1,269 matches
-
rememorare a istoriei naționale ne convinge că numai acele perioade au Însemnat un real progres când resursele naturale și potențialul creativ autohton au fost dirijate după conceptul „prin noi Înșine”. Supraviețuirea românilor dealungul a două milenii În spațiul carpato dunărean, răvășit de valurile migratoare, jefuit de imperiile Învecinate - turc, rus, austro ungar, a Însemnat după exprimarea istoricului Gh. Brătianu „o enigmă și un miracol”. Fără Îndoială religia ortodoxă a fost elementul esențial al acestei uimitoare rezistențe dar tot ortodoxismul a delimitat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
revoluționat psihiatria, nici un personaj nu este simplu, nici sistematizat; or, nebunii, dincolo de ornamentația de suprafață, tocmai asta sunt, oameni schematizați, copaci cărora, prin frunzele agitate de furtună, li se întrevede scheletul, arborescenta. Dostoievschi dă lecții de sociologie patologică. El însuși, răvășit de căutări, angoase, fantasme, le trece în operă așa cum sunt. Este o capodoperă de suferință. Aici se ghicește autorul, cu mizeriile, promiscuitățile, problemele, dilemele, dar și înălțările lui extatice. La el, mai mult decât o lume patologică este o lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
înlocuiește o prezență. Spațiul impune prezență. Spațiul este concret; timpul trecutul, abstract. Țara nu se iubește prin corespondență și se uită prin absență. Țara este mai ales prezența în spațiul ei. * Regăsesc, spre sfârșitul verii, Bucureștiul, oraș buimac. Totul este răvășit în București, casele vechi și frumoase au devenit antichități irecuperabile, iar construcțiile noi sar în ochi prin opulență de țață parvenită, încărcată de bijuterii excesive. I-am suspectat pe bucureșteni că ar fi unii prea snobi, alții prea "mitică". Între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lungul vieții, mi-au marcat existența. Îmi dau seama că prezentarea într-o postură controversată a fostei colege și actualei editoare Geta Dimisianu Naidin i-a prejudiciat imaginea. Evenimentele politice ale anului 1956, prigoana tineretului universitar de atunci ne-au răvășit viața. Nimic nu se mai poate îndrepta, dar nici uita. Recunosc, în același timp, că acel portret-pamflet - în care, de altfel, nu este dat nici un nume -, putea să lipsească din carte. Consider că derularea normală a unui proces înrădăcinat în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fost bine văzute de mințile cele mai luminate ale catolicismului italian. Dar alte intervenții statale păcătuiau de un anticlericalism deschis și dușmănos: suprimarea Ordinelor religioase, interferențe în domeniul bisericesc și privarea Instituțiilor religioase de personalitate juridică. Pe scurt, a fost răvășită o orânduire bisericească seculară, cu fireasca dezorganizare și nemulțumire generală. Acestor intervenții din partea guvernului trebuie să le adăugăm și munca subterană a masoneriei care își propunea ca obiectiv final eliminarea religiei catolice sau, cel puțin, distrugerea influenței sale politice. Au
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Bergamo prin implicarea episcopului Adriano Bernareggi. Vestea formării unui Institut Misionar Apostolic a fost făcută de același episcop, printr-o scrisoare adresată poporului său și tuturor episcopilor din Italia. Rezumăm aici scrisoarea, cu data de 1 august 1949: «Lumea e răvășită de erori fatale și de patimi violente. Creștinismul a devenit ținta asalturilor violente. Dar, în fața gravității situației generale, dieceza noastră se bucură față de alte dieceze italiene de o situație spirituală mai bună... Constatând aceasta. Mi s-a înfățișat o problemă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
e glasul lui Dumnezeu, îmi spune că, Congregația așa cum este nu e bine; dar aprobarea episcopului, care e reprezentantul lui Dumnezeu, îmi spune altceva». La terminarea vizitei pastorale mons. Luigi Zenati își încheie raportul prin aceste cuvinte drastice: «Congregația e răvășită de o profundă diviziune de suflete, între așa-zișii preoți tineri și aproape totalitatea fraților, susținuți de unii preoți în vârstă». Don Calabria pe 23 octombrie 1933 convoacă o reuniune specială la San Zeno in Monte. După o fraternă și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vă asigur de rugăciunile mele. +Mitropolit Visarion» Don Calabria merge adesea la Maguzzano ca să se întâlnească cu mitropolitul. Se oprea bucuros să dialogheze cu el într-o atmosferă de prietenie fraternă, tratând marile și gravele probleme care strâmtorau omenirea și răvășeau Biserica. Amândoi îl iubeau profund pe Cristos și Biserica Sa. Ambii simțeau chemarea lui Cristos la unitatea creștinilor: Ut unum sint. Cele două suflete își împărtășeau neliniști și dureri, speranțe și așteptări, participând și trăind în simbioză de caritate. În
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
don Calabria, care se exprima prin alte cuvinte: «spirit pur și genuin... spiritul Evangheliei... Evanghelii vii... Viață în felul Apostolilor... Gratuitate absolută și catolicitate etc.». Secretul încrederii în Providență Într-o noapte nedormită, don Calabria citi toată Evanghelia. A fost răvășit. Îi mărturisi unui preot, care îi era prieten: «Am descoperit Evanghelia!». E o acțiune ușoară să citești Evanghelia; mult mai dificil e să o înțelegi; imposibil, pentru puterile umane, să o trăiești din plin. Dar Isus ne-a avertizat, spunând
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
conspirații; 3) manifestă "spirit de cruciadă" pentru a îndrepta răul (care uneori poate fi real); 4) simpla urmărire a cauzei îi produce plăcere ; 5) lipsa de sociabilitate și spiritul de "harță" (quarrelsomeness); 6) "inundă" piața cu multiple plângeri 7) e răvășit de suspiciuni când este intervievat. Este vorba de indivizi cu un sentiment persistent și profund că li s-a făcut o nedreptate (unii dintre ei chiar au fost victime cu adevărat, dar, în același timp, există și elemente de boală
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
lăsând un testament pe care Harietta le invocă. Gestul ne sperie pe noi, astăzi, dar se pare că în epocă nu era foarte neobișnuit. Revenind la data de 7 martie 1884, este logic, cred, să considerăm că Harietta a fost răvășită de moartea fratelui și cineva din apropiere (vecini, oficialități, casnici cu oarecare știință la scris) a ajutat-o să aștearnă pe hârtie scrisoarea către Titu Maiorescu prin care cere relații despre celălalt frate al ei, Mihai Eminescu. Când îți moare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vadă cine și de ce ne-a prigonit până acum mai mult de șapte decenii.” (Sebastian Mocanu) Până când această oribilă nedreptate făcută legionarului român de a ne blama veșnic și a ne ține în ilegalitate într-un moment greu, când Țara răvășită de hoardele și anarhia comunistă se sufoca în geamătul durerilor, și inima istovită a românului sângerează și așteaptă? Țara are nevoie de ajutorul oricărui bun român pentru redresare și supraviețuire. Până când această miopie a nevrednicilor guvernanți? Opriți abuzul, opriți infamia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de faptele sale. Urmărit de Siguranța Statului, „copoii” au reușit să aresteze un lot de peste treizeci de Frați de Cruce de la toate unitățile grupului F.D.C. „Ștefan Vodă cel Mare și Sfânt”, nr. 47 Bacău. Țara era zguduită de război și răvășită de secetă și de pierderea provinciilor Bucovina de Nord, Basarabia, Ardealul de Nord și Cadrilaterul, iar „miopul” I. Antonescu aruncă în chinuri și bezna celulelor tineretul naționalist care nu făcea altceva decât că se pregătea ca ostași fideli ai neamului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la lipsa hranei, ci și la extremitatea exercițiilor de tip yoghin. Astfel a început să practice așa-zisa „meditație de încetare a respirației”, până când capul îi exploda de durere din cauza lipsei de aer. Oprindu-și complet respirația, sufluri crâncene îi răvășeau mintea și i se răsuceau în vintre, așa cum un măcelar iscusit răsucește tăișul cuțitului în vintrele boului (Majjhima-Nikăya, I, 244). Stând într-o poziție rigidă, nemișcat, timp de mai multe zile, creierul său alimentat cu un sânge prea sărac și-
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
succeselor scenice ale actriței, care, acum, „a dat lovitura cu Vasa Jeleznova”, ci succeselor ei la bărbați, relatate cu o nedisimulată admirație și cu o enormă naivitate, căci ignora concluzia ce se degajă din menționarea lor. Apetisantă, povestea sa a răvășit-o pe Carmen. Oftînd, ea a întrebat cu voce tare că de ce n-a făcut-o mă-sa cu noroc, căci doar știe destule „meșteșuguri” și pe deasupra e și deșteaptă, „periculos de deșteaptă”, cum a complimentat o de curînd cineva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pagina de carte, risipit În cenușa zilelor prea repezi. L-am revăzut, uneori, prea rar, pe noul țărm. Am regăsit de fiecare dată amândoi calendarul afecțiunii de demult și pentru totdeauna, neschimbat de prea multele schimbări care ne-au tot răvășit. Poate că și asta este grația Poeziei, a cărților scrise și nescrise, citite și necitite, ridicate Zid, nu doar al Plângerii, ci și al Inefabilului care Își protejează aleșii. „Iubirea puncte roșii pe țărmul strâmb aprinde...” Lumina ei se Întoarce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dialog mai amplu și mai adânc. Marta a și imprimat (17 casete duble!) parte din aceste convorbiri asupra realității românești și a celei americane, a exilului și literaturii. Prietena mea reprezenta „vestea bună”, de mari promisiuni, venind dintr-o Românie răvășită de suferință, demagogie, confuzie, corupție. Speranța neînvinsă, din „țara Îndepărtată”. Acută și onestă, exemplară În „estetica” aliind esteticul cu angajarea morală, inteligentă și Învățată, delicată și inflexibilă - un adevărat „model” intelectual al artistului. Ba și al patriotismului, eliberat de sloganuri
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la ei. Nici ei nu mă plac. Cu cât e mai mare antipatia, cu atât cresc și prejudecățile. — Imediat după ce plecăm noi, vor veni băieții din Sistem. Poți să le povestești liniștit ce ți-am făcut. Spune-le că am răvășit și am spart totul deoarece căutam ceva. Poți să menționezi și faptul că te-am întrebat de craniu, dar tu nu știai nimic. Ai înțeles? N-ai cum să furnizezi informații despre ceea ce nu știi. Cum să dai ceva ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
distrus, au distrus ca lumea. Dar erau lucruri de care nici măcar nu s-au atins: calculatorul, sistemul de comunicații, dispozitivul de scoatere a sunetelor, generatorul electric. Le-au băgat în priză și le-au folosit civilizat. Și următoarea încăpere era răvășită. Era un haos de nedescris, dar se operase cu discernământ. Craniile de pe rafturi nu fuseseră atinse, instrumentele necesare cercetării erau intacte. Distruseseră doar aparatele ieftine, care puteau fi oricând înlocuite fără probleme. Fata s-a îndreptat spre seiful din perete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ochii, am privit tavanul înalt și becul galben ce atârna din el. Oricât de împietrită îmi devenea inima și oricât de tare mă pecetluia iarna, nu aveam de gând să mă culc cu ea. Un asemenea gest m-ar fi răvășit și mai tare, ar fi adâncit și mai mult senzația de pierdere a propriilor mele drepturi. Cred că Orașul își dorea să mă culc cu ea, considerând că i-ar fi mai ușor astfel să pună mâna pe sufletul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cele douăzeci și șase de cutii negre = sisteme cognitive. Abia atunci mi-am dat seama că al tău era cel mai stabil, cel mai coerent, fără erori, aproape perfect. Putea deveni subiect de roman sau de film. Celelalte douăzeci și cinci erau răvășite, instabile, confuze și oricât m-am străduit să le editez, mi-a fost imposibil să pun datele cap la cap, de parcă ar fi fost doar fragmente de vise. Deosebirea între ele și al tău era ca între un tablou pictat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
afecțiunea maternă. Elena Rodan, mama austerei și sfioasei făpturi, este o mondenă, frivolitatea-i de femeie dedată plăcerii simțurilor atingând cote de cinism. Îl seduce pe Mihai Lavin, îndrăgit de Sanda încă din copilărie, și nu pare zguduită atunci când nefericitul, răvășit de capriciile și de intenția ei de a-l părăsi, se sinucide. Cu inima pustiită, fata se rupe definitiv de casa care i-a provocat atâtea frustrări, hotărâtă să se statornicească la mănăstirea de maici unde își trăise anii de
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
Ancăi e jertfită, cu inevitabilă cruzime, întru reușita calculelor reci. Apariție surprinzătoare, „bătrânul” de legendă de mai târziu se înfățișează deocamdată ca un june cu un caracter incert, răscolit de patimi contrarii - când îmboldit de delicate, cavalerești sentimente amoroase, când răvășit de „viziuni de mărire”, turmentat de elanuri tulburi, în care ambiția lui nestăpânită hrănește bezmeticia sedițiunii și declanșează excitația subită a loviturii ucigașe. Pumnalul se oprește în pieptul lui Român Gruie, și Vlaicu, după ce își deplânge în fade lamentații devotatul
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
de nesfârșite saga, romanul contemporan tinde să devină - iar autoarea franceză este un exemplu elocvent dintr-o serie abia deschisă - un videoclip. Avem de-a face fără Îndoială cu o scriitură psihologizantă - o altă trăsătură feminină - care sondează psihicul feminin răvășit de experiențe traumatizante, abruptă (discursul indirect liber este copios utilizat) dar conectată mai tot timpul la perfuzii cu ironii și autoironii roborative. Lydie Salvayre creează un univers interior halucinant dar totodată foarte precis. Citind-o, alături de alți romancieri ai anilor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lui Petru Comarnescu dau expresie, mai tot timpul, dezgustului autorului lor „de a mai face ceva, de a mai spera ceva, de a mai crede în ceva”, dezamăgirii de generația sa care, în urma unor diferende de ideologie politică, s-a răvășit, nemulțumirilor sale de mediul în care trăiește, care a devenit „și mai josnic și mai anihilator”. Epistolierul se teme permanent să nu se rateze, să nu se comodizeze, să nu se burghezească. Dornic să știe cât mai mult, preferă „diletantismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]