1,313 matches
-
a muncitorilor și țăranilor..!”, striga cât îl ținea gura activistul. „ Uraaa... uraaa..!”, aclama, cu însuflețire mulțimea. „ Vom alunga, tovarăși, pe burgheji și moșieri din țară..!”, striga activistul, cu o ură de neînchipuit. „ Trăiască tovarășul Stalin, genialul conducător al tuturor popoarelor..!”, răcni un agitator din mijlocul mulțimii. „ Uraaa !.. uraaa !”, ovaționa mulțimea în delir. „ Jos moșierii... jos burghejii..!”, urla activistul în pâlnia de tablă cu o ură care cutremura... Comuniștii sprijiniți de organizațiile de partid, ajunseseră mai obraznici și mai periculoși ca oricând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
interesele occidentale..!” „ Huoo !.. Jos trădătorul... jos Maniu..!, îl întrerupse din nou mulțimea cu o ură ucigătoare. „ Da, tovarăși !.. a venit ceasul răspunderii... Iuliu Maniu să răspundă pentru actele de spionaj, de instigare la război civil... și pentru complot împotriva Statului !”, răcni activistul din tot plămânul. „ Huooo !.. Huooo !”, o explozie de huiduieli izbucni din pieptul mulțimii. ”Jos spionul... jos Maniu !.. Huooo !.. Huooo..!”. Piața fierbea... dădu în clocot de ură... O ură care creștea tot mai tare de la o clipă la alta. "Cri-mi-na-lii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de Neagu, la postul de observație. Dar, rafala... ce-i cu rafala..?!, se întrebă el, simțind primejdia. Și, dintr-o singură privire observând lipsa lui Alistar, se pomeni strigând...” - Alistar !.. Unde-i Alistar ?!” Întâlnindu-i privirea întunecată a lui Cârțu... răcni mai tare, din tot plămânul...” .. Unde-i Alistar..?!”, scrâșnind printre dinți. Dar, nici nu s-a stins bine ecoul răcnetului său, înghițit în inima codrilor, că, de după niște tufari, Alistar apăru ridicându-și pantalonii, și cu un calm uimitor, spunând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Cârțu, printre măsele slobozind o înjurătură cumplită. „.. Ticălosu’i aici... Grijania și anfura cui l-o închinat.. de bolșevic !”, și, dintr-un salt era călare pe Alistar, cu cuțitul de vânat mistreți, gata să-i reteze gâtul. „ - Nuuu... nu, Ioane !”, răcni Baltă...” Nu, ... E prea blândă, pentru el !” Și,după o clipă de chibzuință, continuă. „.. Spânzurați-l de picioare.. cu mâinile legate și căluș în gură !.. Și, urșii vor avea grijă de el !”.. „ - Împușcați-mă,.. împușcați-mă !”, urla din răsputeri Alistar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
clipă, toți au pornit într-o goană nebună prin întunericul pădurii. O mulțime de uniforme albastre apărură printre copaci, cu câini eliberați din lesă, gata să sfâșie. „ - Răsfirați-vă, băieți.. răsfirați-vă !”, strigă Baltă, ca sa deruteze câinii. „ - Plecați, vă acopăr..!, răcni Ichim, și, descărcă un încărcător, secerând un grup de milițieni și culcând la pământ câțiva câini. Totuși hămăitul se apropia în salturi, urmat de milițieni. Sofronie, văzând cât sunt de mulți, s-a oprit și a tras o rafală lungă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Totuși hămăitul se apropia în salturi, urmat de milițieni. Sofronie, văzând cât sunt de mulți, s-a oprit și a tras o rafală lungă.. lungă, care părea să nu se mai termine... secerând o mulțime de umbre. „ - Pleacă, Sofronie... pleacă !”, răcni Ichim din tot plămânul, dar, când să mai strige o dată, un icnet se auzi în spatele său,.. Sofronie era prăbușit la pământ, cu doi câini, mari, călare pe dânsul. Ichim nu mai avea muniție.. o rupse la fugă, bezmetic printre copaci
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
recunoștințe și aducerii aminte..!”. Și, la piept cu Ion, se închină, făcând semnul crucii și, cu ochii în lacrimi, îl sărută pe frunte. Din toate părțile se apropiau umbre, multe umbre... căutându-l bezmetic prin pădure.. „ - Baltă, dă-te prins !”, răcni un glas, încă, neajuns la maturitate. „Cât sunt de proști !... parcă aș fi tâlhar de drumul mare..!” „ - Baltă, dă-te prins !”, strigă acelaș glas imatur... și, o lanternă îl orbi. Așa, cu Cârțu în brațe, nu se simțea singur, și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
apropie nimeni de tâlhar !.. foc, fără somație ‚nțăles !.. Dumnezeii și paras..!”. „ - Săru-mâna, tușă Ilinca... săru mâna !”, Baltă, netulburat de grosolănia milițianului, încercă să-i zâmbeasca cu buzele strivite, dar cu ochi strălucitori. „ - Mișcă-te, banditule.. mișcă-te !.. Icoana și parastasu..!”, răcni un milițian și-i împinse câteva paturi de armă în coaste. Un altul o îmbrânci pe bătrânică cu patul armei în șanț, vărsându-i cofița... De astă dată, ochii lui Baltă scăpărară ca fulgerul. Bătrânica se ridică... se înălță de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
perversități pisicești. Citise Ars amatoria. Sarpele casei Astăzi am văzut un șarpe alb, ieșind de sub pragul casei ca să bea apă. M-a cuprins o spaimă teribilă și-am tras un strigăt necontrolat ce s-a auzit până departe. La fel răcnisem când văzusem pentru prima dată un șarpe, în copilărie, la Sulmona. Aia m-a liniștit. Aici, acest animal e considerat sacru și nu mușcă pe nimeni, niciodată. E un fel de zeitate benefică. Mi s-a spus că trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
1. Amos Mihaela 2. Aniculaesei Cristina 3. Burlacu Georgica 4. Ciobanu Filotia 5. Corjautanu Silvia 6. Cotoc Doina-Elena 7. Dicoiu Aurel-Liviu 8. Froicu Irina 9. Gherca Mihai 10. Gontariu Constantin 11. Lazaruc Luminita-Florica 12. Marin Eugen 13. Pruteanu Lica 14. Răcnea Mihaela. Judecătoria Dorohoi 1. Abdulbaki Elena-Carmen 2. Hlihor Filoteia 3. Murarasu Ioan 4. Nistor Ioan 5. Pungă Titus. Curtea de Apel Ploiești 1. Predescu Camelia. Tribunalul Prahova 1. Diaconu Gabriela 2. Gheorghe Dumitru 3. Preda-Popescu Florentina 4. Ștefan Constantă 5
DECRET Nr. 244 din 1 iulie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114981_a_116310]
-
fii avertizat că după ce-ți umpli burta, începe răul de mare, adică să-ți vină rău de atâta bine. Oare cum și de ce-i durea pe ei în toate părțile corpului de români și România? Ce-i apucase și răcneau de se scutura Cortina de Fier și li se învinețeau rărunchii: „Salvați satele românești!”. Toate durerile estului se adunaseră în fundul vestului, se zguduia de plâns de soarta noastră, a satelor românești. A fost de ajuns să fac, asemenea vechilor voievozi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
față umană nu, și poate fi definit drept socialism cu proprietate pentru unii. Și pentru că în locul proprietății socialiste, transformată adhoc, trebuia pus ceva, dată o compensație, fie și praf în ochi, s-a dat libertatea de a vorbi (poți chiar răcni până leșini de foame, ești liber!) și de a călători, nu de plăcere, în țările apusene, pentru a găsi la alții ceea ce la tine nu mai este: un loc de muncă. Dintr-un foc, clasa capitaliștilor români a căror interese
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și să nu-i mai auzim cum se spurcă între ei. Cu ce am putea asemăna această politică de aruncat decibeli în urechile adversarului? Cu o discotecă în care muzica amplificată la maximum îi determină pe amatorii de distracție să răcnească unul la altul, ca să se poată auzi și înțelege. Nici prin cap nu i-ar trece unuia să se ducă, să dea muzica mai încet. Așa că „poza” PSD-ului de la Măgurele ar putea fi o hârjoană de ochii lumii, să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-se într-un baston. Era șchiop și avea proteză la picioare. Iar a țipat: Primuleee! Ăștia iar mă înjură!... Pumnii primului ne mutau fălcile din loc și directorul ne lovea cu bastonul unde nimerea. Nu știți să salutați tâlharilor?, a răcnit primul. Am salutat când am intrat, am răspuns noi. Cum ați zis? Bună ziua! Primuleee! Ăștia iar mă înjură, a țipat a treia oară directorul. Bă, a zis primul, aici se strigă cât poți de tare: Să trăiți! Tăceam, ștergându-ne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
toată lupta și tot zbuciumul lui satan: prăbușirea omului din condiția de fiu al lui Dumnezeu, anularea conștiinței lui ca ființă hristică. Ar trebui să medităm adânc asupra sfârșitului rugăciunii și să fim treji, căci „diavolul ca un leu umblă răcnind, căutând pe cine să înghită” (Sfântul Apostol Pavel). El se folosește de cele mai subtile perfidii, care de foarte multe ori au scăpat chiar și celor învățați, ducând la prăbușiri fără întoarcere (Origen, Nestorie, Eutihie, Arie etc.). Căci dacă pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aveai voie să stai culcat sau rezemat până la ora 10 seara, când se bătea un clopot. Erai vizitat în permanență la vizetă, și căutat să te prindă în defect... În timpul ăsta, în liniștea celularului, îi auzeai pe unii care țipau, răcneau. Diferite stări nervoase, diferite psihologii... Unii suportau mai greu, alții mai ușor, în funcție de temperamente. Era și asta o suferință în plus, că auzeai despre unul, despre altul că a murit... Și a fost o perioadă lungă de tot când nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe sergent - n.n.) Și eu cu un prieten din lotul Matei Basarab, Vlad Dinu, ne-am apucat și am început să schelălăim, la fel cum făcea gardianul, și nu știu cum și-a aruncat ăsta ochiul. Băi, și ne-a văzut cum răcneam și noi, cum îl imitam. Și ne-a băgat pe amândoi la izolare 7 zile. Da’ n-a fost teribilă treaba, că, în primul rând, ne era foarte cald, că era vară și o duceam bine, pentru că veneau băieții de la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că n-am fost numa’ noi, că au fost mai mulți... Și videai. În Tecuci a oprit garnitura... Când m-am uitat, am cunoscut Tecuciu’... Dom’le, și a venit lume de nu mai vedeai cât tineret era acolo și răcnea... Ei, de unde a’ știut ăia de noi... nu știu. Și acolo aveam avioane deasupra, aveam procuroru’ și Securitatea cu noi... Și s-a’ dat toți jos și a’ încercuit garnitura, și avioanele deasupra. Unu, două, câte o fi fost. Ce
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
valoarea modală nu aparține verbului la conjunctiv, ci construcției în întregime și se datorează, în primul rând, verbului regent. Această valoare modală, mai exact amodală, a conjunctivului prezent îl face sinonim cu infinitivul, amodal prin excelență: „Iaca - începu el a răcni ca un smintit - toate lucrurile mi se arată găurite...” (I. Creangă) „Atunci împăratul a început s-o sfătuiască zicând...” (I. Creangă) „...M-am frământat cu gândul fel și chip cum aș putea îndupleca pe mama...” (I. Creangă) „Numai de un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o străină gură, Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-aș fi fost...” (M. Eminescu) Optativultc " Optativul" Subiectul vorbitor este direct interesat în desfășurarea acțiunii verbale; realizarea acțiunii este dorită de el: „Ar zâmbi și nu se-ncrede, ar răcni și nu cutează...” (M. Eminescu) În limba vorbită, dorința se exprimă cu o intensitate specială, în propoziții exclamative, în a căror structură optativul verbului-predicat este precedat de conjuncția de: „Of! de-ar veni iarna, să te mai dau odată la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plecare, o „cauză”, asemeni verbelor personale; ele au (sau pot avea) un subiect sintactic, de „persoana” a III-a: Interjecția rămâne invariabilă în funcție de persoană, dar poate intra, ca predicat, în relația sintactică cu un subiect de persoana I: „Și când răcnește o dată cât ce poate, eu zvârrr! chibriturile din mână, țuști! la spatele lui Zaharia, și-ncepem a horăi...” (I. Creangă) Interjecțiile volitive (între ele, cele prezentative, însoțitoare ale unor gesturi: iată, poftim, na, uite) își au ele înseși un punct
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ascuțit și speria t. A doua oară bătea luna, și, sub o pâclă argintie, pe-o costișă, se zăriră așezări negre de oameni. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, măria ta... vorbi șătrarul. Acu îmi dai voie, măria ta, să mai răcnesc odată? - Răcnește, șătrarule, dacă ai plăcere, se învoi râzând beizade Alecu. Răzeșul slobozi încă un chiot ascuțit. Îndată se apri nse o lumină la casele cele mai apropiate, în livez i și înt re saraiuri. - Aista i semnul meu, măria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
speria t. A doua oară bătea luna, și, sub o pâclă argintie, pe-o costișă, se zăriră așezări negre de oameni. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, măria ta... vorbi șătrarul. Acu îmi dai voie, măria ta, să mai răcnesc odată? - Răcnește, șătrarule, dacă ai plăcere, se învoi râzând beizade Alecu. Răzeșul slobozi încă un chiot ascuțit. Îndată se apri nse o lumină la casele cele mai apropiate, în livez i și înt re saraiuri. - Aista i semnul meu, măria ta, ca să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu barba fără sfârșit?” - Vinul însă e fără rival... vorbi el către Ruset, cercând să-l scoată din gânduri negre. Atunci boierul, fără să mai păstreze nici cel mai mic respect pentru cântările artiștilor, le făcu semn să tacă și răcni la ei, zvârlindu le câteva bucăți de pâine și rămășiți d e friptură; și ținu domnului Marenne un discurs. întăi crezu de cuviință să râdă zgomotos. - Domnule abate de Marenne - zise el - bine e să bei vin bun, rău e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
preot. Luase o blană de vacă pe el, direct pe piele. Cu tot cu coarne. «Du-te, măi băiete!...» Nu, că io-s diavolu! Am venit să te ispitesc.» « Atunci diavol să rămâi!» Când a dat să-și ia blana de pe el, răcnea ca din gură de șarpe. Unul, Culiță Pustiu, s-a îmbrăcat în diavol și s-a dus la șeful de post. Luase și o cruce din cimitir. «Sărută crucea, mă! Dacă ești cu Dumnezeu, sărută crucea!» Erau comuniștii la putere
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]