1,956 matches
-
se astfel o reducere a riscului relativ cu 70 % comparativ cu placebo ( p = 0, 0004 ) pentru doza mai mare . Pe parcursul primelor trei luni de tratament nu s- a observat o ameliorare concomitentă a ratei filtrării glomerulare ( RFG ) . Încetinirea progresiei către proteinurie cu semnificație clinică a fost evidentă încă din primele trei luni de tratament și a continuat pe parcursul perioadei de 2 ani . Revenirea la albuminurie normală ( < 30 mg/ zi ) a fost mai frecventă în grupul Irbesartan BMS 300 mg ( 34
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
la subiecții de altă rasă decât cea albă ( vezi pct . 5. 1 ) . Hiperkaliemie : ca și în cazul altor medicament care influențează sistemul renină- angiotensină - aldosteron , hiperkaliemia poate să apară în timpul tratamentului cu Irbesartan BMS , în special în prezența insuficienței renale , proteinuriei cu semnificație clinică datorată bolii renale diabetice și/ sau insuficienței cardiace . Se recomandă monitorizarea atentă a kaliemiei la pacienții cu risc ( vezi pct . 4. 5 ) . Litiu : nu este recomandată asocierea litiului cu Irbesartan BMS ( vezi pct . 4. 5 ) . 47 rareori
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
diabetici cu microalbuminurie și funcție renală normală , s- au raportat amețeli ortostatice și hipotensiune arterială ortostatică la 0, 5 % dintre pacienți ( adică , mai puțin frecvent ) , mult mai mult comparativ cu placebo . La pacienții hipertensivi diabetici cu insuficiență renală cronică și proteinurie cu semnificație clinică , la > 2 % dintre pacienți și mai mult decât la placebo s- au raportat suplimentar următoarele reacții adverse : Tulburări ale sistemului nervos : Tulburări vasculare : Frecvente : hipotensiune ortostatică Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjunctiv : Frecvente : dureri musculo-
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
la 29, 4 % ( adică , foarte frecvent ) dintre pacienții din grupul tratat cu irbesartan în doză de 300 mg și la 22 % dintre pacienții din grupul la care s- a administrat placebo . La pacienții hipertensivi diabetici cu insuficiență renală cronică și proteinurie cu semnificație clinică , hiperkaliemia ( ≥ 5, 5 mEq/ l ) s- a observat la 46, 3 % ( adică , foarte frecvent ) dintre pacienții din grupul tratat cu irbesartan și la 26, 3 % dintre pacienții din grupul la care s- a administrat placebo . La 1
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
toate dozele de irbesartan ( vezi pct . 4. 2 ) . 52 Hipertensiune arterială și diabet zaharat de tip 2 cu afecțiune renală : Studiul " Irbesartan Diabetic Nephropathy Trial ( IDNT ) " evidențiază că irbesartanul încetinește progresia afecțiunii renale la pacienții cu insuficiență renală cronică și proteinurie cu semnificație clinică . IDNT a fost un studiu de morbiditate și mortalitate , dublu- orb , controla cu placebo , care a comparat Irbesartan BMS , amlodipină și placebo . În toate grupurile de tratament , pacienților li s- au administrat , în general , 2 până la 4
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
în timp ce spitalizarea impusă de insuficiența cardiacă a fost redusă în populația totală studiată . Studiul " Effects of Irbesartan on Microalbuminuria in Hypertensive Patients with Type 2 Diabetes Mellitus ( IRMA 2 ) " evidențiază că irbesartanul în dozî de 300 mg întârzie progresia către proteinurie cu semnificație clinică la pacienții cu microalbuminurie . IRMA 2 a fost un studiu de morbiditate , dublu- orb , controlat cu placebo , efectuat la 590 pacienți cu diabet zaharat de tip 2 , microalbuminurie ( 30- 300 mg/ zi ) și funcție renală normală ( creatininemie
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
tip 2 , microalbuminurie ( 30- 300 mg/ zi ) și funcție renală normală ( creatininemie ≤ 1, 5 mg/ dl la bărbați și < 1, 1 mg/ dl la femei ) . Studiul a evaluat efectele Irbesartan BMS pe termen lung ( 2 ani ) asupra progresiei către proteinurie cu semnificație clinică - viteza excreției urinare a albuminei ( VEUA ) > 300 mg/ zi și o creștere a VEUA cu cel puțin 30 % din valoarea inițială . Tensiunea arterială predefinită drept țintă a fost ≤ 135/ 85 mm Hg . Dacă a fost necesar
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
și blocanții dihidropiridinici ai canalelor de calciu ) , pentru a ajuta la atingerea tensiunii arteriale țintă . În timp ce , la toate grupurile de tratament , s- au atins valori similare ale tensiunii arteriale , mai puțini au fost pacienții care au atins obiectivul final de proteinurie cu semnificație clinică în grupul irbesartan 300 mg ( 5, 2 % ) comparativ cu grupurile placebo ( 14, 9 % ) sau irbesartan 150 mg ( 9, 7 % ) , demonstrându- se astfel o reducere a riscului relativ cu 70 % comparativ cu placebo ( p = 0, 0004 ) pentru doza
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
se astfel o reducere a riscului relativ cu 70 % comparativ cu placebo ( p = 0, 0004 ) pentru doza mai mare . Pe parcursul primelor trei luni de tratament nu s- a observat o ameliorare concomitentă a ratei filtrării glomerulare ( RFG ) . Încetinirea progresiei către proteinurie cu semnificație clinică a fost evidentă încă din primele trei luni de tratament și a continuat pe parcursul perioadei de 2 ani . Revenirea la albuminurie normală ( < 30 mg/ zi ) a fost mai frecventă în grupul Irbesartan BMS 300 mg ( 34
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
la subiecții de altă rasă decât cea albă ( vezi pct . 5. 1 ) . Hiperkaliemie : ca și în cazul altor medicament care influențează sistemul renină- angiotensină - aldosteron , hiperkaliemia poate să apară în timpul tratamentului cu Irbesartan BMS , în special în prezența insuficienței renale , proteinuriei cu semnificație clinică datorată bolii renale diabetice și/ sau insuficienței cardiace . Se recomandă monitorizarea atentă a kaliemiei la pacienții cu risc ( vezi pct . 4. 5 ) . Litiu : nu este recomandată asocierea litiului cu Irbesartan BMS ( vezi pct . 4. 5 ) . 58 rareori
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
diabetici cu microalbuminurie și funcție renală normală , s- au raportat amețeli ortostatice și hipotensiune arterială ortostatică la 0, 5 % dintre pacienți ( adică , mai puțin frecvent ) , mult mai mult comparativ cu placebo . La pacienții hipertensivi diabetici cu insuficiență renală cronică și proteinurie cu semnificație clinică , la > 2 % dintre pacienți și mai mult decât la placebo s- au raportat suplimentar următoarele reacții adverse : Tulburări ale sistemului nervos : Tulburări vasculare : Frecvente : hipotensiune ortostatică Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjunctiv : Frecvente : dureri musculo-
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
la 29, 4 % ( adică , foarte frecvent ) dintre pacienții din grupul tratat cu irbesartan în doză de 300 mg și la 22 % dintre pacienții din grupul la care s- a administrat placebo . La pacienții hipertensivi diabetici cu insuficiență renală cronică și proteinurie cu semnificație clinică , hiperkaliemia ( ≥ 5, 5 mEq/ l ) s- a observat la 46, 3 % ( adică , foarte frecvent ) dintre pacienții din grupul tratat cu irbesartan și la 26, 3 % dintre pacienții din grupul la care s- a administrat placebo . La 1
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
toate dozele de irbesartan ( vezi pct . 4. 2 ) . 63 Hipertensiune arterială și diabet zaharat de tip 2 cu afecțiune renală : Studiul " Irbesartan Diabetic Nephropathy Trial ( IDNT ) " evidențiază că irbesartanul încetinește progresia afecțiunii renale la pacienții cu insuficiență renală cronică și proteinurie cu semnificație clinică . IDNT a fost un studiu de morbiditate și mortalitate , dublu- orb , controla cu placebo , care a comparat Irbesartan BMS , amlodipină și placebo . În toate grupurile de tratament , pacienților li s- au administrat , în general , 2 până la 4
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
în timp ce spitalizarea impusă de insuficiența cardiacă a fost redusă în populația totală studiată . Studiul " Effects of Irbesartan on Microalbuminuria in Hypertensive Patients with Type 2 Diabetes Mellitus ( IRMA 2 ) " evidențiază că irbesartanul în dozî de 300 mg întârzie progresia către proteinurie cu semnificație clinică la pacienții cu microalbuminurie . IRMA 2 a fost un studiu de morbiditate , dublu- orb , controlat cu placebo , efectuat la 590 pacienți cu diabet zaharat de tip 2 , microalbuminurie ( 30- 300 mg/ zi ) și funcție renală normală ( creatininemie
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
tip 2 , microalbuminurie ( 30- 300 mg/ zi ) și funcție renală normală ( creatininemie ≤ 1, 5 mg/ dl la bărbați și < 1, 1 mg/ dl la femei ) . Studiul a evaluat efectele Irbesartan BMS pe termen lung ( 2 ani ) asupra progresiei către proteinurie cu semnificație clinică - viteza excreției urinare a albuminei ( VEUA ) > 300 mg/ zi și o creștere a VEUA cu cel puțin 30 % din valoarea inițială . Tensiunea arterială predefinită drept țintă a fost ≤ 135/ 85 mm Hg . Dacă a fost necesar
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
și blocanții dihidropiridinici ai canalelor de calciu ) , pentru a ajuta la atingerea tensiunii arteriale țintă . În timp ce , la toate grupurile de tratament , s- au atins valori similare ale tensiunii arteriale , mai puțini au fost pacienții care au atins obiectivul final de proteinurie cu semnificație clinică în grupul irbesartan 300 mg ( 5, 2 % ) comparativ cu grupurile placebo ( 14, 9 % ) sau irbesartan 150 mg ( 9, 7 % ) , demonstrându- se astfel o reducere a riscului relativ cu 70 % comparativ cu placebo ( p = 0, 0004 ) pentru doza
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
se astfel o reducere a riscului relativ cu 70 % comparativ cu placebo ( p = 0, 0004 ) pentru doza mai mare . Pe parcursul primelor trei luni de tratament nu s- a observat o ameliorare concomitentă a ratei filtrării glomerulare ( RFG ) . Încetinirea progresiei către proteinurie cu semnificație clinică a fost evidentă încă din primele trei luni de tratament și a continuat pe parcursul perioadei de 2 ani . Revenirea la albuminurie normală ( < 30 mg/ zi ) a fost mai frecventă în grupul Irbesartan BMS 300 mg ( 34
Ro_509 () [Corola-website/Science/291268_a_292597]
-
testelor de laborator Modificările de laborator raportate de investigatori ca fiind posibil , probabil sau sigur legate de CRIXIVAN la ≥ 10 % dintre pacienții tratați cu CRIXIVAN în monoterapie sau în asociere , au fost : 20 Tulburări renale și ale căilor urinare : hematurie , proteinurie , cristalurie ; piurie la copiii cu vârsta de 3 ani și peste . Tulburări hepatobiliare : hiperbilirubinemie izolată asimptomatică ( bilirubinemie totală ≥ 2, 5 mg/ dl , 43 mcmol/ l ) , raportată predominant ca bilirubină indirectă crescută și rareori asociată cu creșteri ale ALAT , ASAT sau
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
testelor de laborator Modificările de laborator raportate de investigatori ca fiind posibil , probabil sau sigur legate de CRIXIVAN la ≥ 10 % dintre pacienții tratați cu CRIXIVAN în monoterapie sau în asociere , au fost : 46 Tulburări renale și ale căilor urinare : hematurie , proteinurie , cristalurie ; piurie la copiii cu vârsta de 3 ani și peste . Tulburări hepatobiliare : hiperbilirubinemie izolată asimptomatică ( bilirubinemie totală ≥ 2, 5 mg/ dl , 43 mcmol/ l ) , raportată predominant ca bilirubină indirectă crescută și rareori asociată cu creșteri ale ALAT , ASAT sau
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
testelor de laborator Modificările de laborator raportate de investigatori ca fiind posibil , probabil sau sigur legate de CRIXIVAN la ≥ 10 % dintre pacienții tratați cu CRIXIVAN în monoterapie sau în asociere , au fost : 72 Tulburări renale și ale căilor urinare : hematurie , proteinurie , cristalurie ; piurie la copiii cu vârsta de 3 ani și peste . Tulburări hepatobiliare : hiperbilirubinemie izolată asimptomatică ( bilirubinemie totală ≥ 2, 5 mg/ dl , 43 mcmol/ l ) , raportată predominant ca bilirubină indirectă crescută și rareori asociată cu creșteri ale ALAT , ASAT sau
Ro_223 () [Corola-website/Science/290982_a_292311]
-
au locuit în zona endemică de nefropatia balcanică pe o perioadă de cel puțin 10-15 ani. Bolnavii care au plecat din zona endemica pot face boala în alte localități, motiv pentru care trebuie monitorizați. În perioada de debut apare o proteinurie și o anemie cronică normocromă (mai rar hipocromă), normocitară, hiporegenerativă gravă exprimată prin paloarea marcată a bolnavilor, care este bine tolerată. Proteinuria este reprezentată în principal de β-2-microglobulină, α-1-microglobulină, muramidaza și lanțuri ușoare ale Ig (imunoglobuline). Boala este bine tolerată
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
endemica pot face boala în alte localități, motiv pentru care trebuie monitorizați. În perioada de debut apare o proteinurie și o anemie cronică normocromă (mai rar hipocromă), normocitară, hiporegenerativă gravă exprimată prin paloarea marcată a bolnavilor, care este bine tolerată. Proteinuria este reprezentată în principal de β-2-microglobulină, α-1-microglobulină, muramidaza și lanțuri ușoare ale Ig (imunoglobuline). Boala este bine tolerată în perioada de debut cu toate că uneori se semnalează fatigabilitate. În perioada de stare apare tabloul unei insuficiențe renale cronice. Are loc alterarea
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
face parte din categoria nefropatiilor tubulointerstițiale cronice cu pierderi urinare de sare. Lipsesc manifestările extrarenale ale nefropatiilor tubulointerstițiale cronice. În stadiul inițial, hipertensiunea arterială este de obicei absentă, iar în stadiile avansate de insuficiență renală, hipertensiunea arterială devine mai frecventă. Proteinuria. Proteinuria este redusă, sub 1 g/24 ore, uneori intermitentă în fazele inițiale ale bolii, dar devine constantă pe măsura progresiei bolii. Proteinuria are un cu traseu electroforetic imunochimic caracteristic pentru o proteinurie tubulară. Electroforeza proteinelor urinare. Electroforeza proteinelor urinare
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
parte din categoria nefropatiilor tubulointerstițiale cronice cu pierderi urinare de sare. Lipsesc manifestările extrarenale ale nefropatiilor tubulointerstițiale cronice. În stadiul inițial, hipertensiunea arterială este de obicei absentă, iar în stadiile avansate de insuficiență renală, hipertensiunea arterială devine mai frecventă. Proteinuria. Proteinuria este redusă, sub 1 g/24 ore, uneori intermitentă în fazele inițiale ale bolii, dar devine constantă pe măsura progresiei bolii. Proteinuria are un cu traseu electroforetic imunochimic caracteristic pentru o proteinurie tubulară. Electroforeza proteinelor urinare. Electroforeza proteinelor urinare evidențiază
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
arterială este de obicei absentă, iar în stadiile avansate de insuficiență renală, hipertensiunea arterială devine mai frecventă. Proteinuria. Proteinuria este redusă, sub 1 g/24 ore, uneori intermitentă în fazele inițiale ale bolii, dar devine constantă pe măsura progresiei bolii. Proteinuria are un cu traseu electroforetic imunochimic caracteristic pentru o proteinurie tubulară. Electroforeza proteinelor urinare. Electroforeza proteinelor urinare evidențiază inițial creșterea proteinelor cu greutate moleculară redusă (beta și globuline lente), apoi un aspect tipic de proteinurie tubulară: scăderea albuminelor și eliminarea
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]