4,392 matches
-
se amestecă răul cu binele, vinovăția cu nevinovăția. Războiul îți schimbă viața definitiv. Niciodată nu vei mai fi la fel. Ești marcat pe viață, dacă ai șansa să supraviețuiești. Și ca să-și piardă și ultima iluzie, familiei Gruber i se răpește nu numai libertatea interioară dar și pe cea exterioară, de a merge nestingheriți pe străzi, fiind îngrădiți într-un ghetou, cu un gard înalt de trei metri, prelungit cu sârmă ghimpată, ca un fel de țarc pentru animale sălbatice. Viața
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
așa: Printre documentele dosarului condamnării la moarte în anul 1954 a fiului Episcopului Grigorie, vărul meu Vasile-Victor Leu, preot militar pe frontul de est, apoi consilier general la Ministerul Cultelor, apoi transfug în occident ajuns arhiepiscop al emigrației române și răpit de KGB, se află mai multe declarații vorbind deespre un asemenea grup de rezistență din țară și o scrisoare din anul 1951către preotul Moraitakis, fost paroh al bisericii grecești din București ajuns consilier la Patriarhia Ecumenică din Fanar, în care
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
oficial al guvernului, un articol în care se enumerau marile mutilări produse României de Puterile Centrale, arătându-se : ,,Germania a spoliat-o de bogatele sale zăcăminte de petrol și de controlul asupra grâului și al căilor ferate; Ungaria i-a răpit, prin rectificări de frontieră,defileul Alpilor Transilvaniei și Porțile Dunării; Germania și Austro-Ungaria împreună au privat-o de dreptul suveran asupra navigației pe Dunăre și asupra magnificului port Constanța”. Opinia publică franceză,adânc emoționată și-a manifestat indignarea scriind,fie
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
cu motivația că... „așa vrem noi!” In special Europa se confruntă de ceva timp cu năvălirea barbarilor moderni reprezentați de musulmanii care pretind că au fost siliți să-și părăsească țările datorită confruntărilor militare dintre cei care doresc să le răpească pământurile, sursele petroliere și alte bogății. În aceste condiții, datorită manierei în care au năvălit în majoritatea țărilor europene, acești surghiuniți nu au sosit în noile țări ca niște prigoniți ai sorții cerând ajutor ci mai ceva ca niște cuceritori
DIASPORA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362581_a_363910]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > RĂPEȘTE-MĂ DE IERI Autor: Mihail Coandă Publicat în: Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017 Toate Articolele Autorului vreau să mă răpești de ieri, nu vreau să mai cresc nici măcar o zi, vreau să rămân veșnic îndrăgostit de copilul din
RĂPEȘTE-MĂ DE IERI de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362612_a_363941]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > RĂPEȘTE-MĂ DE IERI Autor: Mihail Coandă Publicat în: Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017 Toate Articolele Autorului vreau să mă răpești de ieri, nu vreau să mai cresc nici măcar o zi, vreau să rămân veșnic îndrăgostit de copilul din tine, să trăim mereu înapoi până devenim iarăși copii, să ne naștem din nou, de data asta unul pentru celălalt! Mi-am
RĂPEȘTE-MĂ DE IERI de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362612_a_363941]
-
chemare a ta și alerg ca și când te-ai îndepărta de mâinele din noi. alerg, chiar și timpul l-am tatuat cu numele numele tău, alerg ca să mă prind din urmă și să te pot respira la fiecare pas. Referință Bibliografică: Răpește-mă de ieri / Mihail Coandă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihail Coandă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RĂPEȘTE-MĂ DE IERI de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362612_a_363941]
-
ar opri în râsul tău, atunci toată lumea ar fi a noastră, ne-am juca cu ea, i-am dezbrăca pe toți de prejudecăți și i-am obliga să se iubească cu dragostea din noi. pot să te iubesc? să te răpesc atunci când gardianul nopții doarme, să-mi înham sufletul la trăsura viselor tale și să te duc acolo unde infinitul se sfârșește, să ne iubim pe dorințele ascunse în lacrimile ultimei virgine. pot să te sărut? te-aș lua în brațe
POT SĂ TE SĂRUT de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362637_a_363966]
-
Oancă, Vasile Dan Marchiș, Ioan Potop, Carmena Băințan precum și membrii sau simpatizanți ai cenaclului: Ioan Ardusădan, Rodica Ionescu, Sorina Batin, John Codreanu, Augustin Iluț, ș.a. Cuvântul de încheiere îl are doamna jurist Stănica Prisăcaru care mulțumește celor care „și-au răpit din timpul lor liber, mai ales că este comemorarea morților, Luminația”, și afirmă că Primăria Satulung a avut inspirația ca „Centrul cultural din Pribilești să poarte denumirea compozitorului Liviu Borlan”. Promite ca primăria a cărui purtător de cuvânt a fost
LA SATULUNG S-A ÎNTÂLNIT CONDUCEREA REVISTEI ECREATOR CU MEMBRII CENACLULUI „PETRE DULFU” DIN LOCALITATE de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353295_a_354624]
-
morir”. (“Eu nu-ncetez a/ fi viu./ Mama nu-ncetează/ să moară”). Timpul ca drum, amintirea ca imbold și deplina conștiință că suntem un lanț ce vine din urmă și se proiectează spre viitor, spre un viitor care, lent, ne răpește ceea ce iubim mai mult, pentru a ne transforma și a ne face să înțelegem unde se află ceea ce numim fericire. Să-i mulțumim lui Eugen Dorcescu pentru această lecție de profundă simplitate și emoție autentică. *Text tradus din limba spaniolă
M. CINTA MONTAGUT, NATURALEŢEA EMOŢIEI* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353353_a_354682]
-
de ce-auzea, dar și contrariat că flăcăii voiau musai să treacă de cordonul format de soldații din garda sa, ca să meargă... la măritul împărat. Îngrijorat, întrebă pe un soldat: - Ce vor zurbagii ăștia? - Trăiți, dom' căpitan! Vor s-o răpească pe prințesă și s-o ducă la o nuntă din poiană. - Ce poiană, mă? Ce fel de nuntă? - Spun că așa au poruncă de la Mărțișor. Așa au primit ei vestea. - Ce veste, mă? Cine le-a spus tâmpenia asta? - Zvonacii
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Șerban râse. - Nu sunt un călător... Am venit aici cu alte gânduri, nicidecum să întâlnesc o fată. - Și ce gânduri te aduc aici? - Să câștig o cupă. - A... ești unul din aceia deștepții, care știu cum să mute calul ca să răpească regina? - Cam așa ceva. Știi de concurs? - Ba bine că nu. Am muncit azi toată ziua la club să aranjăm sala pentru concurs. - Ești printre organizatori? - Nuuuu! Eu sunt la tineret, dar noi suntem buni când e de muncă... De fapt
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
a fost că într-adevăr Andrada a fost la cantină și nu a așteptat chiar atât de mult. Când l-a văzut în fața căminului, a fost foarte contrariată de vizita lui. - Ce-i cu tine pe aici, Marian? Ți-a răpit liniștea vreo medicinistă? - Se poate spune și așa. De ce nu? - Și cunosc cumva persoana respectivă? Din ce an este? - Desigur, în anul doi, spuse el misterios și totuși jenat. - Măi, măi, ca să vezi. Dar parcă la petrecere ai fost cu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
poate! S-au putut auzi cuvinte insultătoare, un adevărat linșaj mediatic la adresa unui intelectual de mare valoare al țării, iubit de foarte mulți dintre noi. Scriitorul german Thomas Mann, în cartea sa Muntele vrăjit, scria: „Nu trebuie să li se răpească umaniștilor funcția de educatori, deoarece numai ei sunt singurii depozitari ai tradiției demnității și frumuseții omului ... Și-atunci când un scriitor, un gânditor slujește prin scrierile sale interesele neamului românesc și al civilizației timpului prezent, nu este un act criminal a
UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353528_a_354857]
-
haite pe dealurile comunei, atacându-le animalele. Mai vedem fântâna cu cumpănă, ce le potolea setea în veri arzătoare, așezată-n răscruce de drumuri și despre care s-au creat multe legende, dar... dacă v-aș spune tot..., v-aș răpi toată plăcerea născută din descoperirea altor lucruri, deosebit de interesante, la fața locului! Oricum, nici casa bunicilor să nu vă scape! Aici veți simți și trăi viața părinților, bunicilor și a copiilor, în imagini. Veți lua contact cu multe dintre obiceiurile
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Acasa > Stihuri > Semne > NOSTALGII DE TOAMNĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamnă rece și ploioasă ce-alungi Vara călduroasă! Iei umbra copacilor în viscolul frunzelor! Răpești vis de fericire, lași nostalgică iubire! Furi podoaba frunzelor și-n urmă lași ramul gol! De când ți-a venit sorocu, peste verde ai pus ocru! Codrul l-ai îngălbenit, foșnetul i-ai amuțit! În livadă și în vie pui culoarea
NOSTALGII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352814_a_354143]
-
atâtea ori, Dumnezeu le dă puterea să lupte cu toate relele pământului. Mama și tatăl Iulianei, o adolescentă frumoasă, elevă de liceu, au trăit momente de disperare atunci când fata lor s-a pierdut în drumul său de la liceu spre casă. Răpită de un individ cu antecedente, Iuliana este bătută, violată, umilită și sechestrată cu intenția de a fi oferită ca desfătare trupească și altor bărbați lipsiți de scrupule. Părinții fetei, se lovesc în căutarea dreptății de polițiști corupți, incompetenți, de un
CHEMAREA DESTINULUI, UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352855_a_354184]
-
că cel declarat vinovat nu este făptașul, din nou se instalează incertitudinea. Apare următoarea victimă în persoana iubitei celui condamnat pe nedrept, cea care a crezut în nevinovăție și a angajat un avocat pentru apărare. Istoria se repetă. Femeia este răpită și dusă în același loc unde, cu ceva timp în urmă, Iuliana a suportat durere și umilință. Bestia umană, recurge la violență, folosește un vocabular vulgar și băutura ca mijloc de stimulare a pornirilor inumane. De data aceasta, destinul alege
CHEMAREA DESTINULUI, UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352855_a_354184]
-
mai fost la Târgul Mureș cu școala dar nu mai departe. Tu ești mult mai versat. Problema copiilor pe care-i putem sau nu proiecta este minoră, pendinte de mult mai multe. - La drum deci. Sărut măna stimată Doamnă. Vă răpesc fiica cu speranța că o conving. Larevedere. Și a început astfel pentru fata de măritat Anica prima călătorie a vieții cu un flăcău care nu-i este nici măcar logodnic. Ce moravuri! Pe velier La Tg. Mureș, după ce au colindat orașul
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
eminescian - să ne iubim istoria noastră, cum a iubit-o Eminescu, să iubim limba română și să trudim în direcția promovării și valorificării ei, așa cum a făcut Eminescu” - subliniază cu tărie Vasile Tărâțeanu, vajnicul apărător al românismului din acest colț răpit de țară istorică. Să mai revenim la cei care încearcă să ne dărâme mitul, după aceste dovezi de profundă iubire pentru el? ,,„Mitul eminescian domină autoritar cultura română cu ajutorul miilor de profesorași căzuți în extaz mistic, dar și cu girul
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
basarabene". Multe din ele samănă cu cele din Moldova de sus. Ah!, cum aș dori să văd această parte înstrăinată ... . Dragostea lui Conta pentru Basarabia va fi afirmată public imediat după 1877, când rușii și-au manifestat intenția de a răpi din nou cele trei județe din sudul Basarabiei. Conta, acum profesor universitar și filozof de renume european, își folosește condeiul în apărarea Basarabiei și scrie în acest scop trei articole : Basarabia , Chestia Orientului și Viitorul României pregătit de domnul Brătianu
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
în realitate, să locuiești aproape, să ne întâlnim întâmplător... Te aștept și te caut peste tot: în aer, în cer, pe pământ, în apă. Ești în sufletul meu pentru totdeauna. Nu știu cum ar fi altfel? Un altfel, care cu trecerea timpului răpește tot mai multă carne din existența pură a dragostei: „Am crezut. Și dacă m-am înșelat? Dacă e doar o vină pe care am purtat-o singură? Dacă am greșit de neiertat? Dacă nu știu ce să fac să mă fac înțeleasă
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
românești. Cântecele sale sunt opere care fac o lirică legătură a omului cu marea, colosala oglindă albastră în care-i căzut cerul și-s încrucișate nesfârșite cărări fără pulbere, cu neîncetate doruri și aprinse iubiri. Cântecele compozitorului Dumitru Lupu sunt răpite de mare și încuiate în scoici care duse la ureche revarsă odată cu vuietul mării, melodii. Cântecele compozitorului Dumitru Lupu sunt cele mai melodice din muzică ușoară românească, purtate de talazuri în largul mării, până pier vârfurile vapoarelor, iar de la țărmuri
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
cea de a doua jumătate a secolului trecut. Cărțile ei se citesc cu nerăbdare, dialogul este captivant, descrierile personajelor sunt desăvârșite, bine ancorate în realitatea socială, ficțiunea complectează compoziția, imprimându-i valoarea unei capodopere”. (Alexandru Tomescu) * „Comunismul mie mi-a răpit cei mai buni ani de creație. Ajunsă în Occident am căutat să recuperez anii pierduți, prin zeci de articole și cărți. Debutul literar în volum, la În Dumitru Verlag, Aprilie 1988, cu „Comoara pierdută” povestiri albe, gri, negre și albastre
TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353968_a_355297]
-
câmpii, Luminiș scăldat în rouă, cale veche, cale nouă... Pe pământul-labirint, fericirile mă mint Și mă-ntorc orice ar fi, tot la tine, zori de zi! Neprevăzutul Erai atât de al meu încât, nimic nu mi te-ar fi putut răpi! Ar fi fost ca si cum, mi s-ar fi tăiat o mână! Erai atât de al meu încât, nimeni nu-mi putea scoate ochiul pereche, tăia piciorul drept sau tăia o ureche! Și totuși nimicul, un nimeni, timp nebun mi te-
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354043_a_355372]