3,048 matches
-
nechezat de cal... Dar, tot aleargă caruselul Destinului viclean și amoral. Vă e rostu-mbujorat și viu, Și-n spargul nopții, moale blândețe. Copil cărunt azi, nu mă abțiu Să-mprumut din voi o tinerețe. Eram vijelie și zburdând Cu voi, răscoleam nopți stufoase, Iar acordeonul meu cântând Vă schimba în globuri de mătase. Am astăzi zborul împietrit. Se pierde părul, parcă și pasul... Prin secole ce-am absolvit Și-a pierdut și-acordeonul glasul. Primim o viață cu un cost Și-
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
Femeie deschide-ți brațe moi și parfumate Azi, când adormite ape albăstresc în noapte... Totuși undeva un râu s-a rătăcit în timp Și spală astăzi fața zeilor din Olimp. Dar Luna...O, Luna mângâie liniștea toată, Iar tu vei răscoli prin vise de alt-ădată Când eu dormeam hipnotic, pe brațul tău domol Și viscol străbatea prin sufletul tău gol. Nesigur rătăcesc în prelungitul anotimp, Nihiliste calendare aleargă-n contratimp; Dinspre iubire, ruginit un clopot bate, Iar suspinul meu se acoperă
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
Visez să rătăcesc prin iarba grasă Să-mi ningă gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... Atâta dor într-un crâmpei de gând Inundă tainic prăvălindu-mi visul Într-un abis ce-nghite, rând pe rând, Feerice trăiri din paradisul Ce-l port mereu în sufletul flămând
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
dar divin al unicității sale și nu poate avea în grijă alt destin, pentru că acesta îi este indiferent. Poetul își spune că singurătatea îl deosebește de lumea profană, care îi ia în derâdere talentul deusian de profund versificator: Semeni au răscolit Cerul, / destrămând, în științificele lor concluzii, / constelații ... În lumea pe care și-o dorește sunt puțini dintre cei ce știu să-i ureze bun venit sau drum bun atunci când se detașează de ei contemplând Universul ca studiu al viitorului său
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
de la o poștă / a var și tetraciclină / DANSEZI? Viața poetului nu este și nu poate fi controlată de nimeni, este imprevizibil dar mult introvertit. Vorbește de toți și de toate, dar nimic despre el. Ochiul lui e ochiul minții, care răscolește nevăzutul: dezordinea obiectelor din privirile tale / îmi poate stârni Furia / îmi poate ațâța Frica / însă, vai, nu Mirarea! . Oare de care dezordine vorbește ascuțișul slovelor sale lansate ca niște lame subțiri și tăioase de cuțit? Este viața pe care el
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
Sinu, recentul meu prieten, care-mi povestise atâtea, despre cele de demult. Și era doar începutul! O lume cu farmecul ei, o lume patriarhală, cu totul nouă pentru mine, mi se dezvăluia acum, prin spusele lui. O lume care îmi răscolea, într-un fel, trecutul, amintindu-mi de basmele copilăriei, care mereu începeau cu acel nemuritor „A fost odată ca niciodată” ... Octavian CURPAȘ Phoenix, Arizona, SUA mai 2012 Referință Bibliografică: Octavian CURPAȘ - NEA MITICĂ... / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
fost un băiat cuminte, O persoană oarecare Nu mai sunt cel dinainte Ce-ai făcut cu mine oare? Mi-ai răvășit tot universul Înghețasem ca în vid Îmi oprisem chiar și mersul Ce acum e mai rapid. Sufletul mi-ai răscolit Ce înseamnă asta oare? Căci din nou mi-a revenit A iubirii nouă floare. Prin metoda îndrăzneață, Cunoscută doar de tine, Tu m-ai readus la viață, Pentru a trăi și mâine. Câte zile vor mai fi, N-am decât
AM FOST de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358885_a_360214]
-
Și n-am să pot vreodată ca să te mai iubesc. La marginea trădării închide-ne lumina Văd visul cum mocnește sau se prefece-n scrum. Din tremurul iubirii a mai rămas minciuna Ce ne veghează nouă porinrea pe alt drum. Mă răscolește dorul ce l-am avut cândva Și curge o secundă ce mușcă dintr-un timp. Nevrednică-i de mine puterea de-a lupta Să schimb iubirea ta cu un alt anotimp. Asculță firul ierbii acuma la plecare Și-nvață ca
LINȘTE CIUDATĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/358940_a_360269]
-
zări și mări departe Orbiți de izul domnului cu pălărie, Orbiți de-a ști și a ceti din carte Uitat-am timp trecut și dorul nost-de glie. Anii s-au scurs, dar dorul greu m-apasă Hrănindu-mi amintiri ce răscolesc, Un dor flămând îmi cheamă trup acasă Acel meleag, un colț de rai lumesc. Cu turme behăind pe creste nalte, Cirezi întinse-n lung de văi cu ropot, Clopotnița ce veșnic vrea să salte Frumoase cânturi strânse-n vechiul clopot
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Domnul Geantă Constantin este nu numai un profesor de istorie care „răscolește” trecutul omenirii, ci și o personalitate care pătrunde în lumea spiritului uman, în adândul sufletului ființei umane prin creațiile sale literare. Autor a numeroase articole publicate în revistele de specialitate online sau pe hârtie a abordat cu succes mai multe
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
tristețe cu poezia „Sânge și lacrimi”: ”Sânge și lacrimi. / Ultima șoaptă / Din cânturile Persefonei, /E cununa lui Helios / Și... au pornit asediile.” Domnul Constantin Geantă dă dovadă de multă sensibilitate în scrierile sale, exprimându-și sentimentele din adâncul ființei sale, răscolind, cu tristețe, sufletul cititorului și îndemnându-l la meditație. Domnul Nicu Cismaru în prefața acestui volum afirmă pe bună dreptate că: „Perlele uitării este ea însăși o perlă valoroasă care, peste timp, va primi botezul posterității. Această lucrare, pe care
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
o doză de suferință! Te-nsuflețește stea, cobori în jos, Trimite-mi o rază de lumină, Spre chipul ce apare sfios, O clipă cât de cât senină! Arată-ți fața din marama de nori, Privirea îți îndreaptă spre mine, Vei răscoli în suflet adânci fiori, Vei aprinde gândirile senine. De ce să fii tristă când totul îți surâde? Să te ascunzi în neantul nesfârșit? Îndreaptă-te brațul ce ar cuprinde, Lumina ta, dându-i un colorit. 1964 Referință Bibliografică: Chemare ireală / Mihai
CHEMARE IREALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359095_a_360424]
-
albastră. O umbră îmi coboară în gene și pe pleoape. Mai vreau să mă ridic s-ajung pân' la fereastră Să simt cum viața iar îmi este mai aproape... Nimic nu mă mai doare, doar dorul greu de țară Mă răscolește iar și-mi dă fiori de gheață. Pe tine Românie Cuvânt o să răsară! Deși n-am terminat să-ți scriu a ta prefață... Ce fericit eram când mulți pe stadioane Cu Versu-n buzunar așa cum m-am născut, Cântam și recitam
POEM NETERMINAT- POETULUI ADRIAN PĂUNESCU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359281_a_360610]
-
VARĂ ÎN PLINĂ IARNĂ... Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului E 15 ianuarie... Astăzi, spiritul lui Eminescu coboară cu aceleași doruri printre noi. Ca orice român, evenimentul mă emoționează și mă răscolește, încât transcend dincolo de granița realului. Mă las purtată de visare, și ajung într-un loc cu tei înfloriți, ale căror coroane sunt învăluite într-o lumină de aur. O dulce adiere risipește „praful de soare” ale înmiresmatelor flori de tei
E VARĂ ÎN PLINĂ IARNĂ... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359385_a_360714]
-
un tribunal din capitală nu-i permite vacanțe după cum ar vrea ea: „...așa cu îți permite ție ca avocat, domnule Pandelică”. Numai câteva minute se gândise la consoarta sa, ca imediat să-i apară în fața ochilor gingașa Didina care-i răscolise mințile. „Cred că-i la cârciumă și o să stabilesc cu ea, de comun acord, când pot să-i fac vizită”. Până să ajungă eroul nostru la cârciumioara „vrăjită” am să aduc la cunoștință câteva detalii cu privire la Didina Dindeal, care o
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
o rară noblețe sufletească, pentru că, grație lui, sunt aici. În Japonia, m-am redescoperit, m-am străluminat, mi-am aflat și o altă menire pe acest pământ. Sublimul nu-l pot exprima în cuvinte, doar îl văd, îl admir, îmi răscolește toate simțurile... Oare de ce metamorfoza mugurelui florii de cireș o asemui cu o „călătorie” a omului pe Pământ?! Mugurele... să fie oare copilul fragil și inocent?! Bobocul de floare...să fie oare adolescentul vulnerabil încă la ger și intemperii?! Splendida
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
De tatăl tău îmi este tare dor,/ mă rog în fiecare noapte,/ mai treacă pe-acasă,/ urâtul să-mi alunge... Privesc spre zarea ce-mi numără secunde, iar Soarele pare c-a furat surâsul mamei, care, privind în gol, își răscolește gândul: - Of, draga mamei, era bine când era și el acasă...! Aud și-acum pași obosiți prin curte.../ Bătrân, bolnav, sfios și mult prea bun,/ purta pe umeri suferințe-atât de multe,/ nu se plângea nicicând,/ muncea din greu.../ Așa
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
acum pași obosiți prin curte.../ Bătrân, bolnav, sfios și mult prea bun,/ purta pe umeri suferințe-atât de multe,/ nu se plângea nicicând,/ muncea din greu.../ Așa era tăicuțul meu./ Acum doar lumânarea, ce arde pe mormânt,/ mă mai petrece răscolindu-mi amintirea... Te stingi!/ Tu, satul meu iubit,/ te stingi în agonie./ Cei tineri au plecat pe la oraș,/ cei bătrâni, la cimitir,/ să nu mai vie,/ s-au dus și se tot duc,/ se duc și nu mai vin,/ cu
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
pe deplin. Ca să astâmpăr bulversarea guvernanților care într-un timp nu aveau odihnă și ne fluturau presupusa, nici ei nu știau ce, vizând modificări teritorial-administrative, cheltuind în vânt puținii bani ai țării cu tot felul de adunări costisitoare, am scris răscolind arhivele și aducerile aminte cele cinci volume despre Vaslui privind și această problemă nu numai a satului ci și a orașului românesc, concluzionând, printre altele : „...Fie că s-a numit județ, ținut, arondisment ori district, formă superioară de organizare administrativă
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
au fost și nu mistificate ori idilizate din alte considerente care ar putea vâna popularitatea și succesul. Oricum, Marin Preda și-a câștigat prin opera lui locul binemeritat în galeria scriitorilor de marcă. Iar Sorin Preda ni-l aduce înapoi, „răscolind prin maldărul de amintiri, interviuri și mărturii” despre el și și despre ai lui ori despre modelele umane reale din care scriitorul se inspirase. Din meandrele acestor mărturii se degajă un fir subțire de tandrețe și duioșie care-l revendică
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Nu pot da timpul înapoi, Dar, îmi doresc la infinit Să fie iarăși printre noi, Măicuța care ne-a iubit. De mult plecat-ai prin străini... Cu dor la tine mă gândesc! Încearcă să nu mai suspini, Când amintiri te răscolesc. Eu stau aici, tu ești departe, Mama-i la Domnul cel iubit, Distanță care ne desparte, O vom scurtă într-un sfârșit. Mi-e dor de tine, Adriana! Te-aștept să vii! Cât mi-ai lipsit... Ai suflet bun la
MI-E DOR DE TIN, ADRIANA! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360337_a_361666]
-
plecarea lui Mircea la Galați, Săndica parcă pierduse ceva. Tot căuta acel ceva și nu-l găsea. Își pierduse liniștea. Oare chiar se îndrăgostise de acest tânăr sau doar i-a plăcut cum au decurs cele două partide de dragoste? Răscolise în ea toată pasiunea de care era capabilă și acum, după plecarea lui, parcă intrase în alertă. Dacă nu se mai întoarce? Spera să primească telefonul care să o anunțe că promisiunea de a petrece câteva zile la munte se
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
Vremuri > SE-NTOARCE LIBERTATEA ACASĂ, PENTRU BAL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În primăvara blândă, ce-n pace se-așezase, Se întorceau cu păsări plecate la-ntomnări Oștirile române și răscoleau orașe Eroii de la Plevna sub flori și sub urări. De Dunăre trec iute și-n Giurgiu se opresc, Popas cu rânduială și slujbe pentru morți; Aici, la frontieră, o clipă îi cinstesc Pe cei ce-s duși la ceruri să
SE-NTOARCE LIBERTATEA ACASĂ, PENTRU BAL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360416_a_361745]
-
dintre cer și pământ, capăt al ascensiunii Omului: „Tăcerea, ca o femeie mută stă la pândă! În templul ei păunii rostesc ultima rugăciune a inimii. Prin fața ei, cohorte de bărbați defilează într-una! Ca un nor în derivă, coapsele ei răscoleau așternutul privirii! Sânii curajului, ațâțare și netedă piele, ca o amazoană în mijlocul Câmpiei Eterne e ea!” Muntele, semnul verticalității, al fermității, al neschimbării, al înaltului, este, de fapt, axis mundi: „Inima oceanului se va preface în munte, luna Câmpia va
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
de la Iași, au în ele dramatismul trăirii pe viu a neînțelesului și nesfârșitului atac al omului la om. În România zguduită de bombe și scăldată în sânge, din anii Primului Război Mondial, Regina Maria s-a aflat de atâtea ori prin satele răscolite de lupte, ori printre răniți și cadavre, pe câmpul de luptă, în barăci, gări, spitale... A îngrijit soldați năpădiți de păduchi, infectați de tifos exantematic, bolnavi de tuberculoză, cu oasele fărâmate, străpunși de schije... „În țările primitive” notează Regina, „e
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]