3,728 matches
-
Am fost în noapte mirat de umbra mea frumoasă pe peretele galben al camerei lânga alte umbre statice de obiecte, alunecând spre fereastră unde o cheamă luna nemișcată intrată lângă gutuie, la geam. Îmi este frig în golul fără tine pustiul coboară în mine pe ascuns ca într-o peșteră la miezul nopții, în care picură la intervale egale stropi sunt bătăile inimii mele. Mă înspăimântă molia hârtiei care-mi roade viața aruncată pe foi volante și rămâne pulberea măruntă a
LUDMILA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356377_a_357706]
-
se-nfiora-n sărut Atins de gura ta în agonii astrale... În toamna asta, doar un gând să fi avut Să nu îl prindă ploaia cu degetele goale... Și mâna se-ofilește, ce tristă ipostază, Sub geamătul de tunet împrăștiind pustiu! Iubirea noastră, toamna, iar intră-n metastază Și să mai înflorim e greu și prea târziu... Și plânge înc-o toamnă aceleași melodii; Viorile scâncesc, îmbătrânind iluzii... Eu când mai înfloresc, tu oare-ai să mai vii? Și plânge toamna asta
ŞI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356425_a_357754]
-
dor nestins În nopțilele cu veghe-eternă Și cu tăceri de necuprins. Am scris iubirea mea pe frunte Cu bob de rouă și-ncordări În nopți cu visele pierdute, Fără alint și dezmierdări. Și ce minune să mai fie Într-un pustiu fără sfârșit ? Iubirea unde s-o mai scrie Al meu destin neprețuit ? Poate-ntr-o carte printre stele Iubirii loc să-i fi găsit, Căci pe pământ, unde-i risipă, Cuvântul mi l-am nimicit. Sau cu o daltă , pe
AM SCRIS de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356456_a_357785]
-
s‑o salveze, se ruga să nu ia mașina foc. S‑a uitat la ceas. Era 4,15. „E încă noapte. Să se lumineze mai repede, să vadă lumea, să vină să mă scoată de aici. Nu trece nimeni prin pustiul acesta? O, Doamne! Claxoanele astea mă tâmpesc, nimeni nu le aude”. Când a auzit Gabriel cuvintele „o casă sus pe deal” a încremenit pentru o clipă. Gândul l‑a întors în timp, pentru o secundă, la casa în care a
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
au închis în câte o firidă Tremură și sufletul ca ceara Binecuvântarea curge ca un har Psalmii de credință din altar Luminează fețele cu seara Jertfa lumânării, purpuriu Razele aruncă pe pereți Suferința din atâtea vieți Să facă roditor acest pustiu Doamne curățește-ne de vină Smerenia ne-așează în genunchi Lumânarea arde ca un trunchi Noduros, în valuri de lumină Doamne dă-mi puterea ca să ard Răutatea fiecărei zile Asemeni adierilor subtile Crusta de păcate ca un fard! Referință Bibliografică
RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355765_a_357094]
-
folosi de cuvinte, direct în ceafa lui, că poate ar fi mai bine să meargă la ea. Picioarele au nevoie de libertatea pământului nu doar de consistența artificială a cimentului. Iar ochii lui vor să respire albastrul cerului, nu acest pustiu de alb, îngrămădit de el însuși într-un strâmt îngenuncheat la colțul nopții. Își sprijini ambele palme de marginea vestală a așternuturilor neumblate de niciun univers rotund. Rămase așa câteva clipe. Nemișcat în marginea lui ștearsă de alb. Însă, insistența
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
o lumânare. Multe aș putea să fac acuma am chiar și banii dar toate ar fi în zadar nu putem întoarce anii. Deși, așa cum se spune, niciodată nu-i târziu, am să constuiesc o casă și-am să alung acest pustiu. Titina Nica ȚENE Referință Bibliografică: Așa-i e viața / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AŞA-I E VIAŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355890_a_357219]
-
poate, certificatul de calitate al unuia din fructele de soi ale cenaclului și revistei Literatorul pe care regretatul Mircea Micu a avut într-adevăr dreptate să le cultive. „Cred că e pe drumul potrivit, fiind geografă, n-a muncit în pustiu”, anticipa mucalit și Iulian Neacșu cu vreun an în urmă. De fapt, ai de partea ta toate șansele să găsești calea cea bună atunci cînd îți faci din „libertatea-mi de-a rătăci în pustiu /(...)/ un fel de-a tatona
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
geografă, n-a muncit în pustiu”, anticipa mucalit și Iulian Neacșu cu vreun an în urmă. De fapt, ai de partea ta toate șansele să găsești calea cea bună atunci cînd îți faci din „libertatea-mi de-a rătăci în pustiu /(...)/ un fel de-a tatona spațiul în care / atîtea lucruri au rămas neîntîmplate” (Așa de frig și de liniște). Altminteri, în vremea de azi, dacă te lași cumva în seama drumului să te ducă el singur ca în antichitatea romană
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
v-o spun acum, sub lumina palidă a lui Sigui, este despre Kete, primul rege al Tumbutului și se petrece pe vremea când Nyame și Odomankomo se mai luptau încă între ei pentru îmblânzirea animalelor. În timpurile acelea de demult pustiurile dintre Isa Ber și Barbaria arareori erau umblate de oameni, iar cel mai nordic oraș, unde Kete era rege, se găsea în savana de la poalele muntelui Hombori Toro. Doar duhurile rele și stafiile ce căutau calea înapoi spre lume locuiau
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
dintre Isa Ber și Barbaria arareori erau umblate de oameni, iar cel mai nordic oraș, unde Kete era rege, se găsea în savana de la poalele muntelui Hombori Toro. Doar duhurile rele și stafiile ce căutau calea înapoi spre lume locuiau pustiul, precum și spiritele Abiku ce scoborau uneori până dincolo de valea râului Isa Ber pentru a mistui trupurile copiilor rătăciți. Însă niciunele nu se comparau cu Musso-Koroni ce intra în sate și sădea zânzanie între oameni ori de câte o caravană se
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
ce scoborau uneori până dincolo de valea râului Isa Ber pentru a mistui trupurile copiilor rătăciți. Însă niciunele nu se comparau cu Musso-Koroni ce intra în sate și sădea zânzanie între oameni ori de câte o caravană se avânta să străbată pustiul fără nume. Iar când plecau, oamenii nu se mai întorceau. Pentru a zăgăzui spiritele rele, regele Kete s-a urcat pe muntele Hombori Toro pentru a cere ajutorul Minonei. Dar cum în vremurile acelea poporul lui Kete își trata urât
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
acolo unde se varsă-n mare ținuturile Senegambiei, iar cei din urmă au apucat-o spre răsărit, acolo unde se-ntinde Bangana, cu ale ei nisipuri umblătoare. Vreme de șapte săptămâni a așteptat Kete întoarcerea lor. Iar în acest timp pustiul înainta cărat de spiritele rele ce căutau calea înapoi spre lume. Care, deși arătau la înfățișare ca niște oameni, dar cum îți luai ochii de la ei se năruiau la pământ și se prefăceau în movile de nisip. Când s-au
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
înapoi spre lume. Care, deși arătau la înfățișare ca niște oameni, dar cum îți luai ochii de la ei se năruiau la pământ și se prefăceau în movile de nisip. Când s-au întors cei dintâi oameni trimiși în ținuturile Banganei, pustiul trecuse deja râul Isa Ber. Însă oamenii întorși din ținuturile Banganei dăduseră de Minona care ședea ascunsă în trupul unui tamarin. Oamenii au împodobit-o cu daruri și i-au adus apă ca să-i ude rădăcinile, iar Minona s-a
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
trupul unui tamarin. Oamenii au împodobit-o cu daruri și i-au adus apă ca să-i ude rădăcinile, iar Minona s-a învoit să îi ajute. Ca să țină spiritele rele-n frâu le-a spus să construiască un oraș înăuntrul pustiului fără nume și să țină aprinse-n el, noapte de noapte, lumini. Apoi să-l înconjoare cu păduri de tamarini pentru a stăvili spiritele de nisip. Cum a auzit acestea Kete a poruncit oamenilor să clădească un oraș pe malul
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
al râului Isa Ber, acolo unde un pârâu firav izvora din nisip doar ca să se piardă în nisip. Dar oricât se străduiau oamenii să care după ei stânca și să așeze piatră peste piatră, la căderea nopții nisipul și vântul pustiului le dărâmau și le împingeau în râu. Timp de șapte săptămâni, zi după zi, s-a străduit poporul lui Kete să ridice ziduri în deșert și timp de șapte săptâmâni, noapte după noapte, zidurile le-au fost doborâte la pământ
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
le-au pus deasupra și iar au turnat între ele noroi. Ca să nu cadă le-au sprijinit cu alte trunchiuri. La lăsarea nopții luau cu ei lemnul și se retrăgeau la sud de râul Isa Ber, într-o vale unde pustiul fără nume nu ajunsese încă. Iar zidurile de noroi pe care le lăsau în urmă păcăleau spiritele rele care nu-și dădeau seama ce vor oamenii să facă. După ce au clădit zidurile, tot din noroi au făcut și casele, unele
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
Apoi, ca să poată locui în orașul din noroi, poporul lui Kete a făcut din trunchiurile copacilor uși mari din lemn pe care le-au pus la cele trei porți: Bab Sahara pentru spiritele rele ce se duc după moarte în pustiu, Bab Neel pentru spiritele bune ce se duc după moarte la zeul râului și Beb el Kibla pentru spiritele ce mai trebuie să trăiască o dată și care se nasc după moarte în maimuțe. De cum se lăsa seara oamenii se retrăgeau
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
și zăvorau porțile cu drugi grei din lemn, apoi aprindeau la ferestre lumânări din seu. Însă imediat spiritele Abiku au priceput că au fost înșelate și au început să urle turbate. Nu mai așteptau venirea nopții pentru a ieși din pustiul fără nume, ci se năpusteau sub lumina năucitoare a soarelui și mistuiau copiii ce se avântau să se scalde în râu ori femeile ce-și spălau hainele în pârâul din apropiere. Chiar pe atunci s-a întâmplat să sosească și
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
se joace prin oraș și prin împrejurimi. Și atunci oamenii au pornit prin păduri și au făcut întocmai cum i-a sfătuit Minona. Păcălite, spiritele Abiku răpeau din maimuțe crezând că sunt copii și se retrăgeau apoi cu ele în pustiul fără nume. Oamenii se îngrijeau așa cum se cuvine de maimuțe temându-se că altfel spiritele or să pătrundă în cetate și or să răpească dintre ai lor. Fără spirite care să-l năruiască, orașul din noroi a început atunci să
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
uitat de vorbele Minonei și i-a lăsat pe străini să se apropie. Și atunci, spiritele Abiku, aflând numaidecât vicleșugul poporului Kete, și-au juruit să se răzbune. Cum ieșeau din orașul cetate oamenii erau atacați de spiritele rele ale pustiului și oriunde se duceau nu mai aveau scăpare. Nisipul le intra în gură, în ochii și-n urechi, apoi le mistuia măruntaiele. Doar negustorilor veniți din afară spiritele nu le făceau nimic pentru că ele nu se puteau atinge de cei
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
de neghiobia de care dăduse dovadă, a pornit atunci în căutarea Minonei pentru a-și cere iertare. A cutreierat de la un capăt la altul pădurile Mungo, și-a cufundat trupul în râul Komadugu și a rătăcit vreme de ani prin pustiul Kakagum. A pătruns în Agad, Halk, Wadi, Teder, Housa și alte sute de orașe fără nume, oprindu-se de fiecare dată în kasserea pentru a povesti cum a înflorit și decăzut regatul său, Tumbutu, și a-i întreba pe localnici
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
adevărat, nimeni nu-l pricepea, pentru că nimeni nu mai auzise până atunci de Minona. Iar Kete strângea banii și trecea apoi la alte orașe repetându-și descumpănit întrebarea: știe cineva unde-i Minona, zeița care a ajutat omul să înfrângă pustiul?” Referință Bibliografică: Povestea lui Belay / Ioan Alexandru Despina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Alexandru Despina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
2011 Toate Articolele Autorului Sărutul tău pe buzele-mi albastre Mi-aduce nemurirea rugii noastre. De dincolo de cer îmi curg iluzii, Săruturile tale-mi sunt perfuzii Cu sângele ce-a curs ieri ruginiu. Azi și-a schimbat culoarea și-i pustiu Pe urmele ce mi-ai lăsat în dar Un zero absolut. Și n-ai habar, La cât de înger te știam din gând Ce fiară ești! Furi nopțile flamînd. Și devorezi ce ți-ai dorit mai mult Și ce știu
PARADISUL ALBASTRU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356014_a_357343]
-
de vară - adunate-n căpițe raze de soare Locul II - Valeria Tamaș aburii calzi - în ochiul de geam copil topind luna Locul III - Daniel Iordan Dorobanțu Un rest de iarnă în curtea înverzită - părul bunicii Mențiune - Mahmoud Djamal foșnet în pustiu - încolăcite pe nisip razele lunii Mențiune - Cornel Beldiman Oameni în piață - pe aceeași tarabă urzici și ghiocei Etapa 66 - 23 II 2009 Locul I - Henriette Berge Flori de cireș - ruina unei case caută umbra Locul II - Dan Norea codru defrișat
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]