teologic începând din 1826. În anul 1796 a fost înlocuită catapeteasma, cu acest prilej fiind demolat zidul despărțitor dintre naos și pronaos. Mitropolitul Veniamin Costachi, care a viețuit între anii 1821-1823 la mănăstire în timpul exilului său, a dispus efectuarea unor lucrări de restaurare în perioada 1827-1828 care au urmărit construirea unui zid de incintă, repararea chiliilor, acoperirea bisericii și a turnului clopotniță
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
treflat, proporții și trăsături arhitecturale cu Biserica Înălțarea Domnului de la Mănăstirea Neamț. Există și unele deosebiri față de biserica sus-menționată și anume: Biserica este susținută de 9 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), două sprijină arcul median al pereților pronaosului, câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale caa dimensiuni pe celelalte
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
nordică în anul 1837 de către mitropolitul Veniamin Costachi, care a înlocuit un altul mai vechi ridicat de mitropolitul Teofan de la Râșca în anul 1579. Ușa de intrare în pridvor se termină printr-un arc în acoladă, portalul de trecere în pronaos se încheie în arc frânt. În biserică nu se află morminte, ctitorii ei (Bogdan al III-lea și Ștefan al IV-lea) fiind înmormântați la Mănăstirea Putna, iar mitropolitul Teoctist al II-lea (care a sfințit biserica) a fost înmormântat
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
unde a fost închinoviat. Biserica a fost pictată în frescă în stil bizantin atât în interior, cât și în exterior. Numele meșterilor nu se cunosc. Picturile din interior datează din vremea domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Deasupra ușii de intrare în pronaos se află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
meșterilor nu se cunosc. Picturile din interior datează din vremea domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Deasupra ușii de intrare în pronaos se află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă, pe care specialiștii l-au identificat a fi mitropolitul Teoctist al II-lea, care a sfințit biserica în 1522. În cupola
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Ștefăniță Vodă (1517-1527). Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Deasupra ușii de intrare în pronaos se află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă, pe care specialiștii l-au identificat a fi mitropolitul Teoctist al II-lea, care a sfințit biserica în 1522. În cupola turlei naosului este pictat Pantocratorul, pe pereții turlei fiind o reprezentare a
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
în biserică a moaștelor Sf. Ioan cel Nou a fost amplasat în dreptul tabloului votiv un baldachin de piatră. Cu acest prilej, s-a deteriorat o parte din pictură. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, îndepărtându-se peretele dintre naos și pronaos, a dispărut o bună parte din tabloul votiv, mai exact chipul Mântuitorului, care primea prin Sf. Gheorghe macheta bisericii pictată în miniatură și partea superioară a chipului lui Bogdan al III-lea. Pe porțiunea ce a mai rămas, lângă racla
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Arborele lui Iesei etc. Arborele este încadrat de o parte și de alta de către chipurile a câte șapte filozofi din antichitate ca Platon, Aristotel și alții. Pe fațada absidei laterale nordice a fost pictat Cinul, Scara Sf. Ioan Sinaitul - în dreptul pronaosului, iar pe fațada sudică este Judecata de apoi acoperită în unele locuri de tencuiala aplicată a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Între anii 1979-1983 s-au desfășurat lucrări de curățare și restaurare a picturii exterioare, cu rezultate deosebite
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
autoritatea regală maghiară. Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost construită în anul 1642, din lemn de stejar, pe temelia unei alte vechi biserici. Ea a fost pictată mult mai târziu, probabil în anul 1753, an însemnat în pronaos de popa Ioan. Monumentul se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene, prezentând elementele sale caracteristice: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Motivul torsadei
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
unei alte vechi biserici. Ea a fost pictată mult mai târziu, probabil în anul 1753, an însemnat în pronaos de popa Ioan. Monumentul se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene, prezentând elementele sale caracteristice: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Motivul torsadei „funia răsucită” ce încinge mijlocul pereților bisericii la exterior, îl regăsim și la ancadramentul ușii, decor specific construcțiilor din lemn ce poate
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
naosului mai apar Sf. Teodosie și Preacuviosul Antonie. De asemenea, este înfățișată Viziunea sfîntului Petru din Alexandria care, plasată în naos, este o aluzie la necesitatea păstrării credinței tradiționale în confruntarea acesteia cu ereziile (temă deosebit de acută pentru biserica maramureșeană). Pronaosul este dominat de o singură temă majoră- Judecata de apoi care se desfășoară amplu pe întreg peretele estic fără delimitări grafice în cadre sau registre. Sus e înfățișat Iisus judecător, în veșmîntul „Patimilor”, încadrat de apostolii așezați în jilțuri; mai
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
pe care i le-a dat Matei Basarab. Biserica din cadrul ansamblului fortificat din Strehaia a fost ridicată cu cheltuiala lui Matei Basarab până în anul 1645. Momentul consacrării bisericii a fost surprins într-o pisanie sculptată în piatră peste intrarea în pronaosul bisericii. "„Acistî Svăntî besearicî dupî voia și cu ajutoriul lui Dumnezeu ziditu-se-a de ăn temei cu porunca și cu cheltuiala pre luminatului și milostivului domn Io Matei Basărăbî voevod a toatî Țara Rumâneascî împreunî cu doamna sa gospoja
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
al treisprăzeacele anu de domniia loru, vă leato bâitia mira 7153 i spăsenia mira 1645; și s-a săvârșit în luna lui august 1 dnă."" Conform inscripției, biserica a fost ridicată din temelii. Pictura interioară din naos, pe peretele dinspre pronaos, păstrează în dreapta imaginea ctitorului Matei Basarab și a soției sale Ileana ținând în mâini macheta bisericii, precum și al fiului lor Matei. În partea stângă, dincolo de golul ușii, apar trei boieri, strămoși ai ctitorului: "„jupan Barbu Craiovescu biv vel ban, jupan
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
jur este deosebit de înveselitoare pentru suflet."" La începutul secolului 19, a fost întreprins un amplu șantier de reparații și renovări ce a cuprins întregul complex monastic. Amploarea lucrărilor și inițiatorul acestora au fost surprinse în pisania pictată peste intrare, în pronaos. "„Cu ajutoriul Sfintei și de viiață făcătoarei Troiță, acum iarăși de iznoavă sau zugrăvit sfânta mănăstire, atăt înlăuntru din început pănă în sfărșăt, precum și pă din afară s-au zugrăvit de sfințiia sa părintele protosinghelu chir Axintie egumenu sfintei mănăstiri
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
cu hramul Sf. Trei Ierarhi imită arhitectura Mănăstirii Dragomirna și a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Biserica are formă de cruce, este acoperită cu tablă zincată și are pardoseală din mozaic venețian . Interiorul bisericii este compus din altar, naos, pronaos și pridvor. Pridvorul este închis și pictat. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, pe o ușă masivă de stejar, cu grilaj din fier în interior și cu stâlpi din piatră de râu. La marginea pridvorului, pronaosul are
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
naos, pronaos și pridvor. Pridvorul este închis și pictat. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, pe o ușă masivă de stejar, cu grilaj din fier în interior și cu stâlpi din piatră de râu. La marginea pridvorului, pronaosul are deasupra sa două turle octogonale oarbe, așezate în dreapta și stânga sa pe o bază pătrată și una stelată. Turlele sunt luminate de câte opt ferestre și au deasupra lor trei rânduri de firide, între care se află decorații sculpturale
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
stânga sa pe o bază pătrată și una stelată. Turlele sunt luminate de câte opt ferestre și au deasupra lor trei rânduri de firide, între care se află decorații sculpturale. Pe baza pătrată se află un alt rând de firide. Pronaosul este luminat de câte două ferestre cu boltă semicirculară pe fiecare parte. În pronaos se află și un balcon pentru cor. Naosul bisericii are două abside largi și este luminat de câte o fereastră plasată pe abside. Deasupra naosului se
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
opt ferestre și au deasupra lor trei rânduri de firide, între care se află decorații sculpturale. Pe baza pătrată se află un alt rând de firide. Pronaosul este luminat de câte două ferestre cu boltă semicirculară pe fiecare parte. În pronaos se află și un balcon pentru cor. Naosul bisericii are două abside largi și este luminat de câte o fereastră plasată pe abside. Deasupra naosului se află o turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Ea
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]