1,395 matches
-
anul școlar 1899-1900 când eu eram în clasa IV-a. Și într-o dimineață a intrat în sala de clasă, protopopul Gheorghe Zarian și a întrebat pe elevi: Cine învață mai bine dintre voi?" Și elevii au răspuns că: "Rădășanu". Protopopul: " Care-i acela?" Și eu am răspuns: "Eu părinte!" " Unde stai la gazdă și cât plătești?" "Stau la Dumitru Mihailescu și plătesc 15 lei pe lună". "Să vii la mine să-mi înveți nepotul Popovici Titu și nu vei plăti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a plătit nici un ban și are a-mi plăti 300 de lei". Și bietul tata a plătit 300 de lei, că el era primar mic și Domnița Suțu era soră cu Dumitru Sturza, [22] care atunci era prim ministru. Avea protopopul o barbă ca un măturoi, dar obraz nici de feli. Tata a trebuit să-l dea în judecată, dacă nu tata, atunci eu, că aveam 27 de elevi martori, care au auzit că nu voi plăti nimic. Protopopul Gh. Zarian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ministru. Avea protopopul o barbă ca un măturoi, dar obraz nici de feli. Tata a trebuit să-l dea în judecată, dacă nu tata, atunci eu, că aveam 27 de elevi martori, care au auzit că nu voi plăti nimic. Protopopul Gh. Zarian avea 4 moșioare: Jacota, Hreasca și țarna Mare, a căror administrator era preotul Niculai Pleșoianu și la Fântâna Mare avea o moșioară a lui. Și nu era zi să nu vie vreun preot cu daruri: cei de la câmp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Mare avea o moșioară a lui. Și nu era zi să nu vie vreun preot cu daruri: cei de la câmp aduceau cași cât nu-i putea ridica, iar cei de la munte: brânză, unt. Parcă era o bază de primire la protopopul Gh. Zarian. I-am spus preotului Grigore Zăhănescu ce am pățit cu protopopul Gh. Zarian și el mi-a spus că protopopul era de la Roman și era neam de țigan și n-are nici obraz, nici rușine și nici frică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vreun preot cu daruri: cei de la câmp aduceau cași cât nu-i putea ridica, iar cei de la munte: brânză, unt. Parcă era o bază de primire la protopopul Gh. Zarian. I-am spus preotului Grigore Zăhănescu ce am pățit cu protopopul Gh. Zarian și el mi-a spus că protopopul era de la Roman și era neam de țigan și n-are nici obraz, nici rușine și nici frică de Dumnezeu. În iarna când stam la Zaharian, a venit un flăcău din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cât nu-i putea ridica, iar cei de la munte: brânză, unt. Parcă era o bază de primire la protopopul Gh. Zarian. I-am spus preotului Grigore Zăhănescu ce am pățit cu protopopul Gh. Zarian și el mi-a spus că protopopul era de la Roman și era neam de țigan și n-are nici obraz, nici rușine și nici frică de Dumnezeu. În iarna când stam la Zaharian, a venit un flăcău din Dorna și c-o fată. Frumos era flăcăul, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fată. Frumos era flăcăul, dar fata era și mai frumoasă. Și când a venit protopopu în cancelarie, flăcăul i-a spus lui: "Părinte noi ne-am căsători amândoi și suntem cam neamuri și am venit să ne dați aprobare". Și protopopul i-a înjurat de sufletul mâni-sa și i-a dat afară zicând: "Sunteți câni!" Și flăcăul avea subsuoară o fășcuță 23. S-au dus până în stradă și cineva i-a învățat ca să dea fășcuța cu 18 kilograme de unt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
i-a înjurat de sufletul mâni-sa și i-a dat afară zicând: "Sunteți câni!" Și flăcăul avea subsuoară o fășcuță 23. S-au dus până în stradă și cineva i-a învățat ca să dea fășcuța cu 18 kilograme de unt protopopului și are să se poată. După cum a și făcut. Și au venit iar în cancelarie cei doi tineri. Și protopopul i-a spus diaconului Grigore Niculescu care e secretarul protopopiei: " Diacone, pune mâna pe condei și scrie: "Înalt Prea Sfințite Stăpâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o fășcuță 23. S-au dus până în stradă și cineva i-a învățat ca să dea fășcuța cu 18 kilograme de unt protopopului și are să se poată. După cum a și făcut. Și au venit iar în cancelarie cei doi tineri. Și protopopul i-a spus diaconului Grigore Niculescu care e secretarul protopopiei: " Diacone, pune mâna pe condei și scrie: "Înalt Prea Sfințite Stăpâne, etc". Atunci am aflat eu cum te adresezi Mitropolitului. Și protopopul le-a spus celor doi tineri: Mergeți acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
venit iar în cancelarie cei doi tineri. Și protopopul i-a spus diaconului Grigore Niculescu care e secretarul protopopiei: " Diacone, pune mâna pe condei și scrie: "Înalt Prea Sfințite Stăpâne, etc". Atunci am aflat eu cum te adresezi Mitropolitului. Și protopopul le-a spus celor doi tineri: Mergeți acasă și spuneți părintelui Urtoană, să vă cunune, vă dau și o scrisoare către el. Aprobarea va veni numaidecât de la sfânta mitropolie. Petrecere bună și viață fericită vă urez". Și ce nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu se poate, se poate dacă ungi osia, dar nu oleacă, ci măcar cu 18 kilograme de unt de Dorna. Acolo am văzut și judecăți. A venit popa Haralambie Tătaru, reclamat de locuitorii din Liteni că a jucat în crâșmă. Protopopul l-a întrebat: "Ai jucat, părinte Tătare ? ". Am jucat, părinte protopoape ". "Și-ai bătut din pinteni ? ". Da, am bătut din pinteni "."Și ai strigat din gură ? Și cum ? "."Sai în sus popă Tătare, nici încet, și nici prea moale ! ". Înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Tătare ? ". Am jucat, părinte protopoape ". "Și-ai bătut din pinteni ? ". Da, am bătut din pinteni "."Și ai strigat din gură ? Și cum ? "."Sai în sus popă Tătare, nici încet, și nici prea moale ! ". Înainte de a mă duce în gazdă la protopopul Zarian, el ținea în gazdă o fată tare frumoasă, pe care o chema Fevronia Constantinescu, fiica preotului Constantinescu din comuna Răchiți, județul Botoșani. Cât am stat la Zarian, mă duceam în fiecare duminecă și sărbătoare la biserica Adormirea și țineam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și țineam isonu dascălului. Și la amiază veneam de la biserică, cu traista plină de mere, pere, colăcei și brânză. Și mi-am zis eu în mintea mea: nu-i rău să fii popă ! Și într-o z i-am spus protopopului: Părinte, eu vreau să mă fac popă. Și el mi-a spus: "Fă-te, măi ! ". Dar în iarna aceia a venit la protopop, un preot tânăr și cât a stat acolo a plâns și popa cel tânăr și protopopu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
eu în mintea mea: nu-i rău să fii popă ! Și într-o z i-am spus protopopului: Părinte, eu vreau să mă fac popă. Și el mi-a spus: "Fă-te, măi ! ". Dar în iarna aceia a venit la protopop, un preot tânăr și cât a stat acolo a plâns și popa cel tânăr și protopopu și preoteasa. Și atunci eu am întrebat de preoteasă de ce plâng ? Și preoteasa mi-a spus: "Părintele ist tânăr care a venit la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a murit preoteasa ! Da eu zic: își ia altă preoteasă. Dar ea zice: "N-are voie să ia alta ". Și atunci mi-am învârtit în cap gândul de a nu mă face popă. Și într-o seară i-am spus protopopului: "Părinte, eu nu mă mai fac popă ". Și el zice: "De ce ? "Să-mi moară preoteasa ? Da' el zice: "Tu-ți sufletu măti, tu nu te gândești la popă, ci la preoteasă ! ". Aveam 16 anișori și mai mi-ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
când prietenul meu de școală Luca Toadere din Fălticenii Vechi a logodit cu domnișoara Maricica Popescu de pe str.Rădășeni din mâna stângă cum urci spre Rădășeni. Pe Maricica Popescu eu am cunoscut-o din 1900 când eram în gazdă la protopopul Gh.Zarian cel fără obraz, că venea acolo că li era nepoată. Maricica Popescu era o domnișoară drăgălașă și aproape chiar frumoasă, dar n-a avut noroc nici de feli. Luca era un om bodrângos 47, toată vremea era supărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ANDERCO, Ioan Artemie (16.II.1853, Borșa - 1877, Borșa), memorialist. Era cel mai mare dintre cei nouă copii ai preotului Petru Anderco, protopopul Vișeului de Sus și parohul Borșei. Tatăl său, figură luminoasă de cărturar ardelean, stăpânit de o curiozitate științifică neobosită și îndrăgostit de carte, nu a fost un om avut. A. învață la școala germană din Vișeul de Sus și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285348_a_286677]
-
disposițiunea ca resoluțiunea să se comunice oficiului parochial Oprea Cârțișoara spre scire și întocmai urmare, avend a face grabnic rugarea necesară cătră dl. ministru pentru ajutoriu, eară despre cele îndeplinite a raporta aici. Avrig, 8 Novembre 1897. Semnează: Ioan Cândea , protopop. Dar părintele Victor Vulcan și-a văzut de-ale dumisale știind că ursul trece chiar dacă dulăii latră, iar cum copiii trebuiau să meargă la școală, primăria ne având alte a face, a organizat fain-frumos o chetă, obligând pe fiecare număr
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dregător, înalt demnitar tătar, a rămas în Moldova satul Bascacauți, în apropiere de Siret, loc de adunare al șefilor militari și administratori financiari, în care, în anul 1431, Alexandru cel Bun, a poposit și a emis un act de danie protopopului domnesc Iuga și satul Băscăciani, pe Prut, din jos de Ștefănești. După izvoarele rusești, baskakul era un șef militar, care ținea sub ascultarea sa populația subjugată. Pe lângă aceștia, se aflau în toate regiunile imperiului administratori financiari numiți dorogii sau dorughii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de eforturi și jertfe făcute pe altarul idealului național. Cedarea Ardealului de Nord dislocase populația românească, refugiată, dar mai ales expulzată de noile autorități, iar lupta lor pentru adevăr și dreptate trebuia susținută. O mare experiență în această direcție avea protopopul Elie Dăianu de la Cluj, care redactase ziarul „Răvașul”, scriind articole mobilizatoare și adunând în jurul său o echipă redutabilă de scriitori combatanți. În T. se publică sau se reproduc versuri de Andrei Mureșanu, Aron Cotruș, Corneliu Vințan, Florica Ciura-Ștefănescu, Iustin Ilieșiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290267_a_291596]
-
81. În urma acestei rezoluții imperiale, șeful Administrației militare provinciale, generalul Spleny, a adresat, la 27 august 1777, în numele împărătesei Maria Theresia, un manifest tipărit în limba română către "lăcuitorii aceștii Bucovine deștrict", "adecă tuturor Mitropoliților, Arhiepiscopi, Episcopi, Arhimandriți, Dichei, Egumeni, Protopopi, Preoți, Diaconi, Boeari, Mazili, Ruptași și la toată prostimea, orașe, târguri, sate și la toată obștea, atât parte Bisericească cum și lumească", pentru ca "prin ivală, să facă supuneri și juramânt, ca să să adeverească ai noștri credincioși supuși podani"82. Ceremonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
conducerea lui Dosoftei, stabilind liniile generale de activitate în plan dogmatic, disciplinar, juridic și economic, precum și faptul că în subordinea și administrarea acestuia intrau toate proprietățile ecleziastice din Bucovina. Prin proclamație se cerea egumenilor și călugărilor din mănăstirilor, ca și protopopilor și preoților să se supună și întregul cler bucovinean să dea ascultare tuturor poruncilor împărătești ce vor fi primite prin episcop și consistoriu 52. Pe linia reformelor iosefiniste începute în partea vestică a monarhiei 53, ce vizau reducerea numărului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
funcționari. Episcopia Bucovinei era împărțită în șase decanate sau protopopiate: Cernăuți cu 31 de parohii, Ceremuș cu 34 parohii, Nistru cu 24, Berhomet cu 29, Vicov cu 37 de parohii și Suceava cu 31 de parohii. Acestea erau conduse de protopopi, ce erau numiți de episcop, din rândul parohilor din protopopiat. Egumenii celor trei mănăstiri rămase în ființă erau aleși de soborul monahal și confirmați de episcop, cu asentimentul guvernatorului. Întreținerea mănăstirilor și a călugărilor urma a fi făcută din veniturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
protocoale ale poruncilor", de fapt niște registre în care se înscriau toate ordinele primite pe linie politico-administrativă și ecleziastică, menite a fi aduse la cunoștința locuitorilor din cadrul parohiei. Toată activitatea de cancelarie a parohiilor era îndeaproape controlată de Consistoriu, prin protopopi, și de autoritățile politico-administrative. Pentru viitor, tot clerul urma să fie salarizat din veniturile fondului; până atunci, pentru îmbunătățirea mijloacelor de existență a parohilor, li se acorda o sesie de 44 iugăre sau 24 de fălci de pământ, care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ani pentru băieți și 15 pentru fete, capul ierarhiei ecleziastice bucovinene, episcopul Daniil Vlahovici, revenea asupra patentei împăratului Iosif al II-lea, din 6 mai 1784, prin care se trecuse obligativitatea ținerii stării civile asupra preoților, accentuând faptul că toți protopopii și preoții trebuiau să o respecte "cu strășnicia cea mai vârtoasă spre deplină urmare"154. Un an mai târziu, deplina libertate a oricărui locuitor ajuns la maturitate de a se căsători era restrânsă, conform ordinului Administrației Bucovinei. În înștiințarea episcopului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]