3,325 matches
-
la clasa de mijloc în țările occidentale dezvoltate. Aceasta s-ar explica și prin șansele și strategiile sociale ale cuplurilor din cele două clase. Un cuplu din clasa de mijloc, tinzând spre ascensiune socială, va renunța mai ușor la avantajele proximității rezidențiale a părinților (și rudelor) în favoarea unei slujbe, a unui cartier sau a unui oraș care îi aduce beneficii. Mobilitatea socială înseamnă la clasa de mijloc și o mobilitate geografică mai mare. Ea este însoțită și de o mobilitate culturală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ștreang. Problemele de conștiință ale personajului, dezbaterea morală interioară constituie materia principală a romanului. Deși nu înfățișează lupte, Pădurea spânzuraților realizează un tablou foarte sugestiv al războiului, prin atmosfera apăsătoare și senzația de fragilitate pe care viața o capătă în proximitatea măcelului zilnic. Iarăși amănuntele, excelent alese, surprind procesul atrofierii și uniformizării existențelor omenești sub amenințarea comună și sub indiferența mașinăriei birocratice militare, inaptă să ia act de problemele individuale și strivindu-le cu dispoziții regulamentare generale. Nici un accent xenofob nu
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
amintesc prin titlu de secvențele operelor dramatice și de proză istorică ale lui Hasdeu (Rădăcini, Mărirea, Cumpăna, Căderea etc.) și sunt centrate pe momentele de cotitură ale vieții scriitorului, în vreme ce partea finală (Legături primejdioase și Excelsior) creionează, ținându-se în proximitatea faptelor verificabile, profilul omului de geniu sortit solitudinii, ca și portretul în mișcare al veșnicului rebel, polemist și fantast, care și-a trăit întreaga existență „cu graba tinereții”, rămânând astfel în chip esențial „un scriitor de tip «Sturm und Drang
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
culturii estasiatice. Raportul notează că „În trecut, rivalitățile politice, animozitățile istorice, diferențele culturale și confruntările ideologice au reprezentat bariere În calea cooperării Între națiunile est-asiatice”6. Pe de altă parte, raportul a observat de asemenea că „națiunile est-asiatice sunt În proximitate geografică, Împărtășesc multe experiențe istorice și au valori și norme culturale comune” 7. Autorii raportului au spus că ei prevăd „integrarea progresivă a economiilor est-asiatice, care va duce la o comunitate economică a Asiei de Est”8. O comunitate economică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americană era acela al unui orășel unde apărea un singur ziar. Majoritatea cetățenilor nu îl agreau (atitudine), dar îl cumpărau (comportament), fiindcă era singura sursă de unde puteau afla știri despre tranzacții de locuințe, de exemplu. Aici suntem, din nou, în proximitatea ambivalenței și a problemei obiectelor sociale multifațetate (vezi Iluț, 2000). Situații și mai relevante social sunt cele în care alegătorii recunosc că au votat o persoană, nu din profundă simpatie, ci din lipsa unei alternative. Comentatorii politici recurg adesea, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
genetică. Invocând studii pe gemeni, care sugerează că și atitudinile ar fi în parte determinate genetic, el arată că și alți factori fac ca între similaritățile de ordin psihologic și axiologic și cele genetice să existe o corelație, și anume proximitatea spațială și selectivitatea rezultată din prejudecăți (în speță, rasiale și etnice). Altfel spus, ajutându-i pe cei apropiați nouă (spațial, cultural, atitudinal și comportamental), noi facem - mai mult sau mai puțin transparent logic - inferența că aceștia sunt apropiați și genetic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
simbiotic) reciprocital. R. Travis (apud Batson, 1998) susține că, în societatea umană, pentru ca mecanismul genetic al reciprocității să funcționeze, sunt necesare trei condiții: ocaziile de a primi și oferi ajutor să fie frecvente; cei doi parteneri să se afle în proximitate fizică; înșelarea să fie ferm descurajată. După cum ușor se poate întrevedea, norma reciprocității sociale elaborată de A. Gouldner (1960) se referă la aceeași clasă de comportamente, numai că nu face apel la determinismul genetic, ci la învățarea socială (vezi secțiunea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu poate fi asimilată ca un pas în procesul decizional. Asumarea responsabilității personale este în legătură cu internalizarea normei responsabilității sociale, precum și a altor factori ce țin de situație sau de caracteristicile celui ce ar putea da ajutor. Contează, bunăoară, în ce proximitate spațială ori psihologică ești cu cel ce are nevoie de ajutor. De exemplu, pe plajă, de la o mai mare distanță observi cum cineva îi fură lucrurile unei persoane abia intrate în apă. Angajarea în a recupera lucrurile și a i
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
manifeste stresuri emoționale în raport cu crearea de noi prietenii (Fredrickson, 1995). Deși în prietenia autentică nu contează condiția socială sau de altă natură, ea bazându-se pe principiul „ce ești”, și nu „cine ești”, la scară statistică este puternic asociată cu proximitatea spațială. Aceasta, pe de o parte, pentru că proximitatea spațială înseamnă în general și similarități de ordin axiologic, iar, pe de altă parte, fiindcă prietenia presupune schimburi reciproce de bunuri, materiale și simbolice, dorința de a fi împreună cu celălalt și a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Fredrickson, 1995). Deși în prietenia autentică nu contează condiția socială sau de altă natură, ea bazându-se pe principiul „ce ești”, și nu „cine ești”, la scară statistică este puternic asociată cu proximitatea spațială. Aceasta, pe de o parte, pentru că proximitatea spațială înseamnă în general și similarități de ordin axiologic, iar, pe de altă parte, fiindcă prietenia presupune schimburi reciproce de bunuri, materiale și simbolice, dorința de a fi împreună cu celălalt și a i te confesa. Totuși, în zilele noastre, dezvoltarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de investigație sunt relativ simplu de însușit; datele obținute se pretează la analize cantitativ-numerice, destul de riguroase și chiar spectaculoase; și, foarte important, conduce la rezultate cu aplicabilitate practică, precum formarea de echipe de muncă mai eficiente, restructurări de competențe și proximități spațiale în cadrul colectivităților etc. Nu întâmplător și cartea profesorului Achim Mihu, Sociometria. Eseu critic, apărută în 1967, a marcat activitatea didactică și de cercetare a multor specialiști români. Discutând despre sociometrie, mai trebuie subliniat că ea nu este, în viziunea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care și-au câștigat un prestigiu unanim recunoscut și nu pot fi bănuite de părtinire, indiferent cine este finanțatorul sondajului (deși, evident, preferabil este ca și sponsorul să fie „independent”, în raport cu părțile în dispută). Cu remarca din urmă suntem în proximitatea unei chestiuni de mare relevanță și anvergură, anume relația dintre sondaje, democrație, manipulare și elite. Asupra acestei chestiuni voi reveni într-un context mai lărgit în secțiunea imediat următoare. Să spunem acum că, inclusiv în societățile cu o cultură politică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se întrepătrunde cu cel real, oferind elemente de autenticitate comunicării), lucrurile sunt mai nuanțate; acest context poate să depindă, într-o măsură mult mai ridicată, de actorii comunicaționali sau de condițiile sociale care anticipează structuri comunicaționale. Iată câteva dintre acestea: proximitatea, similaritatea și apartenența la grup, ele fiind definite de existența unor teorii care le cuprind și le justifică: 1) Teoria proximității fizice și electronice (Festinger, Schachter, Back, 1950; Monge, Rothman, Eisenberg, Miller, 1985) pornește de la ideea că aflarea persoanelor în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
măsură mult mai ridicată, de actorii comunicaționali sau de condițiile sociale care anticipează structuri comunicaționale. Iată câteva dintre acestea: proximitatea, similaritatea și apartenența la grup, ele fiind definite de existența unor teorii care le cuprind și le justifică: 1) Teoria proximității fizice și electronice (Festinger, Schachter, Back, 1950; Monge, Rothman, Eisenberg, Miller, 1985) pornește de la ideea că aflarea persoanelor în apropiere unele de celelalte crește posibilitatea ca acestea să se întâlnească și să intre în interacțiune. Dacă proximitatea se întinde pe parcursul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
justifică: 1) Teoria proximității fizice și electronice (Festinger, Schachter, Back, 1950; Monge, Rothman, Eisenberg, Miller, 1985) pornește de la ideea că aflarea persoanelor în apropiere unele de celelalte crește posibilitatea ca acestea să se întâlnească și să intre în interacțiune. Dacă proximitatea se întinde pe parcursul unui timp mai îndelungat, aceasta le oferă posibilitatea să exploreze gradul în care își descoperă interese comune și împărtășesc aceleași credințe. Lenz-Romeiss afirmă: „Curțile, casele învecinate, peluzele comune, drumurile și locurile de amplasare a serviciilor pot deveni
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comune, drumurile și locurile de amplasare a serviciilor pot deveni puncte în care se cristalizează relațiile sociale”(apud McQuail, 1999, p. 124). Un aspect extrem de interesant este, în această ordine de idei, descoperirea și dezvoltarea/optimizarea unui nou tip de proximitate oferit de noile tehnologii (telefonia mobilă și videofonia, e-mail-ul, realitatea virtuală etc.). 2) Această necesitate în comunicare a dat naștere la teoria similarității care, așa cum remarcă J.D. Brass (1995), crește predictibilitatea comportamentului și dezvoltă încrederea și reciprocitatea. Similaritatea a fost
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reprezintă calea care permite difuzarea mesajului; o extensie a canalului de comunicare în direcția structurării este reprezentantă de conceptul de rețea de comunicare. Contextul comunicării reprezintă cadrul (fizic și psihopedagogic) în care se produce comunicarea, fiind definit de trei caracteristici: proximitate, similaritate și apartenența la grup. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Putem dezvolta un exercițiu de tip controversă creativă (vezi metoda controversei creative la capitolul despre metode), încercând să discutăm următoarea problemă: cine este mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activitate similară ori se confruntă cu aceleași probleme, coeziunea are o probabilitate mai ridicată de apariție; chiar dacă oamenii lucrează în zone geografice diferite, premisele pentru coeziune pot fi asigurate prin structurarea sarcinii; - aranjamentul fizic - poate fi un factor care asigură proximitatea și trimite spre coeziune; - comunicarea și tehnologia - extinderea liberei comunicări în echipe poate conduce spre coeziune; comunicarea este un factor influențat de toți ceilalți factori (spre exemplu, mediul de lucru ori natura sarcinii) și exercită, în mod simultan, o influență
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apartenență la lumea latino-romanică (dimpotrivă, termenul lătin, în aromână, are sensul "catolic", ca în toată Biserica ortodoxă). Iată de ce se poate afirma că aceste comunități romanofone-românofone, trăind într-un mediu multietnic, își defineau existența în sincronie, prin idiosincrazii etnolingvistice de proximitate, fără preocupări istoriciste legate de Roma antică și de lumea romanică. A le atribui o �memorie colectivă" a originilor latine este - credem - un act cultural a posteriori introdus de istorici și de filologi. VII. în schimb, aceste comunități aveau conștiința
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Names. Play, Poetry, and Power in Hellenic Thought from Homer to Aristotle (1991). Chiar din titluri se atrage atenția asupra itinerarului semnificativ parcurs de autor. Drumul conduce de la literatură către aderențele sale multiple în sfera culturală și, mai departe, spre proximitățile ei epistemice, într-un sistem de referință unde o serie de opțiuni valorice eterogene definesc o mentalitate. Dionysos, zeul lunecător cu mai multe înfățișări și nume, patronează două părți ale acestui proiect ambițios, căruia S. i se consacră începând din
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
modurilor de poematizare în pragul noului secol. Poeziile de debut ale lui Ion Vinea și ale lui Tristan Tzara arată și ele o culminare a manierei simboliste, ancorată încă în lirismul de tip Verlaine-Laforgue-Samain la cel dintâi, dar ajunsă în proximitatea parodicului și antilirismului prin minulescianismul dezarticulat al celuilalt. Poemele lui Vinea, Sonet, Lewdness, Mare, arată un condei sigur în imagistica impresionistă somptuoasă, cu ninsori pointiliste, pulberi de lumină, „neguri sfâșiate”, nori-„galere roze-n drum către Cythera” și îndrăzneli asociative
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
horror, S. preferă, ca și N. Steinhardt, retrospecția înseninată de spiritualizare. Așa cum titlul cărții evocă parcursul inițiatic al suferinței, narațiunea ei focalizează nu fiziologia durerii, ci procesul moral al experiențelor-limită, „eshatologia detenției”, cu întreținerea reflexelor demnității și reedificării interioare în proximitatea morții, sub umilință și tortură. Prozatorul are simțul grandorii și al sacrului, profanat deopotrivă în lumea fizică și în cea morală. Înțesată de muniție și cohorte dușmane, frumusețea magică a panoramelor alpine sau marine ale Crimeii se transferă în teatrul
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
drog În special de către fachirii ce-l fumează folosind o huka33. În afară de cânepă, alte două produse valoroase au fost monopolizate de guvern 34: șofranul (Crocus sativus)35 și rădăcina de putchuk (Costis nigr. Cashm.)36. În pofida acestui fapt și a proximității statului Kashmir, În Bengal Dispensatory, p. 692, se spune: „Rădăcina de putchuk este adusă din Lahore, unde este numită koot, originea fiindu-i necunoscută; ea este exportată cu precădere În China, unde se folosește ca tămâie” etc. Cu douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cititori tocmai din cauza reculului Înțelegerii lor, din care rezultă o experiență a decepției (scr. visa-v³daka). Aceste Întâmplări fantastice petrecute În mijlocul Bucureștiului, fără să le bănuiască cineva, se rotesc și În jurul limitei de la care fantasticul (indian) devine sau poate deveni arbitrar. Proximitatea lui silențioasă dar imposibil de negat, ca și acumularea lui insesizabilă până la inundarea vieții naratorului, conduc - mai ales În cazul lui Zerlendi - la postularea unei legături artificiale Între experiența yoghinică și realul casnic citadin, așa cum pare el la Început, abia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
al XIX-lea2 -, semnala În unul dintre celebrele rapoarte anuale de la Paris (redactate fără Întrerupere Între 1840 și 1867) că „s-a format la Lahore o asociație pentru explorarea antichităților și istoriei Panjabului și a țărilor Învecinate”, pentru a pătrunde În „proximitatea unor teritorii aproape necunoscute dincolo de valea Indusului, unde dominația greacă și budismul trebuie să fi lăsat atâtea urme”, astfel „făcând foarte de dorit să se formeze un centru unde informațiile să poată fi culese, coordonate și făcute publice”3. Mohl
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]