3,260 matches
-
și toată averea, uită și nevoia trupească de a mânca și a bea și se dedau cu totul dragostei dumnezeiești, dragostei celei curate” [45] Frumusețea și slava dumnezeiască a lui Hristos au fost proorocite în Vechiul Testament, cum ar fi în Psalmul 44, mesianic prin excelență: „Împodobit ești cu frumusețea mai mult decât fiii oamenilor; revărsatu-s-a har pe buzele Tale. Pentru aceasta Te-a binecuvântat Dumnezeu, în veac. Încinge-Te cu sabia Ta peste coapsa Ta, Puternice! Cu frumusețea Ta și cu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
cel Frumos. Desigur, aici natura Frumuseții Sale este covârșitor spirituală, căci frumusețea Domnului vine din jertfelnicia Sa de bună voie pentru oile Sale cuvântătoare Frumusețea și slava dumnezeiască a lui Hristos au fost proorocite în Vechiul Testament, cum ar fi în Psalmul 44, mesianic prin excelență:De asemenea, în Cântarea cântărilor, mireasa - prefigurare a Bisericii, preamărește în termeni doxologici frumusețea mistică a Mirelui Hristos:Frumusețea Mântuitorului fiind chipul deoființial al Frumuseții pure și supreme a Tatălui, ea devine orbitoare atunci când Își arată
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
le apărea frumos. În toată frumusețea Sa n-a apărut însă decât celor în stare a-L urma pe înălțimile Taborului” [51] Fericitul Augustin vorbește și el despre dublul aspect, spiritual și fizic, al frumuseții Domnului în Comentariul său la Psalmul 44. „El e frumos în sânul Fecioarei în care se îmbracă cu natura omenească, fără să se lipsească de natura divină. El este frumos prin nașterea Sa... căci acest copil, în brațele mamei Sale, dă cuvânt cerurilor să cânte mărirea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ființei umane, ci sunt evaluate doar în ceea ce privește efectele lor mai mult sau mai puțin antisociale și, deci, tratate dintr-o perspectivă pur juridică. Contrar mărturiei Psalmistului, care afirmă că minciuna, viclenia și impostura spirituală conduc la o stare de nebunie (Psalmul 13, 1; 52, 1), „cetățeanul” Europei secularizate este convins că sănătatea minții și a inimii sale nu este afectată în nici un fel dacă gândește ori colportează lucruri false, dacă pervertește adevărul ori se opune afirmării lui. O astfel de convingere
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
deci teologice: „De grăiți într-adevăr dreptate, drept judecați, fii ai oamenilor. Pentru că în inimă fărădelege lucrați pe pământ, nedreptate mâinile voastre împletesc. Înstrăinatu-s-au păcătoșii de la naștere, rătăcit-au în pântece, grăit-au minciuni” susține Profetul David în Psalm. 57, verset. 1-3. Iar Sfântul Apostol Pavel, adresându-se creștinilor din Efes, le poruncește: „să vă dezbrăcați de viețuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi,... și să vă înnoiți în duhul minții voastre, și să vă îmbrăcați în
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
Pr. Ioan Bizău - „Cuvântul între gândire și făptuire” - în rev. Renașterea, nr. 2/2007, p. 5). Principiul unei corespondențe intime ce există între corectitudinea cuvintelor și starea interioară a celui care le rostește, este ilustrat frecvent și elocvent în cartea Psalmilor. Și în sprijinul celor afirmate mai sus, aducem în discuție două exemple, dintre foarte multe posibile: „Cuvintele gurii mele și cugetul inimii mele vor fi pururea bineplăcute înaintea Ta, Doamne” (Psalmul 18, 15); „Doamne, cine va locui în locașul Tău
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
le rostește, este ilustrat frecvent și elocvent în cartea Psalmilor. Și în sprijinul celor afirmate mai sus, aducem în discuție două exemple, dintre foarte multe posibile: „Cuvintele gurii mele și cugetul inimii mele vor fi pururea bineplăcute înaintea Ta, Doamne” (Psalmul 18, 15); „Doamne, cine va locui în locașul Tău și cine va sălășlui în numele cel sfânt al Tău? Cel ce umblă fără prihană și face dreptate, cel care are adevărul în inima sa, cel ce n-a viclenit cu limba
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
și cine va sălășlui în numele cel sfânt al Tău? Cel ce umblă fără prihană și face dreptate, cel care are adevărul în inima sa, cel ce n-a viclenit cu limba lui, nici n-a făcut rău împotriva aproapelui său” (Psalmul 14, 1-3). Iar Sfântul Simeon Noul Teolog, evocând comportamentul sfinților, spune că aceștia „se recunosc după decența lor și după mersul lor distins și după celelalte aspecte ale înfățișării lor exterioare, dar semnul distinctiv propriu lor, cu toată exactitatea și
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
final era bine definit: exterminarea lentă a insului prin anularea personalității și degradarea totală a ființei umane prin nimicirea chipului lui Dumnezeu în om, prin îndobitocirea lui. Armele de apărare ale mucenicilor erau: credința în Dumnezeu, întărită prin rugăciune și psalmi, prin recitări din Sfintele Evanghelii pe care unii le cunoșteau pe de rost, prin rostirea Sfintei Liturghii de către preoți, prin postul de bună-voie întărit cu cel impus de călăi, prin milostenii față de cei mai slabi, prin smerenie și îndelungă răbdare
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
dată trebuie s-o luăm de la capăt, în călătoria noastră spre veșnicie: „Din vârf de suflet / ne-am coborât sentimentele, / surprinși de timpul viscolit / luăm „drumul codrului” / socotind în gând biruri și robii. Ochii încărcați de griji și nevoi / cântă psalmi Domnului. // Întunericul adăpostește simțăminte, / prin luncă șuieră durere, / tristețea hibernează / inimi înfierate. // Când sămânța înțelepciunii / înverzește speranțe / adie schimbarea, / păstori din tată în fiu / urcăm iar iubirea / pe pajiști...de munte”. Mihaela Meravei afirmă cu tărie, în pofida tuturor dezamăgirilor: „iubesc
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
învățat carte. Ceea ce e cu adevărat remarcabil la poezia lui Jianu Liviu-Florian este limbajul adecvat scrierilor sacre, împletit cu cel laic uzual, într-o tot armonios, pe înțelesul tuturor, care merge direct la inima cititorului. Practic, poemele sunt ca niște psalmi laici ori ca niște rugăciuni. Tematica abordată este și ea în măsură să reflecte problemele cu care se frământă creștinul de azi. Unele poeme au ton elegiac iar altele, aspectul și muzicalitatea sonetului sau rondelului, fără a păstra întotdeauna, forma
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
Nu poate fi la el această ... poveste! LOGOFĂTUL NEACȘU Să mă iertați Măria-ta, dar ați uitat De iubirea lui cu Azize pentru care s-a luptat S-o elibereze din turla lui Eski-giami? De supărare acesta uitând din Coran psalmii! MIRCEA CEL BĂTRÂN Era mai tânăr și nu era de-a noastră, A dorit și el o aventură ... vitejească ... STRĂJERUL II Intrând în cortul domnesc. Măria-Ta! Meșterii sosiți Așteaptă să le vorbiți! Scena 2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. Între aceste “numeroase osteneli” se înscrie și modesta-mi slujire. Este punctul cel mai înalt al muncii mele de editor, la fel cum, pe de altă parte, stihuirea Psalmilor, a Ecclesiastului, a Pildelor și a Rugăciunii regelui Manase alcătuiesc rodul cel mai de preț al carierei mele literare. Părintele Bartolomeu a tălmăcit și comentat - cu harul său și cu erudiția sa - textul sacru; eu am hărnicit (alături de alții) la
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
a tălmăcit și comentat - cu harul său și cu erudiția sa - textul sacru; eu am hărnicit (alături de alții) la corectură și la revizia finală. Dar iată cum a început totul. În 1993, chiar înainte de Paști, am publicat ediția I a Psalmilor în versuri, la Editura Excelsior, Timișoara. Îndată după imprimare, am trimis câte un exemplar Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Înalt Prea Sfinției Sale Părintelui Mitropolit Nicolae, precum și Înalt Prea Sfinției Sale Părintelui Mitropolit Bartolomeu. Am primit, la scurt timp, scrisori de felicitare
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
textul, am găsit un număr de scăpări, le-am corectat, dar - de ce, oare? - nu am avut curajul să le semnalez. După patru ani, în 1997, am tipărit, la Editura Marineasa, din Timișoara, ediția a II-a, revăzută și adăugită, a Psalmilor în versuri. Un exemplar a luat drumul Clujului. Mi s-a răspuns cu: Valeriu Anania, File de acatist, Editura Arhidiecezană, Cluj, 1996 (“Poetului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru Psalmii în versuri. V. Anania - Bartolomeu al Clujului - martie 1997”). În același
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
Marineasa, din Timișoara, ediția a II-a, revăzută și adăugită, a Psalmilor în versuri. Un exemplar a luat drumul Clujului. Mi s-a răspuns cu: Valeriu Anania, File de acatist, Editura Arhidiecezană, Cluj, 1996 (“Poetului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru Psalmii în versuri. V. Anania - Bartolomeu al Clujului - martie 1997”). În același an, și tot la Editura Marineasa, am publicat, premieră, aș zice, absolută, în cultura noastră, Ecclesiastul în versuri. Însemnările mele din vara lui 1997 îmi reîmprospătează memoria: Ecclesiastul în
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
răspuns la darul noii mele stihuiri, mi-a venit de la Cluj-Napoca Psaltirea. Versiunea Bartolomeu Valeriu Anania, însoțită de o succintă dedicație: “Poetului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru Pildele în versuri. Bartolomeu al Clujului. Iunie 1998”. Am purces numaidecât la studiul Psalmilor și al comentariilor infrapaginale. Și, cum se întâmplă, când e vorba de o ediție de probă, am descoperit mai multe erori tipografice. Le-am notat și, după câteva zile de ezitare, le-am pus într-un plic, alăturându-le o
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
Psaltirea. Înțelesese, din primul moment, de atunci, din 1993, că iubesc și că mă străduiesc să aprofundez Scriptura - o va spune, de altfel, răspicat, în 2003, când a binevoit să însoțească volumul meu antologic Biblice (în care am pus laolaltă Psalmii în versuri, Ecclesiastul în versuri, Pildele în versuri și Rugăciunea regelui Manase) cu o recomandare pe Coperta a IV-a*. Implicit - și explicit - mă încuraja să stărui. Din acea clipă au început să-mi sosească, una după alta, cărțile profetice
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
sau le-a oferit teme lirice, autorului de față îi stă ca o pecete pe inimă - ca să-l citez pe Solomon - , ceea ce-i conferă, pe lângă prestigiul literar, și o aură de noblețe spirituală. Cu ani în urmă, aveam în mână Psalmii versificați de Eugen Dorcescu. O “Psaltire în versuri”, mi-am zis, e un non-sens, de vreme ce însuși originalul ebraic, urmat de cel grecesc, este o carte de poeme în înțelesul adevărat al cuvântului, alcătuite după canoanele artei poetice a timpului. Încercări
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
Radu Igna, Ioan Evu, Ioan Barb etc. De curând, Constantin Stancu a oferit spre lectură cititorilor săi o nouă carte de stihuri - Greutatea gândului nerostit, Editura Realitatea Românească, Vulcan, 2012 -, cuprinzând 45 de poezii, distribuite în trei secțiuni: Intrarea în psalm, Poemul și Călătoria. Se reține, de îndată, legătura foarte limpede dintre titlu și enunț, ceea ce arată o activă conștiință artistică, aplecarea spre asumarea reflexivă, spre analiza actului poetic. Poezia lui Constantin Stancu e plasată, în cea mai mare parte a
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
înglobează sensuri multiple. Mai întâi, cum s-a văzut, concretizat, înseamnă locul unde se ascunde geamănul, apoi, în accepțiune abstractă, reluat și prin sinonimul “cuvânt nerostit”, stare de așteptare a declicului poetic ori formă de comunicare cu sacrul (“ Intru în psalm/ cum intră îngerul între aripi,/ apoi tac,/ așteptând minunea”), sau: Am tăcut,/apoi am realizat că eram /flacăra unui cuvânt...” și “e mai comod, e mai frumos,/ își spune scribul și/ intră în cuvântul nerostit...”. Poet de factură spiritual-metafizică, ce
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
nu s-a mai întrerupt nici o clipă”. „Actului rugăciunii îi urmează starea de rugăciune. Iar starea de rugăciune este adevărata fire a omului, adevărata fire a ființelor și a lucrurilor. Lumea este rugăciune, celebrare, așa cum o arată atât de admirabil Psalmii și Cartea lui Iov. Dar această rugăciune tăcută are nevoie de gura omului pentru a răsuna. Este ceea ce anumiți Părinți greci numesc „contemplarea firii”: omul adună rațiunile (logoi) lucrurilor, esențele lor spirituale, nu pentru a și le însuși, ci pentru
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
pornit această incursiune de la primii oameni, de la oprirea lor de a nu mânca din Pomul Vieții, pentru a înțelege totodată și rostul postului instituit în vederea împărtășirii Sfintei Euharistii, continuând cu profețiile care au prevăzut acest fapt și prezența ei în psalmii lui David. Apoi am ajuns la Noul Testament, pentru a vedea realitatea, de atunci până astăzi, precum și felul în care a fost ea prezentată, pe parcursul istoriei, desigur, în mod succint, după ce Însuși Domnul nostru Iisus Hristos a poruncit a se împlini
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
amiroase-a duh, Mugurii tăi, cei cu dureri de frunze, Își vor deschide floarea în văzduh. Acum se frâng în lacrimi ghioceii, Câtă lumină e pe chipul lor! Ei, dăruiți cu dragoste femeii, În Martie, în chip de mărțișor. Ce psalm înalt, trezirea la viață! Îndatorat, de unde ești, te chem, Să punem în cuvinte dimineață, E primăvară-n suflet și-n poem... ÎNTRE GHIOCEL ȘI CRIZANTEMĂ... Nu e meritul meu Că m-am născut. Tristețea mea adumbrește, Nu întunecă. Aseară Un
DE ZIUA TA FEMEIE ! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346583_a_347912]
-
celor hărăziți să ne asculte înspre îndreptare și îngăduință cerească. „Dacă omul dintotdeauna și-a simțit lăuntrul adiat de fiorul sacru, avem toate motivele să credem că nici adierile artei nu i-au fost străine” - scria în Introducerea la Cartea Psalmilor[1], eruditul comemorat acum de noi. Timp de 18 ani, în calitatea sa de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și, din 25 martie 2006, Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Bartolomeu Anania[2] și-a dus la împlinire
I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346649_a_347978]