2,031 matches
-
defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care disturbă comunicarea; 2 p - pronunția elevului
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care disturbă comunicarea; 2 p - pronunția elevului nu permite comunicarea. c) Nu se admit
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care disturbă comunicarea; 2 p - pronunția elevului nu permite comunicarea. c) Nu se admit contestații la proba orală. ... 7. a) Profesorii examinatori acorda puncte candidatului la
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care disturbă comunicarea; 2 p - pronunția elevului nu permite comunicarea. c) Nu se admit contestații la proba orală. ... 7. a) Profesorii examinatori acorda puncte candidatului la fiecare din cele două probe. Media aritmetică a punctajelor acordate de cei doi
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care disturbă comunicarea; 2 p - pronunția elevului nu permite comunicarea. c) Nu se admit contestații la proba orală. ... 7. a) Profesorii examinatori acorda puncte candidatului la fiecare din cele două probe. Media aritmetică a punctajelor acordate de cei doi evaluatori la fiecare proba, reprezintă punctajul final
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
mare parte și dificultățile fonematice, greșelile gramaticale cât și cele de ordin semantic. În concordanță cu specificul și evoluția limbajului preșcolar caracterizat prin imperfecțiuni pe latura fonetică, semantică și gramaticală, educarea vorbirii nu trebuie să se restrângă numai la corectarea pronunției sau a greșelilor gramaticale, ci trebuie să aibă în vedere perfecționarea limbajului în toate aspectele sale. Este indicat ca toate imperfecțiunile ce privesc vorbirea și limbajul să se corecteze din perioada preșcolare pentru a nu se instala unele deprinderi greșite
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Este indicat ca toate imperfecțiunile ce privesc vorbirea și limbajul să se corecteze din perioada preșcolare pentru a nu se instala unele deprinderi greșite, deoarece se știe că este mai ușor să formezi deprinderi noi de vorbire decât să corectezi pronunția greșit stabilizată. Pe de altă parte, tulburările de limbaj pot provoca tulburări de personalitate prin conștientizarea defectului, ceea ce duce la insuccese școlare ca urmare a inhibiției, negativismului și a tulburărilor de integrare în activitatea școlară și în colectivitatea de copii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
soldează cu rezultate inegale în achizițiile pedagogice și verbale. Prezintă tulburări de limbaj din punct de vedere articulator și al construcțiilor. a) Examenul complex al limbajului Copilul prezintă întârziere în limbaj de tip motor cu înțelegerea corectă a limbajului oral. Pronunția izolată a sunetelor este ușor deficitară, dificultățile mari apar la integrarea lor în ansambluri lingvistice: cuvinte, sintagme, propoziții. Este o tulburare instrumentală provocată de motricitatea care afectează mai ales rostirea (capacitatea de recepție și emisie), de articulare și de repartizare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să stabilească modalitățile de rezolvare, chiar să și planifice acțiunile viitoare. Cât privește latura fonetică a limbajului, aceasta ar trebui să fie încheiată la 3 ani, dar având în vedere unele particularități ale analizatorului verbomotor, cât și ale celui auditiv, pronunția nu este încă corectă. Încă nu se diferențiază bine limba încă dură, inervația cavității bucale încă insuficientă, mișcările buzelor și ale feței slabe și imprecise, laringele mult mai lung și îngust ca la adult, corzile vocale scurte și subțiri (de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
corespunzător, poate face față cerințelor perioadei următoare, celei școlare. De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde posibilitatea copilului de a reda exact toate nuanțele gândirii și sentimentelor sale, puterea de convingere a vorbirii. Experiența ne arată însă, că greșeli ușoare de pronunție, cu caracter fiziologic mai persistă însă și după 4 ani, chiar atunci când organele vorbirii se află în perfectă stare de sănătate. În acest caz, sub influența vorbirii corecte și preocupării adulților, ele dispar. Perseverarea lor însă după 5 ani (la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu ajutorul căruia se realizează întregirea percepției auditive și încadrarea informațiilor primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât a perechilor sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3 ori. Această statistică explică de ce limba română are o mare sonoritate. Cum fonemul este o unitate senzorio-motorie de pronunție, la formarea lui participă atât latura acustică, cât și cea kinestezică articulatorie a sunetelor. În sistemul eferent, rolul principal îl îndeplinesc elementele motrice ale aparatului de emisie, atât în vorbirea sonoră, cât și în limbajul interior prin mișcările ideomotorii ale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mare rol în procesul de înțelegere și că aceasta presupune semnificația și sensul limbajului. În procesul de comunicare prin vorbire între auzul fonematic și articulare sunt relații necesare, căci dacă subiectul nu se aude pe sine, intervin importante perturbări ale pronunției și modulării vorbirii. De asemenea și în cazul recepționării confuze a mesajului care poate produce perturbări de emitere sub forma dislaliilor, dizartriilor accentuate, cu urmările lor în citire și scriere. Din punct de vedere psihologic în procesul de înțelegere se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
impune stabilirea unor obiective 143 primare concomitente cu terapia propusă, în scopul formării capacității de diferențiere fonematică și de discriminare a sunetelor și cuvintelor, ceea ce se va concretiza în posibilități de analiză și sinteză fonetică a logopatului, în educarea unei pronunții ritmice și melodioase. Nu ne-am propus să tratăm obiectivele și metodologia educării și dezvoltării auzului fonematic în cadrul terapiei logopedice a diverselor logopatii în această lucrare, care este un subiect amplu și foarte necesar atât în examinarea cât și în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
caracterizează printr-o mai mare persistență, dar poate fi regresivă, copilul compensând pe alte căi deficitul de auz și vorbire. Dislalia prin hipoacuzie nucleară cohleară, cunoscută și prin denumirea de „disacuzie neurală” este diferențiată prin existența elementelor afazice: (tulburări ale pronunției, deficit de evocare și vocabular, alterări ale structurii frazei, insuficientă capacitate de a povesti, o degradare globală a funcției limbajului și vorbirii). Aspecte ale limbajului la copiii cu tulburări nevrotice și de comportament Tulburările nevrotice și de comportament sunt o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
-l ajuta pe copil să găsească punctul de articulare specific particularităților sale anatomice. După un mare număr de exerciții fono articulatorii care se realizează diferențiat în funcție de forma dislaliei și de particularitățile individuale ale organelor fonatorii, se trece la etapa consolidării pronunției corecte adică a integrării sunetului corectat în vorbire când se procedează la automatizarea corectă a sunetului în vorbirea curentă, iar dacă este școlar și în citire și scriere. Și aici continuă dezvoltarea auzului fonematic, mai ales luând în considerare principiul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
întregii personalități a copilului logopat. Latura psihică în terapia dislaliei În orice atitudine umană se manifestă o componentă psihică; aceasta se observă și în timpul articulației. Psihologul german Kainz dă ca exemplu grăitor cuvântul „liniște” („Ruhe”) care se articulează diferit, în funcție de pronunția sa liniștită sau, dimpotrivă, dacă cuvântul are o tonalitate severă, imperativă. La dislalicii noștri avem de a face, adesea, cu atitudini psihice neadecvate, ca sentimente de inferioritate, lipsă de încredere în sine, nesiguranță, timiditate, sfială sau cu strădanii compensatorii, ambiție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pentru acasă; colectarea unor texte scurte dictate întregii clase, corectate și apreciate de colectivul de specialiști. S-au pus astfel în evidență tulburările de limbaj și s-au făcut diferențieri în cadrul marilor categorii, începând cu cazurile ușoare de alterări de pronunție, dereglări de ritm, citire și scriere, situate la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate neuromotorie sau o diminuare a forței musculare a organelor periferice de tip paretic, astenic. Dislalia centrală explică tulburările pronunției prin tulburări neurologice și psihice evidente, iar dislalia audiogenă nu poate fi redusă la cea prin hipoacuzie, transmisie sau de percepție, ci include și dislalia prin deficit cortical. Referindu-ne la tulburările limbajului citit și scris diagnosticul a scos în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Plasticitatea scăzută ce caracterizează sistemul nervos al deficientului mental influențează negativ autocontrolul auditiv, simplificându l. Drept urmare, nu se realizează o sincronizare între autocontrolul auditiv și cel de la nivelul aparatului fono-articulator. Această ruptură favorizează apariția unor dificultăți și a tulburărilor în pronunția cuvintelor. Datorita deficiențelor de analiză conștientă a elementelor fonetice ale vorbirii și a incapacității de a-și reprezenta fonemele ce compun cuvântul în ordinea lor firească, deficientul mental întâmpină dificultăți în înțelegerea sensului acestora. Cu cât cuvintele noi îi sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
reprezenta fonemele ce compun cuvântul în ordinea lor firească, deficientul mental întâmpină dificultăți în înțelegerea sensului acestora. Cu cât cuvintele noi îi sunt mai puțin familiare și au o structură fonematică mai complexă cu atât cresc dificultățile de analiză, de pronunție și înțelegere corectă a sensului acestora. Capacitățile scăzute de analiză a atenției auditive, de memorare auditivă, de diferențiere și identificare corectă a sunetelor influențează negativ atât recepția cât și emiterea mesajelor verbale ce devin mai lacunale. Capacitățile scăzute de analiză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aceleiași grupe subiecții cu dislalie simplă și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor de pronunție cauzate de deficiențe ale auzului fonematic chiar și la deficientul mental; dislaliile se corectează într-un timp mult mai scurt comparativ cu tulburările limbajului scris citit care apar și după terminarea clasei a VIII-a; exercițiile sub formă de joc
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scopul sesizării unor particularități ale evoluției limbajului acestor copii și al identificării abaterilor de la evoluția normală a limbajului, au fost examinați un nr. de 60 copii, între 3-7 ani. Au fost identificați un număr de 15 copii cu tulburări de pronunție și un număr de 30 copii cu întârziere în dezvoltarea limbajului dar asupra cărora nu ne-am putut pronunța în ce măsură intră sub incidența patologicului, date fiind condițiile în care aceștia s-au dezvoltat. Studiul mai amănunțit s-a efectuat asupra
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ani de viață, limbajul copiilor, sub influența părinților în primul rând, înregistrează progrese rapide, sub diferite aspecte (fonetic, lexical, gramatical) apărând și dezvoltându-se funcții noi ale limbajului, acesta devenind mai coerent, mai închegat, copilul însușindu-și în linii mari pronunția fonemelor limbii, copilul de trei ani venit de la leagăn, are un limbaj aproape inexistent, folosind mijloace de comunicare neverbale pentru a se face înțeles. La aceștia se observă o foarte slabă atenție (în special auditivă, pentru cuvânt) și niște deprinderi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
organizarea și percepția temporală a relațiilor spațiale. La acestea se mai adaugă vocabularul extrem de redus, care depășește adesea nivelul limbajul rudimentar și tulburări de comportament. Decalajele semnalate la intrarea copiilor în etapa învățământului preșcolar explică, în parte, defectele ulterioare de pronunție, tulburări de vorbire în forme variabile dar cu o etiologie complexă și cu urmări uneori foarte grave dacă nu se asigură un program de recuperare încă din primul an al preșcolarității, ajungând în prag de an școlar imaturi școlari, atât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]