1,193 matches
-
după anii 90, fiind în consens cu un autentic Zeit Geist sintetizator care frisonează comunitatea umană. în Germania, de pildă, cel care lansează termenul terapie integrativă (apud Vogel, 2008) este H. Petzold. Dar Vogel, prevalându-se de o dublă specializare, psihanalitică și cognitiv comportamentală este pe deplin îndreptățit să realizeze un fericit mariaj între cele două orientări rivale. Norcross și Goldfried (1998) consideră că acest fenomen se configurează tridimensional, implicând deopotrivă un eclectism în plan tehnic, o integrare la nivel teoretic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
integrativitatea teoretică, ea se referă la abandonarea unei tendințe autosuficiente, de esență parcelară, pentru a încerca o sinteză conceptuală între cel puțin două curente distincte, cu renovările conceptuale inerente, rod al unei abile distilări epistemice. De exemplu, joncțiunea dintre abordarea psihanalitică și cea comportamentală etc. Această lăudabilă tentativă de a depăși „gardul propriei școli”(cum se exprimă S. Gauggell, în prefața cărții Psihoterapia cognitiv comportamentală și psihanaliza, semnată de Vogel, 2008, p. 9), este obstrucționată de multiple inconveniente, motiv pentru care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de vindecare. Părăsind teritoriul atât de promițător al integrativității, conform opiniei reiterate de Rothbaum (2000), dacă se conservă granițele de demarcație dintre școlile psihoterapeutice (poziție încă dominantă), pentru tratarea sindromului de stres posttraumatic, preferința clinicienilor se îndreaptă spre hipnoterapie, terapie psihanalitică (cu derivările sale psihodinamice) și terapie cognitiv comportamentală. Dintre acestea, cea mai frecvent și mai pedant verificată, după rigorile enunțate anterior, este desigur terapia cognitiv comportamentală și, ca urmare, este considerată ca având un anume ascendent în ceea ce privește eficiența tratării PTSD
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt hazardate și pripite, nu numai pentru că există câteva studii care nu decelează diferențe semnificative între cele trei orientări psihoterapeutice evocate în tratarea PTSD, mai apoi, ni se pare etic să degajăm concluziile finale numai după ce și hipnoterapia și terapia psihanalitică vor fi supuse acelorași canoane, adică unor studii clinice controlate. Există și terapeuți care optează pentru metoda psihodinamică de scurtă durată sau pentru metoda reprocesării și desensibilizării prin mișcări oculare (EMDR). Utilitatea lor rămâne deschisă, deoarece nici ele n-au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
moartea copilului în uter, dar, contrar aparențelor, nu este însă deloc anodin, acompaniindu-se uneori de o corozivă culpabilitate. încercând să deceleze cauzele subtile pentru care o femeie aptă de a deveni mamă refuză totuși această șansă, literatura de inspirație psihanalitică, mai precis M. Bydlowski (2000) evocă resentimentele adânci față de propria mamă, pe care în acest mod simbolic o contestă, o maculează, deșirându-i însăși onoranta identitate maternă. „Unda de șoc”a unui avort efectuat din considerente medicale poate fi puternică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fapt prezența unei asimetrii flagrante în relațiile cu părinții săi (indiferent față de care se dezechilibrează talerele balanței). Dincolo de toate animozitățile, mai mult sau mai puțin partizane, care n-au încetat să prolifereze în jurul fenomenului Oedip ca și a întregului corpus psihanalitic (predilect în varianta lui clasică), din punctul nostru de vedere, vârsta preșcolară este marcată, mai mult sau mai puțin turbulent, de spectrul acestui complex, iar experiența de viață a fiecăruia dintre noi legitimează această aserțiune. Trebuie de semnalat, din start
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilient în anumite domenii (de exemplu, școlar, profesional etc.), dar nu și în altele (de exemplu, pe planul vieții private). în această a doua etapă se încadrează și înțelegerea mecanismelor interacționiste și intrapsihice, care girează reziliența, din perspectiva cognitivistă și psihanalitică. Se studiază conceptele de coping, precum și mecanismele defensive. Reziliența este văzută din perspectiva ciclurilor vieții, fiind asimilată unei îmbătrâniri reușite. în această etapă, conceptul se extinde și este studiat la nivel de familie, grup, cultură. încep să apară instrumentele de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diferite cum sunt cele ale românilor și sașilor în Ardeal sau că în spații diferite există culturi asemănătoare? De aici se înțelege că altceva trebuie să determine stilul. Ce anume este acel ceva îi este sugerat lui Blaga de distincția psihanalitică între conștiință și inconștient colectiv 22. În vreme ce conștiința este în viziune psihanalitică responsabilă doar de adaptările și orientările momentane, inconștientul e un strat abisal, de profunzime al structurii psihice, este general uman, atemporal, și cuprinde elemente comune mai multor indivizi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în spații diferite există culturi asemănătoare? De aici se înțelege că altceva trebuie să determine stilul. Ce anume este acel ceva îi este sugerat lui Blaga de distincția psihanalitică între conștiință și inconștient colectiv 22. În vreme ce conștiința este în viziune psihanalitică responsabilă doar de adaptările și orientările momentane, inconștientul e un strat abisal, de profunzime al structurii psihice, este general uman, atemporal, și cuprinde elemente comune mai multor indivizi (la Jung acestea se numesc arhetipuri 23). Orizontul conștiinței e multiplu, caleidoscopic
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ele reprezintă zestrea culturală înnăscută a omenirii. Întreaga moștenire arhetipală a unui individ alcătuiește inconștientul colectiv. Pentru a înțelege mai ușor semnificația conceptului, putem să îl asimilăm la nivel teoretic (speculativ) cu noțiunea de reprezentări colective. 24 Deși unele teorii psihanalitice ale vremii fac distincție între inconștient și subconștient, Blaga le folosește în mod interșanjabil. În Orizont și stil, conceptul pe care-l folosește e cel de inconștient, în Spațiul mioritic conceptul e de subconștient. 25 Aceste orizonturi sunt până la urmă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rușii, sîrbii, care, probabil, nu stau nici ei strălucit în privința asta dar cu noi se petrece ceva cu totul aparte: suferim conștient?, inconștient? de o boală ce ne subminează permanent fibra profundă. Fie vorba, ne pretăm foarte bine unui act psihanalitic. Dacă de asta ne arde nouă acum. Dar nu ne prea arde. De altceva ne arde. De ce? Păi, de dotația oarbă, de voluptatea teribil de mereu acută în a ne făloși cu mizeria noastră. Și o facem cu psihologia minimă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încarnată într-un Miron Cozma (ale cărui haite de șoc reperaseră, evident, și casa lui Rațiu). Cu pufoaică demonstrativ murdărită cînd își conducea comandourile groazei. În "ținută obligatorie" cînd teroriza nocturn barul. Ținută prin care bolșevicul anarhist copia, de altfel (psihanalitic), pe cea a lui Rațiu. Viceversa, imposibilă: vi-l imaginați pe Rațiu, măcar în glumă, echipîndu-se în miner? Frumusețea firească și stenică (pentru țară) a hainei militare regale. În acea Românie din ce în ce mai departe de noi (nu și pierdută). Paradele aureolate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iraționalul, agresivul. Iar seducătorul miles gloriosus gascon avea, la urma urmei, și nas pentru așa chipiu, nu? Lenin nu recursese, încă, la tunica permanent insurgentă. Monstrul istoriei mai păstra ceva din alura timpului din care venea (și pe care, tot psihanalitic, l-a distrus cu ură filială). Purta cravată și jiletcă, accesorii... burgheze, iar picturile revoluției îi prinseseră foarte bine gestul care desemna patetismul mic-burghez, de prăvăliaș, al înfigerii policarelor în piepții jiletcii. Insipidul prăvăliaș, care adusese omenirii cea mai cumplită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atipic, îți dai seama ce rol au jucat semenii ăștia ai noștri bine intoxicați jumătate de secol comunist în strategia globală a momentului! Ce rol pot avea, nu-i așa, masele în făurirea istoriei! E de observat, pe cît posibil psihanalitic, rafinamentul declarațiilor prezidențial-guvernamentale în context acut. Mai întîi, prima adeziune, netă și necondiționată, la valorile occidentale, la NATO, făcută extrem de mediatizat, dacă se poate în capitală, apoi a doua, imediat, undeva, într-o comună, în mijlocul maselor, cu nuanțările de rigoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oraș. Dacă, dincolo de scontatele beneficii comerciale municipale a fost luată în calcul și eventuala defulare a pulsiunilor agresive la acest nivel de jos, încă am mai putea cauționa revărsarea generală a prostului gust; tare ne e teamă însă că subtilitățile (psihanalitice) nu-i prea dau afară din casă pe organizatori. Baia ieșeană de vulgaritate n-a făcut decît să egaleze performanțele celor mai bălțate televiziuni (de stat și particulare). Și, din păcate, nimic, pare-se, nu mai poate clinti anuala bălăcire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i transmită domnului de Noailles "întreaga și via mea prietenie celui al cărui glas încîntător, auzit adineaori la telefon, mi-a reamintit tot ce are mai distins, profund și pur". Să revin, în finalul sumarei mele explorări saphice, la triunghiul psihanalitic Jung, Sabina Spielrein, Freud, notînd credo-ul ultimului: Felul în care aceste femei pot să ne farmece prin toate perfecțiunile psihice conceptibile, pînă cînd își ating scopurile, este cel mai măreț spectacol al lumii". Și, atenție!, nu o spune poetul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imaginar. Detronând o vogă și chiar o tradiție științifică a studiilor asupra imaginarului din sau venite dinspre domeniile psihanalizei, antropologiei, psihosociologiei, Le Goff afirmă mai departe: Am rezerve asupra lor [asupra unor lucrări, n.n.] atunci când alunecă în irațional și în psihanaliticul dominat de ideologia dubioasă a arhetipurilor [nota din text trimite explicit la Durand, Structurile antropologice..., n.n.]. Modelele imaginarului țin de știință, pe când arhetipurile, de elucubrația mistificatoare. (11-12) Câteva rânduri mai jos, autorul însuși numește relevanța pe care au avut-o
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
răcelii - era destul de clară. Ulterior s-a constatat că deși corelația era corectă, presupoziția asupra procesului cauzal era falsă. Amfetamina nu are nici o acțiune curativă. Prin mirosul său respingător însă ea ține oamenii la distanță, scăzând riscul contaminării. În ciuda analizelor psihanalitice s-a emis ipoteza conform căreia copiii din clasele avute au o imagine de sine semnificativ mai bună decât copiii de clasele sărace. Explicația producerii acestui efect era următoarea: clasele sociale sunt asociate cu practici educative distincte. Astfel, tații din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
petrece decât parțial, adesea deloc, la „lumina” conștiinței. Marxismul utilizează pentru a desemna acest proces termenul de „spontan”. Spontanul este opus în teoria socială marxistă conștientului. În acest sens, mulți comentatori ai marxismului, în special cei influențați de schemele conceptuale psihanalitice, vorbesc despre un „inconștient” în teoria lui Marx. Activitatea reală a omului este un proces declanșat de totalitatea condițiilor sociale ale existenței sale („trupul” neorganic, social al său) care se desfășoară în mod spontan. Conștiința acestui proces este doar aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obțin rezultate pozitive în unele studii controlate. O meta-analiză referitoare la 61 de studii demonstrează faptul că psihoterapiile sunt, în general, mai bine supravegheate decât tratamentele chimice și confirmă eficiența terapiilor comportamentale și cognitive comparativ cu hipnoza, relaxarea și terapia psihanalitică. Terapiile comportamentale și cognitive se dovedesc a fi la fel de eficiente ca și inhibitorii recaptării serotoninei (IRS) în cazul sindromului de stres post-traumatic, în timp ce IRS au un ușor avantaj în cazul depresiei. Dintre terapii, cele comportamentale și cognitive și EMDR sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
construcția personajului feminin și prin dezvoltarea abilă a conflictului psihologic. eu sper, tu speri, el (ea) speră....(2002) reprezintă fructificarea judicioasă a încercărilor anterioare, a tendințelor tematice și stilistice și a influențelor culturale (literatură de limbă germană și engleză; literatură psihanalitică). De această dată scriitoarea descoperă formula potrivită a îmbinării autoscopiei protagonistei (Ingrid, confruntată cu o maladie cromozomială) cu acțiunea, plasată atât în România, cât și în Austria, și cu fundalul, mereu prezent, al relației cu familia. Sondarea limitelor existenței este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
direcții de evoluție în proza noastră: Slavici - Preda - Sorin Titel și Rebreanu - Papadat-Bengescu - Breban. Principalul beneficiar al acestei categorizări este Slavici, romanul Mara fiind citit ca o transpunere a mitului oedipian și, totodată, ca descoperire avant la lettre a tehnicilor psihanalitice. Mai important este însă celălalt eseu, Cel de-al treilea personaj, care va genera, prin reluare și amplificare, volumul Lumea personajului (1997). Corpusul de ilustrare este similar: Slavici, Mihail Sadoveanu, Rebreanu, Preda, cărora li se adaugă, la rescriere, Balzac, Dostoievski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
despre fundamentele psihologice ale războiului. Foarte mult timp războiul a fost considerat, explicit sau implicit, o manifestare a instinctului agresiv al omului și foarte asemănător cu celelalte manifestări ale violenței umane. Această concepție a fost pe deplin acreditată de teoria psihanalitică. În lucrările de după cel de-al Doilea Război Mondial Freud a atribuit un loc important comportamentelor agresive din perspectiva funcționării lor psihologice (Freud, 1896/ 1963). Și chiar dacă recunoștea existența unor diferențe majore între război și celelalte forme de agresiune și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
loc important comportamentelor agresive din perspectiva funcționării lor psihologice (Freud, 1896/ 1963). Și chiar dacă recunoștea existența unor diferențe majore între război și celelalte forme de agresiune și violență, Freud avea sentimentul că nu toate războaiele pot fi condamnate. Primele reflecții psihanalitice despre război explică toate manifestările acestuia în termeni de pulsiuni agresive individuale specifice ființei umane. Analiștii contemporani examinează rolul altor variabile în analiza bazelor psihologice ale războiului (Tetlock, Husbands, Jervis, Stern și Tilly, 1989 citat de Hinde, 2001). Încercând să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
individ este furios, ar fi de preferat, de exemplu, ca el să agreseze pentru a se împiedica astfel acumularea de energie negativă ce ar putea exploda într-un final din lipsă de control. Această credință se bazează pe o noțiune psihanalitică denumită catharsis (Freud, 1933). După ce a fost mult simplificată, noțiunea a fost acceptată în cultura generală. Ideea fundamentală a noțiunii de catharsis se referă la faptul că epuizarea energiei negative prin acte destructive moderate îi permite individului să se simtă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]