5,766 matches
-
grăbea în sus pe scări. Becker se luă după el. — Să nu-l împuști, pentru numele lui Dumnezeu, am urlat la Becker. — O, Doamne, ajutor, gânguri Lange când Becker îl prinse de glezna goală și începu să-l tragă înapoi. Răsucindu-se, el încercă să lovească pentru a se elibera din strânsoarea lui Becker, dar fără folos, iar pe măsură ce Becker trăgea, Lange sărea în jos pe scări pe fundu-i gras. Când lovi podeaua, Becker se înfipse în moaca lui și începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
în ochi, dar reuși totuși să-și exprime indignarea: — Ia ascultați aici, strigă el, ce dracu’ e asta? Ce înseamnă asta, să năvăliți așa aici? Spune-i, am zis. Becker apucă gulerul pijamalei de mătase a lui Lange și îl răsuci în jurul gâtului său scurt și gros: — Triunghiul roz te paște, grăsuțul meu, zise el. Un triunghi roz și închisoarea, dacă scrisorile către Kindermann, prietenul tău care mângâie cururi, au ceva de zis. Lange îndepărtă mâna lui Becker de la gâtul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
târât la etaj, în dormitor, unde Becker selectă o ținută din garderobă. Când găsi niște pudră și ruj, Lange răcni puternic și vru să mă lovească. Nu, țipă el, nu o să port asta. I-am prins pumnul și i-am răsucit brațul la spate: — Laș nenorocit! Lua-te-ar naiba, Lange! O să o porți și o să-ți placă, sau Dumnezeu mi-e martor că o să te atârnăm cu capul în jos și o să-ți tăiem gâtul, ca la toate fetele alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
încât să te arunci la un bărbat care ține un pistol de calibrul 45 îndreptat spre tine. Primele trei sau patru injurii strigate în gura mare sfârșiră în mod abrupt când împușcătura asurzitoare îi zbură gâtul. Horcăind groaznic, Lange se răsuci împrejur ca un derviș care se rotește amețitor în dans, ținându-se înnebunit de gât cu mâinile care mai aveau cătușe și decorând tapetul cu trandafiri roșii în timp ce cădea la podea. Mâinile lui Kindermann se potriveau mai bine pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
să-mi scot cartela cu „a pâlpâi”. Ia dă-o-ncoace! porunci Felix S 23. Stejeran 1 se puse în priză, își apăsă un buton și, printr-o deschizătură, țâșni afară cartela cu pricina. Felix S 23 o luă, o răsuci pe toate părțile, apoi și-o introduse printr-o deschizătură similară în trupu-i masiv. Ia să vedem acum, Stejerane! zise el. Ce se întâmplă afară? — Se vede o luminiță, tovarășe comandant! răspunse cu tristețe Stejeran, privind spre deschizătura comandantului. — Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
care locuim într-însa, îi spunem „Galaxia a III-a Apocaliptica” pentru că am mai stat înainte în alte două. Dar asta e altă poveste. Episodul 16 După trezire Nu termină bine Getta 2, că robotul comandant Felix S 23 se răsuci brusc pe dreapta, bâiguind prin somn: „Adicătelea, faci pe niznaiul cu mine, ’ai? Unde ai ascuns, mă, plugul, parastasul cui...” și restul cuvintelor se pierdură într-un mormăit. Cu repeziciune, Dromiket 4 sări înapoi la locul său, iar Getta 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
loc - mă oblig să înregistrez toate zgomotele, sunetele, convorbirile, râsetele, mă rog, tot ce-i destinat urechii, pe o rază de 4 ani-lumină din locul în care mă aflu. Întâmplător, stând acum la bar și bând o cafea, m-am răsucit cu captatorul în direcția dumneavoastră. Ia ascultați! Marțianul apăsă pe piept, în dreptul sternului, un buton și-l auziră cu uimire pe comandantul Felix S 23 zicând: „Al meu, că doar n-o fi al lu’ tata! De ce credeți voi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
luminând roșietic ceva de forma unei mingi de rugby. — Dacă nu mă înșel eu - zise comandantul -, cred, după formă, că e... Dromikete. Ia verifică pe ce coordonate suntem! Robotul programator-corector al zborului, Dromiket 4, merse degrabă la tabloul de comandă, răsuci butoanele roșii și anunță: — Suntem pe coordonatele stabilite! — Atunci asta e! zise Felix S 23. Dacă suntem pe coordonatele stabilite și judecând după cât timp a trecut de când am plecat de-acasă, atunci trecem pe lângă Planeta Tălâmbilor. — A cui? făcu Getta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Dă p-acilea, răspunse omul. Dom’ șef, pot să-mi scot, cât discutăm, tubul? — Scoate-l, măi, zise Felix. Aplecându-se de spate, omul își dădu jos tubul de oxigen ce era prins ca un rucsac, îl aduse în fața lui, răsuci strâns un manșon, închizând probabil oxigenul, apoi trase afară din globul de pe cap mațul de cauciuc și la urmă își deșurubă și globul, așezându-l la picioare lângă tub. — Să mă omori - zise omul ștergându-se de sudoare -, da’ nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Îi urmă grosul turmei, apoi, după ea, ajunseră la ultimele firimituri și doi godaci mai jigăriți, nr. 73 și 74, cu urechi normale și pulpe scurte. Într-un minut, în aer nu mai rămăsese urmă de mâncare, iar porcii se răsuciră, privind întrebători spre camera de comandă. — Vă dați acum seama? spuse entuziast Păscuțoiu. Datorită acestui mod de hrănire, ei sunt obligați să-și dezvolte de mici organele cu care pot ajunge mai repede la mâncare: urechile, picioarele, coada. Astfel se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de seară și înghițit de cale, Târând opinca-ntoarsă și creață, fără spor, Cădelnițând din coșul cu dulci zaharicale, Din donița-nflorită lovită de picior... Acolo... noapte, uliți și vaguri suburbane Topiră pe-ndelete năluca lui Selim. În candel, pânza lunii se răsuci - turbane - Și-o stea ilic de umbră cusu, cu ibrișim. CONVERTIRE Unei femei din Nord Prin ce-nnodate drumuri, pornind, la ce răscruce, Începe noaptea noastră să curgă, nu mai știu. Văd doar la geamuri fuga trăsurii ce ne duce, C-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pălărie; boi înceți cu coarne zvelte și divergente, ca veritabilii căpriori ai văzduhului; jidovi împietriți în giubele, rumegând interminabile algoritmuri în seri, pe praguri, sub un cer de Golgotă; armeni cafenii, armence în doliu încărbunat, învîrtind cărți de joc și răsucind țigări fără rușine: lume prea felurită, împrumutînd de la oglinda unei tristeți comune singura ei unitate. Dar lunca de aur și pădurea eminesciană mă ajutau să uit lugubrul multor sindrofii armenești. Râul mai ales, sticlos, egal, bogat, dar și insipid ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tata și muma. Doamne, ploaia când stătea, Soarele se arătă, Marama neagră purta, Privirea i se-ntrista, Când pe mire îl vedea... Lângă trunchiul meu plângea, Și două lumânări lua, Cruce sfântă le-a făcut Și-apoi mi le-a răsucit - Să fie de pomenire!... Pentru mireasă și mire. De la soare le-a aprins Și de durere s-a stins, Și de durere s-a stins.” Referință Bibliografica: MIREASĂ DE LA NĂMOLOASA / Marin Voican Ghioroiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340
MIREASA DE LA NAMOLOASA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364492_a_365821]
-
nucului va îmbrăca fereastra în verde, eu culeg un ciorchine oarecare din pânza de păianjen! Nu știam că aduna deniile pe acoperișul casei pentru a le număra în zodia singurătății ce va fi devenit muzeu în haina de-acum; se răsucea iederă botezată la flacăra credinței înfășurată într-un murmur continuu și nu isprăvea să prindă jarul dintr-un stup de gânduri și griji. Apoi m-a învățat descântecul pe trepte de culori, să pot opri fulgerul din cerul deznădejdii, să
DEDICAŢIE PE MANUSCRISUL INIMII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364571_a_365900]
-
aceleași ore. Doar se întipăriseră în memorie mai puternic ca orice lecție de chimie sau geometrie în spațiu! Am întâlnit-o în parc. Era împreună cu alte doua femei. Toate trei erau drăguțe, elegante, surâzătoare și conștiente că mulți bărbați își răsucesc gâturile să le poată privi cu admirație firească ori doar cu dorință lacomă de mascul. "Doamna mea" era deosebit de frumoasă și, evident, îmbrăcată în maro! Purta o fustă de tergal bogată în pliuri, scurtă la o palmă-două deasupra genunchiului, bluză
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
din ușă, făcută pe numele lui. - Eu... eu nu, doamnă... n-avem rudenie. Eu o cunosc, da’ mai mult cunosc pe ăia de-au făcut-o..., a încercat el să explice în timp ce-și privea mâinile pe care le răsucea și le freca una de alta în încercarea disperată de a se liniști. Era un bărbat trecut de cinzeci de ani, sărăcăcios îmbrăcat, dar curat, mai puțin oacheș decât Violeta, scund și voinic, deși, destul de vizibil, adus de spate. Arunca
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
A rămas ca încremenit. Destul de greu și-a dezlipit privirea de pe sânii care săltau jucăuși la fiecare treaptă depășită cu picioarele acelea lungi ce păreau că pleacă din talie. A dus repede mâna cu telefonul la ureche și s-a răsucit mult pe bancă pentru a nu fi recunoscut. „Waw, waw! Ce bucățică a ajuns piranda! E trăsnet, pe bune! Dacă nu ar avea culoarea asta de țigancă, ar fi printre cele mai frumoase femei ale urbei, frate. Cea mai frumoasă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
în pat ,privirea îți caută rătăcita în gol...tot ce credeai până acum despre durere și dezamăgire a fost depășit. Îți simți tâmplele pulsând de parca o inimă nemiloasa vrea să-ți explodeze în creier.Cutitul înfipt adânc în rană se răsucește ușor mânuit parcă de o mană sadica.Pumnii îți sunt atat de strinsi că-ți sinti unghiile înfipte adânc în carne.Mintea refuză să realizeze. Și lacrimile refuză să-ți curgă. O lacrima . Măcar o lacrima de ți-ar udă
PUTEREA DE A MERGE MAI DEPARTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361459_a_362788]
-
erau și destui bărbați care o urmăreau admirativ ori o dezbrăcau, pur și simplu, cu priviri pofticioase. Analizându-se atent în vitrina unui magazin în care erau etalate articole pentru copii, a sesizat că nu purta sutien. Surprinsă, s-a răsucit ușor spre stânga, dând impresia că cercetează un exponat, a revenit și s-a întors către dreapta pentru a se examina mai bine. A săltat din umeri zâmbind propriei sale figuri care i-a răspuns cu același zâmbet prin geamul
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
MUIERE! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Eu știu că vrei să fii iubită-n draci, Căci vrei și sex, dar și tandrețe, Ca vrejul de fasole, pe araci, Te-ai răsuci la bătrânețe! Eu știu că vrei să fii iubită-n draci, Căci vrei și sex și sentimente, Te-ai da în stambă, astăzi, cu burlaci, Te fierb dorințele latente. Eu știu că vrei să fii iubită-n draci, Căci vrei
CĂ DOAR CAPCANĂ EŞTI, MUIERE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361548_a_362877]
-
în salon și fără să i se adreseze pe nume. Ți-am rezervat o cameră la Sheraton, în celălalt capăt al falezei. Fă-ți bagajul, pleci chiar acum! mai adăugă pe un ton sec, apoi se retrase în dormitorul lui răsucind cu zgomot închizătoarea ușii. Nu era o propunere, ci o somație. Florinda nu avusese timp să-i dea replica. Vorbele i se opriseră gâtuite. Nu se putea termina astfel! Se ridică, ciocăni de câteva ori cu pauze, își lipi urechea
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CONFESIUNE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Confesiune Mi se năzări așa deodată Să-mi răsucesc cuțitu-adânc în rană, Cam cum ar face un cavaler nipon Abstractizându-și viața demodată. Și-am mers destins din stradă-n stradă, Cu ochii frunzăream absent la case. Un strigăt mi se răsucea în carne Și-n piept mă pârjolea
CONFESIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363833_a_365162]
-
Mi se năzări așa deodată Să-mi răsucesc cuțitu-adânc în rană, Cam cum ar face un cavaler nipon Abstractizându-și viața demodată. Și-am mers destins din stradă-n stradă, Cu ochii frunzăream absent la case. Un strigăt mi se răsucea în carne Și-n piept mă pârjolea adânc zăpadă. Se-albea decembre. Spre ziua de Crăciun Treceam umil printre pereți de sticlă. Gându-ndepărtat ca o mână tristă Se-arcuia pe sânii tăi firav, chiaun. Te-aș exorciza în cântecul
CONFESIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363833_a_365162]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > DEZBRĂCARE Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Mă răsucesc în pat ca-ntr-un mormânt În care m-ai lăsat și-ai înviat Cu toate că muriseși pe cuvânt Când în iubirea mea te-ai îngropat A fost așa, cum nici n-a fost a fost: Eu te-am iubit până
DEZBRĂCARE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364063_a_365392]
-
pământului din care am venit după un îndelung praznic pe trupul lui? Mă simt de fapt ca o corabie sau mai degrabă ca un rest de rădăcină într-o imagine rătăcită între a fi și a stagna în poala timpului răsucit de trăiri, de emoții, multe dintre ele nedefinite, căutându-mă într-o incertitudine dureros de frumoasă, care mă sperie uneori, alteori mă readuce pe făgașul firesc al evoluției.. Totuși simt câtă iubire există în mine și uneori explodează din aiurea
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]