1,913 matches
-
de Ioan, el îmi arătă cu mâna un foc mare, dar cam departat de celelalte... el îmi spuse cumcă pribunul era acolo, deși era cam bolnav. Mă dusei înspre focul acela, în care ardea cu fum mult trunchiul unui arbore putred și găunos; alături cu focul stătea lungit pe-un pătul de frunze uscate Ioan, cu picioarele goale-ntinse-nspre foc, cu sucmanul tras pe cap, astfel încît fața nu i se vedea. Lancea era-nfiptă-n pământ cu vârful de fier în jos. Îmi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
România, la Drajna, unde trăiește din pomana și ajutorul concetățenilor săi români. {EminescuOpVII 235} ["BASMUL CEL MAI FANTASTIC"] ([ Toma Nour în ghețurile siberiene ]) Basmul cel mai fantastic, istoria cea mai crudă n-a putut să-și imagineze vodată răceala cea putredă ai acestor muri nalți, a [a]cestor bolte negre și teribile ca înnoratul cer de noapte, a acestor zăbrele groase ca brațul de bărbat și încolăcite ca șerpii. Prin acești șerpi de bronz pătrunde din când în când lumina galbenă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zidire veche și mare, cu câte un turn la fie care colț și cu o poartă uriașă în mijlocul zidului. Era o ruină mai mult, părea pustie, acoperământul se surpase pe - alocurea, murii păreau a se înclina neproptiți, ferestele sparte, lemnăria putredă și năruită. Un podeț mișcător, mai mult putregăit, ducea peste șanț la curtea castelului. El merse-năuntru. Lumina apăru în fereasta unuia din turnuri, apoi trecu, parecă purtată pin tot castelul, pe lângă toate ferestele și dispăru. În aceeași vreme luna
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mult o grămadă de pietre decât o zidire, cu[murii ei risipiți, cu copacii uscați, pe a căror tulpină creștea generații tinere de arbori noi și subțiri... Era un parc cu o pădure veche, unde pe ruinele copacilor vechi și putrezi cresc cei noi și tineri... Trasura intră în curtea plină de ierbărie și de huci sălbăticit, ajunse la scări... el îi dete drumul și intră în înaltele și surele hale ale castelului, cu păreții reci de piatră patrată, cu mobile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-i păreau o binefacere în amețeala sufletului său. Ochii erau legați c-o batistă de mătasă neagră. Unde se ducea sania el n-o știa... în fine, ea intră pe o poartă într-o ogradă solitară îngrădită c-un gard putred de mult, deasupra căruia atârna în șiruri dese și vii, ca un val nestrăbătut, răurusca desfrunzită, neagră, ghemuită cu miile ei de ramuri încîlcite de-a lungul gardului... în mijlocul gardului era o casă cu două caturi, a cărei var era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și deci, predispune clienții la primirea favorabilă a propunerilor de cumpărare. Mirosul<footnote Henning a făcut o clasificare a mirosurilor în șase categorii: parfumate (florile), eterne (fructele), aromatice (mirosul de mărar sau cel de piper), balsamice (rășinoasele), empireumatice (gudronul, piridina), putrede, respingătoare (sulfura de carbon, hidrogenul sulfurat) - vezi Andrei Cosmovici, op. cit., p. 101. footnote> are și el un efect pozitiv asupra percepției produselor și stimulează, prin urmare, luarea deciziei de cumpărare. Ținând cont de toate aceste aspecte, producătorii (și prin intermediul comercianților
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
și deci, predispune clienții la primirea favorabilă a propunerilor de cumpărare. Mirosul<footnote Henning a făcut o clasificare a mirosurilor în șase categorii: parfumate (florile), eterne (fructele), aromatice (mirosul de mărar sau cel de piper), balsamice (rășinoasele), empireumatice (gudronul, piridina), putrede, respingătoare (sulfura de carbon, hidrogenul sulfurat) - vezi Andrei Cosmovici, op. cit., p. 101. footnote> are și el un efect pozitiv asupra percepției produselor și stimulează, prin urmare, luarea deciziei de cumpărare. Ținând cont de toate aceste aspecte, producătorii (și prin intermediul comercianților
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii Cuprins Mulțumiri Cuvânt înainte Introducere Partea I. Cadrul conceptual Gândire și realitate Ce înseamnă societatea deschisă Partea a IIa. Momentul actual al istoriei Ce e putred America? O societate hedonistă Care este problema în ce privește ordinea mondială? Explorarea alternativelor Criza energetică globală Anexă. Cadrul conceptual inițial Index Mulțumiri Nu aș fi putut scrie această carte fără ajutorul asistentei mele personale, Yvonne Sheer. Michael Vachon a făcut cu
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de o societate deschisă globală, îmi este acum mai clar decât atunci când am scris cartea precedentă faptul că analizez, de fapt, un proiect politic, și nu unul epistemologic. Partea a II-a Momentul actual al istoriei Capitolul 3 Ce e putred în America? Implicarea personală Ce e putred în America? Aș dori să abordez această întrebare în mod indirect, examinând programele fundațiilor mele din Statele Unite, pentru a crea, astfel, o legătură cu cadrul meu conceptual și a menține continuitatea narațiunii. Fundația
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
acum mai clar decât atunci când am scris cartea precedentă faptul că analizez, de fapt, un proiect politic, și nu unul epistemologic. Partea a II-a Momentul actual al istoriei Capitolul 3 Ce e putred în America? Implicarea personală Ce e putred în America? Aș dori să abordez această întrebare în mod indirect, examinând programele fundațiilor mele din Statele Unite, pentru a crea, astfel, o legătură cu cadrul meu conceptual și a menține continuitatea narațiunii. Fundația mea a devenit activă în Statele Unite la
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
tot posibilul pentru a împiedica acest lucru. Mă simțeam însă obligat să regândesc și să refac planul. Nu mai puteam da vina pe administrația Bush; electoratul american îi acceptase politicile. Trebuia să mă confrunt cu următoarea întrebare: ce anume e putred în America? Unde am greșit? Aceasta este problema pe care o discut aici. însă, înainte de aceasta, trebuie să iau în considerare o posibilă obiecție: în mai puțin de doi ani de la realegerea președintelui Bush, opinia publică s-a întors împotriva
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
natură strict geologică. Carpatul Înfruntă (de data aceasta În cadrul unui dialog) pe vecinul său Balcanul, așa cum Ștefan se opunea lui Albert. Unul (Balcanul) este trufaș, fanatic, „muncit de aspră ură”, ademenit de visuri nebune, simbol, pe scurt, al unei mărimi putrede, oarbe, agresive. Celălalt (Carpatul) e tînăr, Înțelept, hotărît. Unul reprezintă sclavia, celălalt neatîrnarea. Această perdea de simboluri geologice se dă deoparte și pe scenă apare alt rînd de simboluri: doi vulturi ageri, unul ridicîndu-se de pe Carpat, celălalt de pe Balcan. Urmează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
primească cu răbdare mustrările și speculațiile acelui bătrân care de-acum era plecat mai mult spre groapă decât spre viață. Starețul ridică tonul vocii într-un scrâșnet horcăit: Mărturisește, fra' Tommaso, mărturisește-ți păcatele. Cugetul și inima ta îți sunt putrede de minciuni, dacă o să continui în halul ăsta o să devii un neom, numai bun pentru a ți se strecura în suflet Diavolul și a te spulbera. Ce anume trebuie să mărturisesc? Tommaso nu mai putuse să se abțină, întrebarea nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
gândire rațională. Vreți să-mi anchetați și visele? Vreți să faceți dintr-un fluture un urs, și dintr-o sapă o cruce? Ți-ai imaginat și chiar ai scris că se poate zbura cu ajutorul unui aparat mecanic. Mintea ta e putredă, viziunile tale pot abate lumea de la drumul bun. Alege calea cea dreaptă până ce mai e timp și recunoaște-ți aceste păcate pentru a-ți primeni sufletul. Sufletul meu e curat ca lacrima și nu mă numesc Gioacchino. Am ales nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
măcar să știe ce. Era mai bine însă atunci când căldura pătrundea puțin și în bezna celulei, încălzindu-l, sciatica nu-i dăduse nicicând pace și reumatismele deveniseră tot mai nesuferite, provocându-i dureri la încheieturi, dându-i impresia că are oasele putrede. "Viața unui deținut" se gândea "ce diferită e de cea a unui om liber; acesta nu știe ce-nseamnă să se bucure de cele mai mărunte lucruri, de cele mai nedeslușite rumori, nu cunoaște scala tăcerii ce are felurite valori
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Da’ voi de unde știți că nu ? replică Isaia. — Păi, nu știm... mărturisi Bunelu. — Atuncea aici e ! hotărî Isaia. De aicea plecăm, de la altar. Ne trebuie prapuri. Puțică se înființară, obișnuiți cu corvoadele de orice fel. Aduseră prăjini și cârpe, care putrede, care peticite, dar de o culoare potrivită, de frunză veștedă și de mortăciune. Isaia încuviință cu un semn ; legară cârpele cu noduri nu prea strânse, să nu se destrame țesăturile rărite. Puțică ridicară prăjinile spre cer și se așezară unul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
șutul pe care îl meriți. Hai, la culcare. Mâine-dimineață devreme e iarmaroc, avem multă treabă. Muntele Casei Domnului va fi cel mai înalt și toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Oricum, toți idolii vor pieri. Iadeș trase o foaie putredă de cort din grohotișuri. O mirosi și strâmbă din nas, dar frigul strângea parcă mai tare. Așa că potrivi zdreanța măcar să-i acopere șalele. Mă gândeam la mortu’ ăla... spuse Chisăliță, privind cu invidie la strădaniile lui Iadeș. I-auzi, pufni
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
între coloane pe postamentul de sus. O curiozitate pentru neinițiat reprezenta într-un colț un vraf de chilimuri și covoare împăturite și întoarse pe dos, ca într-o prăvălie de anticărie. Mirosea în aer a cafea, dar și a ceva putred și descompus. - Și zi, nu vine Ioanide, regretă Angela Valsamaky, cu glasul ei gros, silindu-se a nu mișca prea mult buzele violent vopsite cu rouge și a nu-și crăpa fina tencuială de pudră și fard de pe fața ei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Preotul, foarte tânăr, cu barbă redusă la un vârf, ca la muschetari, slujea cu ochii tot spre ei, într-un spirit de înțelegere. Ioanide se întoarse repede pe călcâie și ieși din biserică. Asta întrecea toate așteptările sale. "E ceva putred în Danemarca!" glumi el mintal. Observă că Tudorel primește și corespondență, prin urmare scrisese, își comunicase adresa. Îndată ce o primea, intra în cortul său, unde rămânea multă vreme citind scrisorile, făcând însemnări. S-ar fi zis că Doru și-a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și strigătele lui Cinna către popor: Liberty, Freedom! Tyranny is dead! Run hence, proclaim, cry it about the streets.1 Ca să mă obișnuiesc cu mânuirea pumnalului, am lovit de două ori perna. Am auzit pe mama zicînd: "E curios ce putredă a fost olanda la fața de pernă a lui Doru, s-a sfâșiat parcă ar fi fost tăiată cu cuțitul!" Mama nu bănuiește nimic excepțional, n-admite călcarea bontonului. (Reflecția lui Ioanide: "Biata Elvira, ea nu bănuiește că stimabilul Doru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unei complete separații. Sentimentul acesta de incertitudine și oboseală îl observ și la francezi, care par a fi animați de un dor de sinucidere, proclamând inutilitatea coloniilor și oroarea de război, fie și defensiv. (Nota lui Ioanide: "Prostii! Poate burghezii putrezi au gust să se sinucidă, nu cred eu că adevăratul popor francez voiește să moară!" £Cît despre colonii, odată și odată vor trebui să dispară. Ciudat! Doru are instinctul, pe care îl credeam perimat, de a stăpâni sclavi.") Cred că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de conducere, voi înlesni tatii opera sa constructivă. Dacă un accident nu ni se pune în cale, evenimentul va fi foarte apropiat. În curând Cehoslovacia, Polonia, Franța vor fi rase de pe harta Europei și va începe asaltul cel mare împotriva putredei Anglii. În programul meu diplomatic este inclusă ideea de a reclama de la marii noștri prieteni, după dezmembrarea imperiului colonial al Angliei, o colonie pentru România, o insulă, un arhipelag măcar cât Noua-Zeelandă, pentru ca românii să se obișnuiască cu marea expediție
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Și cu toate astea prestigiul Franței a crescut atât de mult prin epopeea bonapartistă și sufletele au fost așa de biciuite de faptă, încît Franța s-a regenerat și a devenit și mai puternică, ajungând o putere imperială. Azi e putredă, zdrobirea ei va însemna moartea ori învierea. Ce-ar fi fost Franța fără revoluție și fără Napoleon, mă-ntreb? O țară care ar fi pierit de viții sociale și epidemii.¤ E nebun cine crede că echilibrul și pacea sunt moduri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
XVIII-lea, teancurile de chilimuri și covoare persane împăturite și întoarse pe dos incită nu numai curiozitatea cititorului, dar dau salonului lui Saferian puțin din atmosfera fetidă a "casei cu molii": "mirosea în aer a cafea, dar și a ceva putred și descompus". Metodei balzaciene i se alătură tehnica proustiană a narării. Relativ des, G. Călinescu introduce în realitatea prezentului amintirile așa cum le recheamă în conștiință memoria involuntară. Procedeul e folosit atât de autor, cât și de eroii săi. În fine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-și evacueze stârvurile, tot astfel, în lumea culturii, patologia se declanșează prin inhibarea din exterior a funcției de eliminare sau devorare a "stîrvurilor" culturale, a nonvalorilor. Cultura respectivă devine un soi de organism pestilențial, în care ceea ce este bolnav și putred elimină tot ce este valoare autentică. Inhibarea selecției naturale pătrunde în universul culturii din clipa în care este afectat actul prin care acest univers se constituie: "selecția cadrelor". Este un fel de boală a nașterii, care are drept rezultat un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]