1,381 matches
-
și preocuparea preotului Deheleanu. Mai există în sat două case de rugăciuni, aparținând unor culte recunoscute. În prezent, în Costișa există 628 numere de casă, peste 100 de gospodării fiind construite numai în ultimii ani, mare parte pe terenuri concesionate. Râvna costișenilor, precum și noile condiții create în ultimii ani, îndreptățesc dorința lor de reînființare a fostei comune Costișa, prin desprinderea de Frătăuții Noi. La pomeni În fiecare an, la 8 septembrie, enoriașii costișeni de pe lângă biserica parohială cu hramul "Nașterea Maicii Domnului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
El a fost trimis ca misionar în Japonia de Biserica Ortodoxă Rusă. În fiecare an, pe 1 august, se sărbătorește ziua nașterii Sfântului Ierarh Nicolae denumit și „Luminătorul Japoniei”, iar prăznuirea sa are loc pe data de 3 februarie. Pentru râvna și efortul depuse în răspândirea creștinismului în arhipelag, Sf. Nicolae a fost hirotonit primul Episcop al Bisericii Japoniei. De aici, am trecut la „Catedrala Învierii Domnului” ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Arhitectul rus Michael A. Shchurupov a proiectat
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Preoții au fost În fruntea tuturor inițiativelor și acțiunilor de asistență socială, morală, religioasă, au făcut necontenit educație cetățenească prin solidarizarea tuturor creștinilor. Totodată, preoțimea a Înțeles inițiativele ierarhilor de la Roman, Huși și Iași și le-a sprijinit prin toată râvna și puterea, În Întărirea operei bisericești. Prin activitatea misionară a preoților a fost evitată pătrunderea neoprotestantismului În rândurile creștinilor din satul Frenciugi, localitățile vecine confruntndu-se cu acest fenomen atipic. Schimbările din sânul societății românești de după evenimentele din decembrie 1989 și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a făcut dintr-un cotor o căpățână mare de varză! Și părintele Xenofont vrea să mă Îngrijească? Este adevărat că n-am văzut un alt pustnic la această vârstă, nouăzeci și trei de ani, să aibă o atât de mare râvnă și să trăiască În atâta sărăcie cu noblețe duhovnicească. Peste puțin timp am aflat că Bătrânul Trifon adormise. Am mers Îndată la coliba lui și l-am văzut acoperit acolo, În colțul lui, În cuibul lui, nu cu păturile lui
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Ion Codrescu (împreună cu grupul de haijini de la Constanța) și destui alții pe care nu-i mai enumăr căci nu mă simt în stare în acest moment să evoc niște timpuri grele, dar în care ne-am format temeinic, printr-o râvnă și împotrivire tacită la sistem pe care puțini sunt dispuși să le crediteze azi. Azi când tot ce-a fost cândva este luat la grămadă, azi când nuanțele au dispărut și-n multe domenii pare a trona iarăși dictonul leninist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mare talmeș-balmeș preparat după aceeași rețetă. În ultima sa lucrare despre zoroastrism, el reneagă întreaga tradiție occidentală a studiilor acestei religii și preia necritic majoritatea dogmelor ortodoxiei zoroastriene ca fiind știință adevărată. Profesorul Zaehner nu se poate scuza nici măcar cu râvna pe care, în calitate de catolic convertit, o afișează adesea și în mod neadecvat. Dimpotrivă, cercetătorii catolici au în majoritatea lor vederi mai deschise și oatitudine mai critică. Fondatorul cercetărilor zoroastriene, francezul Anquetil Duperron, a fost un veritabil credincios catolic, care la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mese fastuoase și de cărniță bună, mergeți repejor spre plaje, voi Ramblas și voi, esteți, spre galeriile de artă contemporană de la Tel-Aviv, unde veți găsi clonele operelor cu marca depusă Guggenheim, pe care le treceați în revistă cu tot atâta râvnă cât și plictiseală, la New York, Dűsseldorf, Bilbao, Paris și, în curând, le veți vedea și în Golf, pretutindeni unde consumatorilor solvabili li se propune aceeași mâncare cu tăiței, fără sare, botezată cu numele măgulitor și fără replică de modernitate. 5
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
poate coopta, o cultură nu. Palestinianul rămâne atașat de a sa așa cum este atașat un copac de rădăcinile lui, pe când un israelian își poate trage seva din afară prin decret. Și și-au adus aminte discipolii Lui că este scris: Râvna casei Tale Mă mistuie. (Ioan, II, 17) Institutul Templului, strada Mirga Vlada, o străduță din cartierul evreiesc din orașul vechi. Aici se află un mic muzeu privat, pe două etaje. El reconstituie minuțios viața cotidiană și accesoriile templului lui Solomon
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o mulțime de pete negre. Tot ce aruncă locuitorii pe geam se oprește pe acest grilaj. La Deirat, în Cisiordania, am văzut grupuri de copii palestinieni întâmpinând cu urale sosirea benelor cu gunoaie provenind de la casele coloniștilor. Ei scotoceau cu râvnă în grămezile cu deșeuri menajere pentru a-și alimenta bucătăria familială. Aici, pubelele de la bogați sunt adresate direct săracilor, dar nu atât pentru a-i hrăni, cât pentru a-i umili. Și toate acestea din cauza unui arbore genealogic folcloric, fără
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a-i pedepsi pe supușii imperiilor spaniol, francez, britanic, german, actualmente american și mâine, cine știe, chinez. Trenul lumii a fost oare repus pe șine în ziua Învierii? Se omoară între ei oamenii din ziua de azi cu mai puțină râvnă decât pe vremea fariseilor? Să te crezi diferit de predecesori numai pentru că ești purtător al unui cuvânt dintr-o limbă cu accente un pic cam ciudate, această complezență față de propria persoană, acest narcisism al prezentului servește drept metodă Coué* pentru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
prea puternicului și nebiruitului acoperământ și purtării de grijă, ne-au miluit să ne adăpăm în toată îndestularea cu bunătățile sale..." "să avem dela împărăție musa-adea și merhamet" (1788) "ataxii (neorânduieli) și greșeli" "actimon" = capabil. "mare sevas (respect) pentru osârdia, râvna și credința..." Gherasim (hoț de drumul mare, la Curtea cu Juri, se jură "pe sfânta cruce" că-i așa cum spune el. I-am "somat" să dee bani! "N-am vrut să predau livorveru decât autorităților în drept." Acest Gherasim și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
caraghios și ciudat, pe care nu-l mai are nimeni. Cei care vor să stee în rang cu lumea cată să poarte nume potrivite, nume care să aibă înțeles, nume mai cunoscute și mai nobile! Atâta de mare a fost râvna femeii încât soțul nu și-a mai găsit ceas de hodină până ce nu s-a hotărât să adopte un nume ca lumea. De câteva zile pe concetățeanul nostru îl cheamă Ion C. Popescu. Doamna, care are studii secundare, l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dunăre, ca să le curme turcilor calea”. Dlugosz, în schimb, vorbește de o mare izbândă obținută de Ștefan cel Mare. Deși se temea de puterea lor, domnul i-a zdrobit „într-un măcel crâncen”. Și-i urmări pe fugari cu atâta râvnă, încât ucise mai mulți din fugă decât din luptă. Cuprinși de groază fugarii își aruncau nu numai armele, ca să fie mai ușori la fugă, ci și arcurile și tolbele, șeile și hainele ca să scape fie și „nearmați și goi”. O
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rădăcinoase și fructe din pădure și haină aspră purta. Dar avea credință, mai ceva ca aurul. Și așa, cugetând la viața lui, ne rugăm să ne ajute și nouă să fim mai credincioși, mai puternici În credință, cu mai multă râvnă către cele sfinte să fim, mai buni, mai milostivi. Ieșim din peșteră sărutând pereții, slăvim pe Dumnezeu și plecăm. Mănăstirea Hozeva Această mănăstire este În pustiul Hozevei. Cu anevoie se urcă la ea. Aici s-au nevoit mulți sihaștri printre
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
rog să mă sprijine cu rugăciunile lui la Milostivul Dumnezeu și totdeauna mi s-au Împlinit. Slavă lui Dumnezeu că pentru rugăciunile sfinților și ale Maicii Domnului nu ne uită pe noi păcătoșii. Să dea Domnul să avem și noi râvna rugăciunii pe care o au sfinții. Și să facă Domnul cu Darul Lui ca să ne mântuim cu toții. În acești munți și În acest pustiu nu crește nimic. Nici un fel de vegetație. Totu-i piatră și nisip. Grozav de aspră e
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mod deosebit. Că erau cu adevărat creștini buni, milostivi și iubitori de străini. De aceea Mântuitorul rămânea la ei și serveau masa Împreună. Deși erau tare 111 modești, dar erau tare milostivi. Domnul Iisus vedea la ei multă dragoste și râvnă pentru toți. Se spune că Maria era mai credincioasă și se Îngrijea de suflet tot timpul. Iar Marta se Îngrijea mai mult de trup. Tot timpul gătea, pentru suflet nu mai avea timp, doar prea puțin. De aceea o numește
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
4-5 zile, când e mort, nu te mai apropii de el. Miroase urât. Iar sufletul e scânteie dumnezeiască. El este nemuritor. Să avem grijă mare de suflet, să-l spălăm mereu prin lacrimi și spovedanie, Însoțite de fapte bune și râvnă la rugăciune! Să fim buni și milostivi cu toții! Asta e dorința Celui Ce ne-a zidit. El ne iubește pe noi așa cum suntem, păcătoși (dintre care cea dintâi sunt eu, Mariaă și cu haina sufletului pătată. El ne primește și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
feluri de păcate. Nu mă lipsi nici de smerenie, de care am atâta nevoie ca să mă pot mântui. Te rog, nu Te scârbi de mine, și-mi iartă toate câte am greșit. Îmi Înmulțește credința și o Întărește să am râvnă către toate cele bune și plăcute Ție. Pe Tine Te știu ajutor, ocrotitor și Salvator. Știu că nimeni nu Ți-a greșit ca mine, nevrednica. Și pe nimeni n-ai ajutat atât de mult ca pe mine. În prăpastia adâncă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
păstrează și În zilele noastre. Atât de simple și modeste erau Înainte, că parcă nici nu-ți vine să crezi că acolo se săvârșea și Sfânta Liturghie. Dar ce oameni slujeau, ardeau În credință, erau puternici, aveau multă dragoste și râvnă pentru Dumnezeu. Să dea Domnul să avem și noi credința lor și simplitatea care o trăiau ei. Când intri acolo unde slujeau sfinții, deja simți În suflet și În inimă o emoție deosebită, trăiești clipe deosebite, clipe de sfințenie. Este
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
schimb? Mie Îmi pare foarte rău, că nu dau nimic și-s tare supărată și plâng că nu-s În stare să dau ceva bun. Dar, la ce bun lacrimi dacă n-am fapte? Sunt goală la fapte, n-am râvnă nici măcar la rugăciune. Dar Te rog, Doamne, dă-mi ce-mi lipsește. Tu știi. Și cu astea mă hrănesc destul de des. Ce să fac? Nam cui spune ce simt În inimă, În suflet. Nimeni nu mai are timp să-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Cămașa de cânepă aveam Pe atunci Cuvântul era mai Sfânt Credință tare pe pământ În sat când clopotul se auzea Fiorul Sfânt ne cuprindea De sărbători toți ne adunam Sus la Biserica din deal Părintele Avasiloaie Ilie Cu drag și râvnă slujea Cuvântul din carte când citea Pe toți ne Binecuvânta! Și mulți veneau În turma sa Dar astăzi multe s-au schimbat În lume, În țară și În sat Și nu mai este acel fior Să alergăm la acel izvor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să te ajute Atunci când va fi să mori! Prieteni buni, să ai doar Postul Și rugăciunea Lui Iisus! Cu Post scapi de focul veșnic Și ruga te-nalță sus ! Deasemeni să ai prieteni Poruncile Dumnezeiești! Pe care făr-de prihană Cu râvnă să le-nplinești ! Prietenia cea cu lumea Te lasă singur la mormânt Și numai faptele credinței ! Tovarăși mai departe-ți sunt! Și cu această rețetă Închei toate poeziile adunate În inima și sufletul meu. Sper că... v-au plăcut. Dacă nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Din capul locului, autorul acordă un rol important profesorului, care, spune domnia sa, trebuie să posede pe lângă "arta predării" și "plăcerea de a pătrunde în tainele creației artistice". Nemaivorbind de faptul că "tenacitatea didactică" poate aduce "luciditatea polemizării, exigența interpretării individuale, râvna și neliniștea creatoare, motivarea inovației dar și răgazul adânc meditativ al elevului". În acest sens, elevul trebuie obișnuit să citească "și dincolo de litera scrisă", atrăgând atenția că "studierea literaturii sub aspectul de problemă, nu neagă metodele didactice tradiționale, ci se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ni se păreau că stăm de vorbă cu dânsele, de erau vederi de țară, aveam iluzia că respirăm aerul câmpului și ne scăldam în razele soarelui. Petreceam ca niște școlari zburdalnici în atmosfera caldă, sugestivă a atelierului și puneam toată râvna ca producerile noastre să fie vrednice de expoziția ce Verussi plănuia pentru anul viitor. La început, pănă a nu ne cunoaște puterile unul altuia, Verussi dădea negreșit tonul între noi, deoarece era pictor de profesiune; dar cel mai guraliu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
În ciuda consimțămîntului dietei, instituirea dominației habsburgice în regatul ungar a fost un proces dificil. Diferențele religioase provocau multe fricțiuni. Cea mai mare parte a nobililor maghiari se alăturaseră reformaților, fiind deci calviniști sau unitarieni, și se opuneau eforturilor pline de rîvnă ale catolicilor din regiunile recucerite de la otomani. Condițiile cumplite de trai cauzate de războaie în mediul sătesc au provocat multe răscoale țărănești. Situația aceasta, alături de opoziția permanentă a unei părți din nobilii unguri, a dus la izbucnirea în 1703 a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]