2,414 matches
-
Consecința este că 10 milioane de fete nu s-au mai născut în India. De altfel, această practică selectivă („selecția prenatală în funcție de sex”) este foarte răspândită și nu este doar apanajul populațiilor sărace și analfabete. O regăsim și în regiunile prospere și în cadrul populațiilor care au un nivel de educație ridicat. Acest lucru este foarte neliniștitor pentru soarta fetelor deoarece un raport al CEDO (octombrie 2004) constată că situația femeilor este aici „mai puțin satisfăcătoare ca în China și că 500
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de secole, ci la una „nomenclaturistă”, văzută ca o formă de supraviețuire și chiar de prosperare a acestor profitori ai fostului regim, în spiritul noilor cerințe ale zilei. „Economia de piață” este spațiul în care o națiune devine eficientă și prosperă material, dar și un loc al arbitrarului care îngăduie, cel puțin în zona noastră, postcomunistă, cele mai mari jafuri, deturnări de fonduri, devalizări de bănci etc. - fenomene, sar zice, imposibile sub regimul partidului unic. Iată ce diferențe se pot ascunde
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Chiliei și Cetății Albe a fost delimitat". Ultimele secvențe rezumau conflictele moldo-polone din anii 1494, 1497, 1499 și 1502, nefinalizate explicit și întrerupte brusc de moartea lui Ștefan. Dispariția domnitorului justifica un sumar și apologetic bilanț: a lăsat o "țară prosperă, între hotare stabile, liberă și cu un prestigiu recunoscut"120. După sufocanta înșiruire de bătălii și de preparative militare din aceste pagini, aprecierea pare cam greu de susținut, tot ceea ce a precedat-o sugerând un război perpetuu și o neașezare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
În plin ev al comunicării vizuale și al concurenței acerbe între difuzorii de informație inclusiv pe piața școlară 302 predarea istoriei ar fi de neconceput fără suportul său figurativ. Există o adevărată industrie a reproducerilor și artefactelor de uz didactic, prosperă în România anilor '70. Pornind de la grija de care se bucura istoria "din partea conducerii Partidului Comunist", în acei ani s-a declanșat o adevărată campanie de organizare a "cabinetelor de istorie și științe sociale", chiar și în zonele rurale. Școlile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
binecunoscutei hore a Unirii)184. Preluarea a fost favorizată de existența unor elemente comune oricărei serbări patriotice, cum ar fi participarea la Te-Deum, intonarea Imnului Regal și a altor câteva "cântări naționale", cuvântarea învățătorului despre trecutul istoric dificil și prezentul prosper. Comparând relatările despre cele două serbări, putem deduce că discursul ținut de învățătorul Ioan I. Platon fusese, de fapt, unul și același; sau cel puțin așa s-a declarat superiorilor ierarhici. Raportul înfățișa astfel solemnitatea momentului de la 10 mai: "într-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
categoric departajate din punctul de vedere al situării temporale și al actorilor principali. Discursurile se construiau pe două mari teme cumulative: unirea Principatelor Domnitorul Al. I. Cuza România trecutul glorios, respectiv războiul pentru (re)întregire Regele Ferdinand Regatul român prezentul prosper. Prima temă era dominată de ideea unirii, pe când cea de-a doua includea mai multe reprezentări istorice: războiul și jertfa națională, dinastia și reformismul modernizator 204. Prezentul nu era desprins, ci adăugat unui trecut memorabil, completându-l; căci spre deosebire de timpul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
țării fusese grav afectat de stăpânirea sovietică, cu prea puțin profit pentru proprii locuitori. Aceștia trăiau, în majoritatea lor, într-un orizont restrâns, de mică periferie a Imperiului, privind cu invidie la zonele dezvoltate (capitala, regiunile baltice), unde viața era prosperă, dinamică, modernă. Dincolo de această constantă spoliere, organizarea statală a Moldovei a avut totuși și părți bune, deturnate însă de suprastructura federativă, care ignora inițiativele locale. Nu a existat o autonomie reală a republicii și nu se putea vorbi despre nici o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lăsată "la rece", așteptând ca timpul să acționeze, iar discuția să devină mai fructuoasă. Un fenomen social central Încă din Evul Mediu, când universitățile au ridicat disputationes la nivel de artă, dezbaterile de idei au intrat în cultura noastră și prosperă, au mai mult sau mai puțin succes, în funcție de starea libertăților. Să nu fim totuși prea idealiști. Participanții nu intră în discuții pentru că ar căuta adevărul sau soluția unei probleme, departe de ei această intenție. Aceștia iau cuvântul sau scriu deoarece
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
privatizării întreprinderilor, interlocutorii binevoitori, care se sprijină pe valorile de echitate și de eficacitate, pot ajunge la un rezultat pozitiv. Totuși, privind lucrurile mai îndeaproape, suntem mai degrabă sceptici. Ați văzut până acum o dezbatere televizată acest gen de emisiune prosperă în care unul dintre participanți să își schimbe părerea sub povara argumentelor celor care îl contrazic? Sau o confruntare care să se fi terminat cu un acord general? În cazul acesta, trebuie să disperăm? În ciuda tuturor criticilor, nu s-a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Africa 207; * încurajarea unei bune guvernări, a transparenței și responsabilității în statele membre; * familiarizarea popoarelor din Africa cu obiectivele și politicile care vizează integrarea continentul african în interiorul Uniunii Africane; * promovarea păcii, securității și stabilității; * contribuie la asigurarea unui viitor mai prosper pentru populația din Africa prin promovarea unei politici bazate pe încrederea în forțele proprii și redresare economică; * facilitarea cooperării și dezvoltării în Africa; * consolidarea solidarității continentale și construirea un sentiment de destin comun între popoarele din Africa; * facilitarea cooperării între
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de asemenea, cererile celor care susțin că, în primul rând, o mai bună responsabilitate începe de la a te gândi permanent la dorințele, așteptările și nevoile celorpe care îi reprezninți. Este imposibil să gândești realizarea unei societăți internaționale mai bună, mai prosperă, mai deschisă, dar realizată împotriva cetățenilor beneficiari. Consider că nu există deținători ai adevărului suprem și, pe cale de consecință, beția puterii, caracteristică executivelor trebuie estompată prin acțiuni concertete democratice, parlamentare. Astfel, organizațiile interparlamentare, pornind de la obiective comune stabilite prin tratatele
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de a ne târî spre civilizație și bunăstare, undeva pe la coada plutonului celorlalte națiuni. Europa Liberă sau Vocea Americii, nu au făcut altceva decât să ne dezinformeze și să ne prezinte ca unor copii neștiutori sistemul capitalist, ca pe unul prosper și demn. Vorbeau cu gura plină de cuvinte, despre drepturile omului, dar în cei 21 de ani scurși din 89, românii au înțeles foarte bine, cred eu, care sunt regulile capitalismului: minciuna, hoția, politicianismul găunos, sărăcirea galopantă a tuturor celor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
printr-o alianță cu cei ce nu știau să moară: aristocrația elitelor. III / Spațiile burgheziei Orașul, de multe ori abordat de științele sociale drept o problemă a societății de azi, este totuși un loc în care familiile cele mai înstărite prosperă. Reunite în câteva cartiere bine delimitate, acestea cultivă o anumită intimitate, care nu este posibilă decât pentru că puterea socială este și o putere asupra spațiului. Familiile marii burghezii controlează locurile în care trăiesc, fie că este vorba despre marile orașe
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
hath received you At Fortune's alms. You have obedience scanted, And well are worth the want that you have wanted. CORDELIA: Time shall unfold what plighted cunning hides, Who covers faults, at last shame them derides. Well may you prosper. FRANCE: Come, my fair Cordelia. Exit France and Cordelia. Zei! Straniu-i ca-n disprețul rece-al lor S-aprinse-iubirea-mi tot mai arzător. Fiica ta, rege, mie hărăzita, fără zestre, Regina noastră,a dulcii Franțe este. Toți ducii-apoasei țări nu pot
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
have your land. Our father's love is to the bastard Edmund Aș to th' legitimate. Fine word, "legitimate." Well, my legitimate, if this letter speed, And my invention thrive, Edmund the base Shall top th' legitimate. I grow, I prosper. Now, gods, stand up for bastards. Enter Gloucester. GLOUCESTER: Kent banished thus? and France în choler parted? And the King gone tonight? prescribed hîș pow'r? Confined to exhibition? All this done Upon the gad? Edmund, how now? What news
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lînced pat Intra să nască-un trib întreg de tîmpi Făcuți pe moțăite? Așadar, Legitim Edgar, vreau pămîntul tău. Iubirea tatii-i spre bastardul Edmund Că spre legitim. Fain cuvînt: legitim. Ei, legitime, Scrisoarea-aceasta dacă-și face drum Și-invenția-mi prosperă,Edmund cel jos Suie peste legitim: cresc, prosper. Zei, țineți cu bastarzii-acum! (Intra Gloucester) GLOUCESTER: Kent surghiunit astfél! Franța furios plecînd! Regele dus spre-amurg! Lăsînd puterea, Redus la aparentă! Toate astea Într-un izbuc! Ei, Edmund! Ce e nou? EDMUND
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de tîmpi Făcuți pe moțăite? Așadar, Legitim Edgar, vreau pămîntul tău. Iubirea tatii-i spre bastardul Edmund Că spre legitim. Fain cuvînt: legitim. Ei, legitime, Scrisoarea-aceasta dacă-și face drum Și-invenția-mi prosperă,Edmund cel jos Suie peste legitim: cresc, prosper. Zei, țineți cu bastarzii-acum! (Intra Gloucester) GLOUCESTER: Kent surghiunit astfél! Franța furios plecînd! Regele dus spre-amurg! Lăsînd puterea, Redus la aparentă! Toate astea Într-un izbuc! Ei, Edmund! Ce e nou? EDMUND (Ascunde scrisoarea): Cu voia domniei voastre, nimic. GLOUCESTER
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mișelul orb! (Arătînd trupul Slujitorului) Zvîrliți ast sclav Pe bălegar. Regan, pierd sînge mult. Și-s la netimp rănit. Dă-mi brațul. (Iese Cornwall, condus de Regan) SLUJITORUL 2: Nu-mi va păsa de răul care-l fac, Dacă-acest om prosperă. SLUJITORUL 3: Ea de trăiește mult Și-i la sfîrșit pe drumul vechi al morții, Femeile s-or transforma în monștri! SLUJITORUL 2: După bătrînul conte hai, si pe nebun Să punem să-l conducă: nebunia I-ngăduie orice. SLUJITORUL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a foot Of th' extreme verge: for all beneath the moon Would I not leap upright. GLOUCESTER: Let go my hand. Here, friend, 's another purse; în it a jewel Well worth a poor man's taking. Fairies and gods Prosper it with thee! Go thou further off; Bid me farewell, and let me hear thee going. EDGAR: Now fare ye well, good șir. GLOUCESTER: What all my heart. EDGAR [Aside]: Why I do trifle thus with hîș despair Is done
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Norvegiei, oamenii își duceau liniștiți viața lor de zi cu zi, un tip de viață pe care și-l croiseră în mii de ani, o viață dusă potrivit culturii lor severe dar sănătoase, de urmași ai mândrilor vikingi. O țară prosperă, care punând nevoile individului în prim plan, și-a creat unul dintre cele mai bune sisteme de protecție socială din Europa și poate chiar din lume. Norvegia este, așa cum spunea un martor român, țara în care îți poți lăsa mașina
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
proiectul european" părea ineluctabil, s-a "gripat": au apărut disfuncții și impasuri serioase și persistente. Dar experiența noastră istorică indică nevoia României să se lege de un mecanism condus din străinătate, pentru a-și reforma instituțiile fundamentale și a deveni prosperă. V. N.: Rămâne de văzut în ce măsură procesul accelerat de globalizare nu va începe să schimbe datele problemei. De pildă, acum 50-60 de ani, se spunea: da, sigur, Japonia se modernizează și China are cel puțin anumite șanse. Dar puțină lume
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
căminul cultural, nou construit în centrul civic al comunei. Numai că, de data aceasta, au fost convocați mult mai mulți gospodari de frunte din toate satele și cătunele acestei mari așezări rurale, rezultată prin unirea a trei comune distincte și prospere. Primii s-au arătat cu mult înainte de ora nouă, ora anunțată pentru începerea adunării propriu-zise. Pe măsură ce ceilalți soseau, în grupuri mai mari sau mai mici, după ce își dădeau binețe între ei, se opreau în fața acestei coșcogeamite clădiri, admirau cele două
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că America se preocupa, încă, de viitorul, libertatea și bunăstarea lui economică. În același timp, ea avea și rolul de a-i încredința pe români că influența retrogradă a Uniunii Sovietice este singura piedică în calea unei Românii libere și prospere 703. Al doilea eveniment care a acutizat tensiunile din cadrul Legației a survenit în luna mai, cînd guvernul român a anunțat că SUA se fac vinovate de a fi folosit arme biologice și chimice în Războiul din Coreea, mai ales în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era și mai ambițios decît proiectul și urmărea o rată anuală de dezvoltare de 11,6%, cu un procent mai mult decît fusese planificat inițial. Șeful de partid vedea în acest plan un mijloc de a ajunge la o economie prosperă, la o nouă etapă a dezvoltării socialiste, în care "societatea să-și reverse mai repede belșugul.1210" În următoarele luni, Ceaușescu a continuat politica de tous azimuts a lui Gheorghiu-Dej. Imaginea lui Ceaușescu reflectată de presa occidentală s-a îmbunătățit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu se transforma în dușmani ai poporului. Dacă noul guvern va putea aduce practicile privind drepturile omului la nivelul standardelor occidentale și va deschide economia națională către investiții, dezvoltare și comerț, relațiile româno-americane și-ar relua cursul și ar deveni prospere. Și mai mult decît atît, avînd în vedere schimbările care se petrec în Europa de Est și în Uniunea Sovietică, America ar putea trece, în sfîrșit, la un nou tip de relație cu România, una care să nu se mai bazeze pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]