2,680 matches
-
obiectul a numeroase comunicări, dar concluziile nu au fost concludente. "Alterația acestor organe în epilepsie este frecventă... Încă mai nesigur este rolul acestei glande în demența precoce și se poate afirma același lucru despre importanța alterațiilor ei în evoluția altor psihoze" ("Opere alese", p. 131). Mai târziu, C. I. Parhon a revenit cu noi cercetări privind eventualele implicații paratiroidiene în determinismul tulburărilor psihice, insistând asupra anxietății frecvent întâlnite în spasmofilie. O importantă serie de cercetări se referă la corelațiile posibile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
S-au putut observa, în cadrul acestor studii orientative, leziuni tiroidiene frecvente în confuziile mintale, epilepsie, alcoolism, pelagră, p.g.p., encefalopatii grave și demențe senile. Leziunile exprimau modificări de volum, dilatații chistice, proliferări conjunctive, hemoragii vasculare. S-au profilat concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență precoce), au fost găsite modificări constante necaracteristice; în demența senilă, tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
glandelor cu secreție internă, prelevate de la bolnavi suferind de variate tulburări psihice, a condus la stabilirea unor corelații între modificările ponderale ale unor glande endocrine și boli psihice. S-a constatat, în mod particular, o creștere ponderală a tiroidei în psihozele afective, creștere căreia autorul i-a acordat o semnificație importantă, cele mai mari scăderi ponderale fiind înregistrate la epileptice, fapt asupra căruia C. I. Parhon a insistat. Cercetările ponderale asupra pancreasului efectuate încă din 1914, pe loturi mari de bolnavi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
special la bărbați, în cazul schizofreniei. Investigațiile modificărilor ponderale ale ficatului și splinei au stabilit creșterea greutății ficatului în alcoolism și diferite confuzii mintale (mecanism explicat de agresiunea toxică) și a splinei în alte agresiuni de același gen (alcoolism, pelagră, psihoze toxice), precum și în epilepsii. Cercetarea greutății suprarenalelor, efectuată sistematic încă din 1906 și continuată în perioada Socola, a precizat o constantă creștere în greutate a acestora la epileptici. Autorul a interpretat acest spor ponderal ca o reacție la "toxinele care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
I. Parhon: " Credem că psihiatria de astăzi, fără a părăsi niciodată terenul clinicii, trebuie să se angajeze din ce în ce pe calea cercetărilor de laborator. Va trebui căutat ceea ce este propriu din punct de vedere biochimic, hormonal etc. fiecărei psihoze, ceea ce o diferențiază și, desigur, ceea ce o apropie de celelalte. Numai astfel ea va putea într-adevăr progresa". BIBLIOGRAFIE 1. C. I. Parhon, Les sécrétions internes (în colaborare cu M. Goldstein), Paris, Maloine Ed. 2. C. I. Parhon, Quelques considérations
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
les criminels aliénés, Archives de sociologie et de criminologie, București, feb. 1914, nr. 1 133. C. I. Parhon, Asupra constituției somatice la alienați, în Congresul psihiatrilor români, Cluj, 1920, și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau periodice, circulare, ciclotimia, psihozele alterne. Concepția psihozei manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
constituției somatice la alienați, în Congresul psihiatrilor români, Cluj, 1920, și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau periodice, circulare, ciclotimia, psihozele alterne. Concepția psihozei manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 136. C. I. Parhon, Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité?, Bulletin de la Société roumaine de neurologie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în Congresul psihiatrilor români, Cluj, 1920, și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau periodice, circulare, ciclotimia, psihozele alterne. Concepția psihozei manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 136. C. I. Parhon, Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité?, Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau periodice, circulare, ciclotimia, psihozele alterne. Concepția psihozei manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 136. C. I. Parhon, Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité?, Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie, Iași, 1927, nr. 3. 137. C.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau periodice, circulare, ciclotimia, psihozele alterne. Concepția psihozei manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 136. C. I. Parhon, Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité?, Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie, Iași, 1927, nr. 3. 137. C. I. Parhon, Biologia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 136. C. I. Parhon, Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité?, Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie, Iași, 1927, nr. 3. 137. C. I. Parhon, Biologia psihozelor afective, Revista medico-chirurgicală din Iași. 138. C. I. Parhon, Contribution a l'étude du syndrome de Korsakoff (în colaborare cu L. Ballif și L. Lunewski), Rev. v neurologhii i psihiatrîi, Praga, 1931. 139. C. I. Parhon, Hidremia la alienați (în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
subliniat însă că în cadrul Școlii de la Socola nu s-a negat niciodată importanța factorului psihologic; dimpotrivă, s-a conferit fenomenului psihologic un înțeles mai larg, mai științific, prin corelarea lui cu substratul biochimic. Prof. Ballif a privit biologic nu numai psihozele organice, dar și acele reacții denumite psihogenetice, care sunt privite de mulți psihiatri printr-un unghi de vedere exclusiv psihologic. Continuând opera prof. C. I. Parhon, prof. L. Ballif, în cadrul unui colectiv larg din care au făcut parte psihiatri distinși
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1928, nr. 2. 5. Dr. Gundhord. Asupra unui caz de schizofrenie, pag. 87 Dec. 1924, nr. 2. H 1. Hoffman A. Un cas de lipomatose associée à la pellagre. Ian. 1926, nr. 1. I 1. Dr Ionașiu. Un caz de psihoză consecutivă unei leziuni cerebrale circumscrise, pag. 76. Dec. 1924, nr. 2. 2. Isanos N. Épilepsie jaksonienne l'atrophie nu nerf optique de nature syphilitique. 1931, nr. 4-6. 3. Isanos M. Sur un cas de méningite specifique basilaire. XII-e Année, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
extrinsèques de la régénérescence nerveuse.. Faits cliniques et expérimentaux. Oct. 1928, nr. 5. 28. Prof. Minovici N., Sanesco et N. Romanesco. Contribution a l'étude de la délinquence chez les séniles. 1933, nr. 5-6. N 1. Dr. Neuman Berthe. Un caz de psihoză maniaco-depresivă cu simptome paranoide, pag. 79. Dec. 1924, nr. 2. 2. Nitzulesco I. Syndrome de sclérose en plaques à la suite d'une maladie infectieuse. Sept. 1921, nr. 1. 3. Nitzulesco Jules. Double cataracte et myxodème. 13dec. 1924-feb. 1925, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a conturat aici. Aceste condiții au permis omogenizarea diagnozelor și tratamentului inclus în cadrul unui sistem unic. Concluziile la care ajunge P. Brânzei demonstrează existența a două etape distincte despărțite prin perioada din jurul anului 1947. Prima etapă se caracterizează prin predominanța psihozelor pelagroase, a confuziunilor mintale și a neurosifilisului. A doua etapă se caracterizează prin scăderea, până la dispariție, a psihozelor pelagroase, prin scăderea așa-ziselor confuzii mintale (în realitate, encefalopatii infecțioase toxice sau carențiale) și prin predominanța, cu caracter progresiv, a psihonevrozelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care ajunge P. Brânzei demonstrează existența a două etape distincte despărțite prin perioada din jurul anului 1947. Prima etapă se caracterizează prin predominanța psihozelor pelagroase, a confuziunilor mintale și a neurosifilisului. A doua etapă se caracterizează prin scăderea, până la dispariție, a psihozelor pelagroase, prin scăderea așa-ziselor confuzii mintale (în realitate, encefalopatii infecțioase toxice sau carențiale) și prin predominanța, cu caracter progresiv, a psihonevrozelor și a alcoolismului cu implicații psihice. Autorul explică această modificare a structurii patologiei psihiatrice în Moldova prin modificări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1950 alcoolicii nu se internau, dar alcoolismul era, după cum știm, foarte crescut în întreaga Moldovă. Din compararea datelor comunicate de P. Brânzei cu acelea reconstituite de noi pentru secolul al XIX-lea (internări în ospicii), rezultă unele concluzii interesante. Procentul psihozelor pelagroase, sifilitice, infecțioase nu s-a schimbat până în 1947 (convențional extindem perioada până în 1950), acest fapt înseamnă că singurul factor care a putut determina ameliorarea acestei patologii a apărut și a acționat în această perioadă, 1947-1950, când s-au realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vedem în prezent (regretăm că, din lipsă de spațiu, nu putem reproduce câteva documente mai caracteristice în această privință, dar credem că fotografiile anexate sunt elocvente în această privință). Am remarcat, pe de altă parte, o modificare importantă în tabloul psihozelor pelagroase și sifilitice, care, din punct de vedere clinic, au devenit mai puțin agitate, căpătând un contur clinic mai discret, mai atenuat (corelăm această observație cu o probabilă creștere a rezistenței naturale față de infecții și de o mai bună alimentație
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de la Socola a contribuit în mod efectiv la dezvoltarea psihiatriei românești în cadrul unor concepții bio-psiho-sociale în determinismul bolilor psihice; analiza documentelor de arhivă și a bibliografiei aferente demonstrează că evoluția patologiei psihiatrice în Moldova se caracterizează prin scăderea progresivă a psihozelor infecțioase și carențiale (pelagră, sifilis, confuzii mintale), prin menținerea unui tablou constant și a unui indice cifric stabil în îmbolnăvirile de schizofrenie și psihoză maniaco-depresivă și prin creșterea numerică a tulburărilor nevrotice. Perspectiva istorică în aprecierea critică a evoluției patologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a bibliografiei aferente demonstrează că evoluția patologiei psihiatrice în Moldova se caracterizează prin scăderea progresivă a psihozelor infecțioase și carențiale (pelagră, sifilis, confuzii mintale), prin menținerea unui tablou constant și a unui indice cifric stabil în îmbolnăvirile de schizofrenie și psihoză maniaco-depresivă și prin creșterea numerică a tulburărilor nevrotice. Perspectiva istorică în aprecierea critică a evoluției patologiei mintale și a dezvoltării asistenței de specialitate s-a dovedit utilă în ceea ce privește conturarea unor factori cu caracter social istoric, implicați în patogeneza bolilor psihice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acțiune psihostimulatoare, anorexigenă și simpaticomimetică, cu intensificarea activității motorii, scăderea necesarului de somn, creșterea vigilenței și rezistenței la efort. Dozele mari de Amfetamina duc la îmbunătățirea randamentului sportiv, dar din cauză că apar toleranța și dependența, cu instalarea epuizării nervoase, discriniilor și psihozelor, utilizarea substanțelor din această clasă este interzisă în sport. Folosită ca substanță de dopaj Amfetamina are reacții adverse mai importante decât avantajele, deoarece provoacă surmenaj, insomnie, anxietate, simpaticotonie cu hipertensiune arterială. La adult, Amfetamina este folosită în terapeutică pentru ameliorarea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
din această clasă este interzisă în sport. Folosită ca substanță de dopaj Amfetamina are reacții adverse mai importante decât avantajele, deoarece provoacă surmenaj, insomnie, anxietate, simpaticotonie cu hipertensiune arterială. La adult, Amfetamina este folosită în terapeutică pentru ameliorarea narcolepsiei, encefalopatiilor, psihozelor alcoolice depresive, bolii Parkinson (ca adjuvant) iar la copil este utilă în tratarea sindromului hiperkinetic, enurezisului nocturn (scade profunzimea somnului și mărește tonusul sfincterului vezical) și somnolenței apărute ca reacție adversă la tratamentul cu anticonvulsivante administrat în epilepsie. Există derivați
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
hipotensiune ortostatică, diferite tulburări endocrine (Clorpromazina), pseudoparkinsonism, contracții tetanice, mișcări involuntare, agitație psihomotorie, distonie, hiperreflexie, cefalee, vertij (Haloperidolul). Reacții adverse ce vizează motricitatea pot avea și antipsihoticele benzodiazepinice, de exemplu Clozapina (Leponex®): rigiditate, tremor, acatizie, convulsii. Antidepresivele, folosite pentru tratarea psihozelor afective, ameliorând stările de indispoziție, pesimismul și depresia, au efecte adverse de natură neurologică ce pot afecta capacitatea motrică. Astfel, antidepresivele triciclice (Nortriptilina, Amoxapina, Imipramina, Trimipramina, Amitriptilina) pot da tremurături ale mâinilor și ale limbii, crize convulsive, hiperreflectivitate osteotendinoasă, antidepresivele
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
pot da tremurături ale mâinilor și ale limbii, crize convulsive, hiperreflectivitate osteotendinoasă, antidepresivele inhibitoare de monoaminooxidază (MAO) (Fenelzina, Tranilcipromina) excitație psihomotorie, polinevrite, hiperreflexie, convulsii, iar cele atipice hipotensiune posturală, amețeli, tremor, poliartropatii. În fine, preparatele de litiu, folosite pentru tratarea psihozei maniacale, pot avea următoarele efecte secundare cu impact asupra motricității: ataxie, coree, tremurături, convulsii. 11. SISTEMUL MUSCULOSCHELETAL 11.1. ASPECTE ALE FIZIOPATOLOGIEI MUSCULO- SCHELETALE Modificările capacității funcționale musculare sunt mai ales de tipul deficitului de forță (eventual dezechilibre între mușchii
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
nevoie de un catharsis. d) Violență și distrugere Alienat și însingurat, devenit sclav al materiei, cu un ego hipertrofiat, ce a uitat de Sine, omului îi este afectată sănătatea psihică. Acesta întîlnește disperare, goliciune, lipsă de sens, tot felul de psihoze, crimă și suicid. O primă figură simbolică celebră a acestei alienări fratricide este Cain, o altă figură biblică, simbol al alienării, e Ismael, psihologii vorbesc astăzi despre un întreg "complex al lui Ismael". De fapt, mai toți musulmanii par să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]