2,003 matches
-
comuniste, ci fiindcă aceștia nu se dovediseră a fi disciplinați și abili în a obstrucționa revolta muncitorilor. La nivel simbolic, fosta conducere era, și ea, considerată a fi „pătată” de acțiunea rebelilor. Represiunea Încă din timpul marșului spre Comitetul Județean, protestatarii au fost filați de agenți ai Securității (iar când a fost posibil, chiar fotografiați și filmați). Primele forțe de ordine vizibile, sosite să înfrunte mulțimea, au fost ale pompierilor. Apoi acestea au fost întărite de detașamentul antiterorist al trupelor speciale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca „elită” (falsă, de fapt), pe de o parte. Pe de altă parte, același argou avea funcția de a-i delimita față de victime, în ipostaza de deținători ai puterii absolute. Imediat după bătăile și celelalte tipuri de maltratări suferite de protestatari, unii dintre ei au fost vizitați de înalți reprezentanți ai Partidului Comunist și de înalți ofițeri de Securitate care i-au scuipat. Gestul se dorea a fi demonstrativ, reducând încă o dată victima la condiția de rebut al societății etc. După
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
condamnare, prudenți totuși, foștii torționari și-au prevenit victimele „să aibă fermoar la gură”. Tortura fizică Interogatoriile (precum și procesul) au fost instrumentate de o brigadă specială a Procuraturii Generale din București, evitându-se, în general, contactul cu procuratura brașoveană. Chiar dacă protestatarii au fost maltratați și de agenți locali, ei au fost bătuți mai ales de agenți veniți din Capitală: probabil că scopul era ca anchetatorii să nu fie cunoscuți de victime (pentru a nu fi recunoscuți mai târziu) și nici înduioșați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de faptul că aveau la dispoziție atâtea victime pentru a-și testa abilitățile de bătăuși! În orice caz, majoritatea mărturiilor sugerează atmosfera de „abator” din cadrul miliției brașovene și mai apoi a arestului din Capitală. Maltratările la care au fost supuși protestatarii arestați au fost extrem de variate (unele fiind soldate, din cauza traumei fizice intense, cu urinarea de sânge): bătăi cu pumnii, cu picioarele, cu un scaun (sau cu picioare de scaun), cu parul, cu bâta, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicule
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
erau siliți să stea într-un picior (uneori supravegheați de un câine-lup), pe vine, să țină un creion cu bărbia, să sprijine cu nasul tabloul lui Ceaușescu (!), să facă genuflexiuni, să stea într-o mână, să sară ca broasca... Unii protestatari au fost înfășurați în cearșafuri ude și bătuți astfel ori chiar ținuți în pielea goală, în frig. Bătaia cu bastonul de cauciuc a fost cea mai practicată tortură. Unui anchetat bănuit că a purtat steagul tricolor în timpul marșului (steagul având
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la cîțiva ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în anchetă. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime ce au intenționat să-și lovească
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei de la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau să-i supună pe brașovenii care, indiferent de felul cum intenționau să îi încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici. Camarazii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care, indiferent de felul cum intenționau să îi încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici. Camarazii de detenție proveneau deci, uneori, dintre cei de drept comun, o parte dintre aceștia fiind delatori ori provocatori. Un astfel de personaj le inculcă unor protestatari brașoveni ideea detenției prelungite și a familiei care se va desolidariza de ei. Scopul era provocarea pierderii nădejdii. Unele victime au fost ținute în celule pătate de sânge, în scopul intimidării lor. Alte victime (chiar dacă rar) au fost amenințate cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
victime au fost ținute în celule pătate de sânge, în scopul intimidării lor. Alte victime (chiar dacă rar) au fost amenințate cu pistolul la tâmplă, deși membrii aparatului de represiune erau conștienți de faptul că nu puteau să-i extermine pe protestatari și că nu primiseră ordin în acest sens. Dar lichidarea protestatarilor putea fi oficiată simbolic prin tot soiul de strategii. S-a apelat în mod intenționat la dezumanizarea arestaților prin identificarea lor ca oameni-număr, care nu mai aveau nume, vizându
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intimidării lor. Alte victime (chiar dacă rar) au fost amenințate cu pistolul la tâmplă, deși membrii aparatului de represiune erau conștienți de faptul că nu puteau să-i extermine pe protestatari și că nu primiseră ordin în acest sens. Dar lichidarea protestatarilor putea fi oficiată simbolic prin tot soiul de strategii. S-a apelat în mod intenționat la dezumanizarea arestaților prin identificarea lor ca oameni-număr, care nu mai aveau nume, vizându-se anihilarea acestora ca identitate; de asemenea, la legarea lor cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
merg pe stradă” (Oprea și Olaru, 2002, p. 72). șantajul prin promisiunea unor agresiuni împotriva familiei a fost o altă marcă a anchetei. Transportul la București Pentru a fi transportați la București, în vederea suplimentului de anchetă care pentru unii dintre protestatari avea să fie foarte dur, rebelii au fost agresați prin aplicarea de cătușe la mâini și la picioare. În mașina care îi ducea în Capitală, ei au fost transportați în condiții animalice. La un moment dat li s-a inculcat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politici recunoscuți (așa cum fuseseră cei care trecuseră prin Pitești), ci pe deținuți politici camuflați de autorități în infractori de drept comun. Or, pedagogia lui Macarenko preciza că reeducarea este aplicabilă mai ales pe aceștia! Ca să se evite substratul politic al protestatarilor brașoveni, ei au fost judecați ca „huligani” și „tulburători ai liniștii publice”. În 1987 trecuseră 35 de ani de la fenomenul Pitești și totuși acesta era reluat la o scară redusă, fără nici o inhibiție din partea aparatului de represiune. Lucrurile începuseră să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reluat la o scară redusă, fără nici o inhibiție din partea aparatului de represiune. Lucrurile începuseră să fie gândite pe acest traiect înainte de proces, încă din timpul anchetei. Pe timpul desfășurării acesteia, unii dintre arestați au fost somați să devină delatori ai altor protestatari, dar majoritatea nu au acceptat. În alte cazuri, anchetatorii au mizat pe confruntări între victime și chiar pe obligarea acestora de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
directorii IABv, atunci când este somat să răspundă protestelor muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le replică elocvent acestora în modul următor: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care ar fi fost aptă să-i reeduce și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc într-unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Acesta fusese, după cum declara, într-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care ar fi fost aptă să-i reeduce și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc într-unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Acesta fusese, după cum declara, într-atât de maltratat, încât acceptase să devină (la cererea autorităților punitive) bătăuș al celorlalți anchetați. Individul respectiv a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
chinuit și mai apoi cum el însuși îi chinuise pe alții (Arsene, 1997, vol.1, pp. 303-305). Individul respectiv, căruia nu i se nega nicidecum calitatea de victimă, nu comisese torturi atroce, dar simplul fapt că acceptase să lovească alți protestatari îl invalidase moral în fața colegilor săi. Gavrilă Filichi conchide în mărturia sa: „Am constatat cu stupoare că ceea ce se întâmplase cu noi era, de fapt, o mostră, desigur, la scară foarte redusă, a ceea ce se cunoaște ca fiind «experimentul Pitești
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
situația să-și recunoască participarea la revolta brașovenilor, treptat începe să creadă în Dumnezeu și găsește diferite metode de a contracara singurătatea din celulă. Este obstinat în a nu ceda psihic. Declarațiile false și cosmetizarea istoriei În urma anchetei dure, mulți protestatari au fost siliți să semneze declarații false, pentru a evita tortura ritualică. Angajamente de colaborare cu Securitatea nu au fost semnate; dar, în finalul anchetei și înaintea procesului, toți anchetații au semnat documente prin care se angajau să nu se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
protestul brașovenilor: „Măi, băieți, măi, ce-ați făcut voi, noi nu am fi avut curajul niciodată!” (Filichi, 1994, p. 37). Ecouri studențești La câteva zile după revolta muncitorilor brașoveni au apărut și foarte puținele, dar vehementele solidarizări ale studenților cu protestatarii. Cel dintâi este Cătălin Bia, student la Horticultură, care se așază în fața cantinei cu o pancartă pe care scrie: „Muncitorii arestați nu trebuie să moară”. Studentului protestatar i se alătură încă doi colegi (Lucian Silaghi și Horia șerban), dar Securitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
muncitorilor brașoveni au apărut și foarte puținele, dar vehementele solidarizări ale studenților cu protestatarii. Cel dintâi este Cătălin Bia, student la Horticultură, care se așază în fața cantinei cu o pancartă pe care scrie: „Muncitorii arestați nu trebuie să moară”. Studentului protestatar i se alătură încă doi colegi (Lucian Silaghi și Horia șerban), dar Securitatea este alertată imediat și cei trei sunt arestați în fața colegilor lor. Securitatea devenise, de altfel, prudentă dinainte de această solidarizare concretă și din pricina unor grafitti de pe clădirile căminelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
colegi (Lucian Silaghi și Horia șerban), dar Securitatea este alertată imediat și cei trei sunt arestați în fața colegilor lor. Securitatea devenise, de altfel, prudentă dinainte de această solidarizare concretă și din pricina unor grafitti de pe clădirile căminelor, clamând ideea de sprijin al protestatarilor. Alți câțiva studenți împart, în aceeași perioadă, manifeste în sprijinul muncitorilor. Se vor mai face câteva arestări (în total au fost 7), apoi studenții respectivi sunt exmatriculați și condamnați în ședințe universitare lărgite, după tipicul stalinist de odinioară. Studenții vor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fuseseră plasate detașamente pregătite să intervină în caz că s-ar fi declanșat o altă revoltă, de pildă, sau o solidarizare. Sentința a fost explicată ca fiind o expresie a „generozității” și „umanismului” lui Nicolae Ceaușescu (care îi lăsase în viață pe protestatari, deși în ședințele din întreprindere se ceruse încă de la început pedeapsa capitală). Chiar și astfel, deși, în esență, era vorba despre o deportare pe maximum 3 ani, pedepsele respective era ilegale: rolul lor era să timoreze, să fragilizeze psihologic și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
respective era ilegale: rolul lor era să timoreze, să fragilizeze psihologic și mai ales să despartă familiile. S-a renunțat la pedeapsa cu moartea sau la vreun tip de pedeapsă privativă de libertate pentru a se evita victimizarea și eroizarea protestatarilor la nivel național și internațional; pentru a se evita, de asemenea, o solidarizare a muncitorilor între ei, dar și a intelighenției cu muncitorii (deși doar o mână de studenți inițiaseră proteste și solidarizări, din pricina cărora fuseseră exmatriculați, gestul lor fusese
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fragilizate în urma anchetei dure, victimele și-au asumat culpele, interpretând rolul care le fusese repartizat. De menționat că avocații nu s-au comportat precum cei din anii obsedantului deceniu, care reclamau ei înșiși pedepsirea victimelor, ci i-au apărat pe protestatarii apelând la diferite forme de captatio benevolentiae în proces, invocând, de pildă, tinerețea inculpaților, lipsa lor de experiență ori căința acestora. Procesul a fost înregistrat, filmat și transmis în direct pentru Ceaușescu, pe o rețea interioară a nomenclaturii. Deportarea și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în cap (Arsene, 1997, p.138). Unele dintre soțiile deportaților sunt șantajate și timorate să divorțeze. Mulți dintre anchetați și deportați sunt, oricum, depresivi după tot contextul violent prin care trecuseră. O femeie anchetată ajunge chiar la psihiatrie. Un fost protestatar mărturisește că în perioada deportării devenise mut, nu mai vorbea cu nimeni de frică să nu mai suporte vreo violență; și a rămas așa timp de doi ani, până în 1989, aproape uitând să vorbească (Oprea și Olaru, 2002, p. 141
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]