1,877 matches
-
Astfel, în ciuda cenzurii, adevărul uman transpare în poemele și povestirile unor scriitori ca Simonov, Vardovski, Nekrasov și Grosman. Dar imediat după încheierea războiului, controlul ideologic este repus în drepturi, cu o puternică orientare antisemită de data asta. Utilizați în scopuri propagandistice în timpul războiului, membrii Comitetului Evreiesc Antifascist, regrupând mai mulți intelectuali și creatori (Kvitko, Markiș, Fefer etc.) sunt acuzați de spionaj și împușcați aproape toți în 1952; președintele lor, actorul și regizorul Mihoels, este asasinat la ordinul lui Stalin în ianuarie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Ejov sau cea a lui Molotov. între 1941 și 1945, femeile participă activ la efortul pentru război. în spatele frontului, ele ocupă locurile rămase vacante - 57% din mâna de lucru neagricolă în 1943. De asemenea, ele sunt solicitate și cu scopuri propagandistice* în Comitetul Antifascist al Femeilor al Internaționalei Comuniste*, animat îndeosebi de Clara Zetkin -, din care face parte și Ana Pauker, viitor secretar al PC român. Anii de după război sunt plasați sub semnul celebrării familiei, în ciuda unui puternic dezechilibru demografic bărbați
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
bronz de la stația de metrou Novokuznețkaia, încheiată în 1943, îi reprezintă pe Dimitri Donskoi, Aleksandr Nevski, Suvorov și Kutuzov. în același timp, relativa liberalizare a regimului e ilustrată în producția de filme cu succes la public, care nu omit dimensiunea propagandistică. Filmul Doi ostași de Leonid Lukov (1943), a cărui popularitate stă în prezența pe generic a cântărețului Mark Benes și în interpretarea de către acesta a cântecului, devenit foarte celebru, Temnaia noci („Noaptea întunecată”), ilustrează, în același timp, interesul acordat în timpul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
deținătoare ale propriilor interese legitime. Deci Morgenthau dorea să nu se rateze nici o ocazie de practicare a diplomației. (Aceasta includea și Națiunile Unite, atât timp cât organizația era utilizată pentru discuții discrete și nu ca „o platformă de unde să se țină discursuri propagandistice, o scenă de pe care să pozezi pentru publicul de acasă, ca un fel de piesă de recuzită cu care să lovești ineficient în inamici”42. Includea, de asemenea, dorința a stabili sfere de influență în acord cu Uniunea Sovietică; el
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sovietică. În situații ca acestea, misiunea politicii este să stabilească ce obiective sunt prioritare și fie să subordoneze obiectivele războiului psihologic celor ale politicii practice, fie viceversa. O ilustrare frapantă a celei de-a doua dileme este dată de efectul propagandistic al intervenției americane în Indochina. Efectele psihologice imediate ale acelei intervenții au fost nefavorabile Statelor Unite. Afirmațiile țăranului indochinez în fața dlui Sparks au avut un ecou larg. Ceea ce este important în contextul acestei discuții este incapacitatea Statelor Unite de a controla efectul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este incapabilă să ajungă la o înțelegere sau măcar să poarte negocieri în încercarea de a ajunge la o înțelegere, ci, în plus, după fiecare întâlnire, problemele internaționale se află într-o stare mai gravă decât erau anterior. Pentru că fiecare meci propagandistic întărește convingerea diferiților delegați și a națiunilor că au dreptate, iar celălalt greșește și că problemele care îi separă sunt prea profunde și prea mari pentru a putea fi rezolvate prin metodele diplomației tradiționale. Există multă înțelepciune în apelul pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rezolvare depinde menținerea păcii, cu atât mai puțin de a încerca s-o rezolve, este rezultatul inevitabil al mecanismelor pe care le întrebuințează. O diplomație care, în loc să discute în termeni concilianți cu partenerii de dialog, se adresează lumii în scopuri propagandistice; care, în loc să negocieze având drept scop ajungerea la un compromis, urmărește victorii ieftine, obținute în urma deciziilor luate prin vot majoritar inutil și vetouri obstrucționiste; care, în loc să abordeze problema principală, se mulțumește să le manipuleze pe cele secundare - o astfel de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
compromisului, permis numai de respectarea primelor trei reguli, o șansă de reușită, trebuie respectate alte cinci reguli. Cinci precondiții ale compromisului 1. Renunțarea la amăgirea unor drepturi inutile pentru niște avantaje reale. O diplomație care gândește în termeni juridici și propagandistici este deosebit de tentată să insiste asupra literei legii, așa cum o interpretează ea, și să piardă din vedere consecințele pe care o asemenea insistență le poate avea pentru propriul stat și pentru umanitate. Din moment ce există drepturi care trebuie apărate, acest tip
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
stare sufletească sau ca o considerare a propriei emoții, Îl Încorporează pe celălalt, făcându-l să dispară din spațiul Întâlnirii. Pe de altă parte, atunci când această emoție devine doctrină de guvernare, gestionarea sa la nivelul maselor se transformă În discurs propagandistic, indiferent la realitatea suferinței concrete. Ce să mai faci cu bunătatea de care trebuie să dai dovadă la Întâlnirea cu aproapele tău? Pot coexista oare compasiunea și alteritatea? Poate că alteritatea, Întâlnirea cu celălalt, ar trebui gândită Înainte de compasiune, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
difuzionism, Etnie, Ideologie, Mobilizare, NAȚIUNE, POPOR, Rasă Națiunetc "Națiune" În istorie, ca și În sociologie, Încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la importanța fenomenului național. Fapt fundamental, concept decisiv, pentru unii. Invenție, mit, construcție ideologică sau chiar iluzie propagandistică, pentru cei din tabăra opusă. ν Există aceste două dimensiuni. Și trebuie să le acceptăm pe amândouă. Confruntați cu stereotipul național, regăsim problema pe care o ridică utilizarea oricărui stereotip. Ocolirea acestei probleme necesită câteva precauții: În primul rând, trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
finalitatea intențională a situației de comunicare (în acest caz, a face cunoscut), identitatea partenerilor schimbului (aici, a celui care oferă informația), natura propunerii (a avea o cunoștință sau o credință) este posibilă definirea discursului informativ ca opunîndu-se, în general, celui propagandistic, științific, didactic sau de alt tip. V. comunicare, credință, cunoaștere, gen de discurs. D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN INSCRIPȚIE. Dacă în vorbirea obișnuită inscripție denumește un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cerea guvernatorului autorizație pentru o altă publicație, al cărei titlu era, în proiect, „Basarabia“ sau „Glasul românilor basarabeni“. Răspunsul a fost negativ. Cuvîntul român, împreună cu derivatele lui, nu putea avea circulație liberă în Basarabia; după autoritățile rusești, avea coloratură propagandistică. Aceasta nu însemna însă lipsa conștiinței că moldovenii din Basarabia sînt de același neam și vorbesc aceeași limbă cu moldovenii de la vest de Prut. La 1837, Alexandru Hajdău, care ținea mult la „limba moldovenească“, se adresa într-un discurs
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de rețetele ideologice adevărate canale de comunicare și comuniune naturale intraromânești. Înțelegem și fixarea autorului la Huși, pe această falie interioară a românismului: el este omul care privește și are nevoie de ochiul propriu apropiat de realitate. El citește literatura propagandistică a imperiului moscovit și o decodifică, primește artefactele teoretice despre "națiunea moldoveană" reieșite de la Chișinăul politic și iarăși le decodifică, le limpezește zările oferind spațiul de gândire și reflecție al opțiunii libere în locul celui carceral al sfâșierii (forțate). Înțeleasă astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în primul deceniu postbelic, au fost baptiștii, inochentiștii și adventiștii. Problema Basarabiei nu a fost doar una politică, ci și una de masă, având în vedere populația eterogenă și rusificarea acesteia de către regimul țarist începând din 1812. Prin diverse acțiuni propagandistice, nu neapărat comuniste, s-a indus ideea că U.R.S.S. va relua regiunea într-un viitor „mai mult sau mai puțin îndepărtat”. Datorită acestei idei, (re)introducerea românismului în Basarabia s-a efectuat foarte greu, în speranța ca Moscova „să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la masa tratativelor de la Paris, care s-au finalizat cu semnarea unui act bilateral, la 13 iunie 1919, prin care a fost stabilită frontiera dintre cele două state. Amenințarea asimetrică a bolșevismului, cu toate planurile de acțiune - politice, economice, sociale, propagandistice, militare și subversive - a fost un alt obiectiv primordial al informațiilor militare, mai ales în folosul trupelor care s-au confruntat cu provocări și atacuri permanente la granița de est. Au fost descoperite cazuri de spionaj și sabotaj în iunie-iulie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu accepte o politică antiungară. Tot în domeniul familial, s-a amintit că baronul Laszlo Szecseny s-a căsătorit cu o nepoată a politicianului și miliardarului american Cornelius Vanderbilt, promovând obiectivele ungare de politică externă în S.U.A. Împotriva acestor acțiuni propagandistice, statul român a utilizat adevărul istoric și dreptatea cauzei naționale, la care au aderat unii intelectuali occidentali, care au publicat lucrări de specialitate. Principalele organisme guvernamentale din Ungaria, investite cu atribuții directoare sau executive în domeniul informativ, au fost: Secția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atât pentru cei care au fost trimiși în străinătate, cât și pentru cei dislocați, cu misiuni informative/ contra-informative, în zone de graniță. Prin datele obținute din străinătate, coroborate cu cele din interior, s-a reușit limitarea la minim a acțiunilor propagandistice subversive (alarmismul, defetismul etc.), care au produs măsuri excepționale, cheltuieli exorbitante cu menținerea sub arme a mai multor contingente de militari și efectuarea de aplicații militare masive în diverse zone din țară. Prin produsele analitice provenite din intelligence-ul militar, conducerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
locale. A doua zi a fost emis Ordinul Circular Secret nr. 32.846, cu referire specială la alarmism, ca una „din cele mai primejdioase”, deoarece prin răspândirea zvonurilor se provoacă o stare de spirit prielnică în a accepta orice subiect propagandistic, fapt care putea duce la nesupuneri și acte de sabotaj. Răspândirea de știri false putea provoca discreditarea autorităților, panică, defetism și „decepții” față de persoanele din conducerea statului. Jandarmii au fost atenționați că legile în vigoare pedepsesc asemenea acte și cei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care, încet dar sigur, și-a transpus în practică planurile de revizuire a Tratatului de Pace de la Trianon. La începutul anului 1938 au fost identificați ofițerii de informații unguri dislocați la granița comună, cu misiunea de a pregăti informativ și propagandistic un atac asupra României. Situația politică din țară a fost speculată prin intermediul Legației Ungariei de la București, care a susținut curentul autonomist inițiat de românii ardeleni și a transformat Comitetul Național al Maghiarilor din România într-un instrument dirijat de la Budapesta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pretenții și nemulțumiri față de statul român. Legația Ungariei de la București, în colaborare cu Comitetul Național al Maghiarilor din România, au pus la punct un plan de acțiune care a prevăzut înființarea unor echipe volante cu sarcina de a distribui materiale propagandistice, de a înființa case culturale maghiare și societăți sportive, toate în scopul unei pregătiri a minoritarilor în vederea primirii trupelor horthyste. Alte grupuri cu misiuni terorist-diversioniste au fost descoperite și anihilate și în prima parte a anului 1940 de către S.S.I., iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
toamna anului 1938, profitând de „lipsa de vigilență” a autorităților, dar și de „lipsa de discernământ” a populației din regiune. Organele vamale nu și-au făcut datoria, astfel încât în spațiu a fost introdusă și distribuită o cantitate mare de materiale propagandistice și subversive. Nici structurile specializate cehoslovace nu au fost la înălțime, acțiuni de represalii și/sau de contrapropagandă au lipsit „cu desăvârșire”, ceea ce a creat o situație propice atacatorilor. O dată cu atacul militar, trupele de graniță și-au dovedit „nesiguranța”, fapt
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din România au fost detașați la Secția Informații, cu misiunea „de a recruta informatori” din mediile industriale și comerciale. În plan contrainformativ, rezidența Serviciului secret german a aflat că Societatea „Anglo-Română” (str. Dr. Slătineanu nr. 20) „continuă” să difuzeze materiale propagandistice antigermane ce cuprindeau neadevăruri flagrante la adresa cancelarului, armatei și poporului celui de-al III-lea Reich. Pentru paza transporturilor din România în Germania, aceeași mișcare politică a înființat „o serie de formațiuni”, cu rolul de a supraveghea și proteja contra
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
intenția de răspândire a unor manifeste subversive, de cinci tipuri, în noaptea de 22/23 noiembrie 1940. Unul dintre informatori a primit un pachet de manifeste și o zonă din oraș în care să le distribuie. Întreg lotul de materiale propagandistice a fost adus de la București la Iași, însă Chestura nu l-a arestat pe curier întrucât „ne-am fi compromis informatorul”, dar a analizat hârtia și caracterul literelor pentru a identifica locația tipografiei. La 4 decembrie 1941, P.P.C. a cules
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o coloană a cincea „pe teatrul de est”. Anihilarea acestei organizații ilegale se dovedea obligatorie pentru „a nu fi surprinși” de acte de anarhie, terorism și sabotaj sau de a încerca declanșarea unui război civil în spatele unităților militare. Noile instrucțiuni propagandistice ale P.C.R. au fost cunoscute de Secția a II-a, iar Marele Cartier General a ordonat, la 8 octombrie 1941, „urgente măsuri de supraveghere” pentru identificarea și reținerea elementelor comuniste cu asemenea sarcini subversive. Pe front, în data de 28
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
episcopul delegat dr. Arkosy Toma din Turda. Conform materialelor, purtătorii de sutană „au încercat să convingă enoriașii că nimic nu va putea împiedica Ungaria să reia întreg Ardealul”, însă rezultatele nu se ridicau la nivelul propagandei desfășurate. Motivele acestor eșecuri propagandistice și revizioniste erau, în esență, două și puteau fi rezumate astfel: 1) acțiunile promovate și preconizate de agenții revizioniști au rămas doar la stadiul de vorbe și 2) populația maghiară nu mai dorea atât de mult instaurarea regimului de la Budapesta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]