2,264 matches
-
voi; nu aveți voie să părăsiți baraca; la closetul din spatele barăcii veți merge numai însoțiți de unul dintre noi; nu aveți drept la scrisoare, pachet și vorbitor; veți face numai voi doi corvezile brigăzii; dacă nu faceți norma, veți primi rația de mâncare redusă etc. Sunt menționate bătăi cumplite în jurul lui 15 iulie 1951, la care au participat toți brigadierii și pontatorii. După modelul preluat din Pitești, s-a găsit și un pretext pentru începerea bătăii: Pompiliu Lie, care era pontator
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
voi; nu aveți voie să părăsiți baraca; la closetul din spatele barăcii veți merge numai însoțiți de unul dintre noi; nu aveți drept la scrisoare, pachet și vorbitor; veți face numai voi doi corvezile brigăzii; dacă nu faceți norma veți primi rația de mâncare redusă etc. A scăpat de brigada 13 în octombrie 1951 din cauza unui flegmon la mâna dreaptă în stare septicemică, fiind internat în infirmeria coloniei. A mai trecut pe la Gherla și Oradea înainte de eliberarea din 5 aprilie 1955. După
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Eu nu cred că e ceva în dosare, ca să fiu sinceră, nicio informație de valoare. V.A. : De ce ? Doar au fost chemați foarte mulți oameni să dea declarații. A.M.P. : Și ce dacă ? Lumea, dacă-i chemată să dea decla‑ rații, zice adevărul ? Eu am văzut multe încercări de a publica dosare ale mineriadei, că doar am condus un ziar de investigații, Expresul, câțiva ani. N-am văzut niciodată ceva foarte-foarte clar. Iar Monica Macovei a făcut efor‑ turi ca să încurajeze
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dialog cu el și veți citi numai conferința pe care a ținut-o în 1983 la Blaj foștilor lui colegi de liceu, o conferință despre spiritul Blajului, veți aprecia nu doar arhitectura discursului, ci veți întâlni felul propriu al gene‑ rației sale de a iubi neamul românesc. Patriotismul dom‑ nului Coposu ar reverbera aici, în casa lui Nicolae Iorga, ca într-o cutie de rezonanță. Scuzați-mi excesul evocator, dar măcar să avem un reper de comparație cu hahalerele care se bat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
întrepătrunderi (el spunea că scrie un jurnal, numai că de fapt relatarea era din altă epocă), era suspectat de nebunie. În partea a doua a romanului era un interogatoriu psihiatric extra‑ ordinar de strâns, în care trei doctori încercau să rațio‑ nalizeze altruismul personajului - nici azi nu avem o bună explicație medicală a altruismului - și în acest pro‑ ces îi grăbeau moartea. Culmea ironiei e că în 2012 am primit prin e-mail o lucrare nesolicitată de la un psiho‑ log german care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cer foarte mult, pentru că, în fond, ei plătesc școala asta și părerea mea este că acest lucru face diferența valorică. Eu am ținut seminare și la Universitatea Liberă, și la Stanford, și la Oxford și am deci repere de compa‑ rație. Școala privată are marele avantaj că toată lumea o prețuiește. Studentul vine la ore pentru că sunt banii lui sau ai părinților lui. El vine la școala aia nu numai pen‑ tru că are nevoie de diplomă, are nevoie să învețe. În
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cafeneaua nu servea alcool. Era „un jour sans”, cum se vorbea pe acolo. Era timpul restricțiunilor alimentare cu 150 grame de pâine pe zi. Ieșind din cafenea, eu invit pe cei doi la mine. Aveam câțiva litri de vin din rația, care se dădea atunci de 4 litri pe lună. Eugen Ionescu acceptă cu mare bucurie. Trecem prin grădina publică Peyron, unde V. Alecsandri a luat, obținut premiul I, pentru imnul gintei latine În 1878 și ajungem la camera mea, Av.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
când în când câtă vreme? câte o amintire. Când bate 12 în turnul cu cei doi soldați romani care bat cu ștangă de fier în clopotul cel mare orele, hulubii cetății se adună în piață ca să-și primească de la administrație rația zilnică de grăunțe. Unii vin la cunoscuți ca să ciugulească din palmă. Ce vor fi spunând guguștiucii (porumbei sălbatici) cu gângăvirile lor monotone? La Split, palatul lui Dioclețian cetate enormă, astăzi lamentabil degradată. Poporul de rând și-a făcut salaș în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era să se cumpere de la germani cu 20 000 lei vagonul! Țăranii, știind ce-i așteaptă, îngropau tot ce aveau în gropi mari, bine arse în prealabil. De aici, revolte peste tot. În Austria, mai ales în Viena, se micșorase rația de pâine; populația a protestat. Nu se putea da altă explicație decât a le mărturisi greutățile ce întâmpina exportul de grâne din Ucraina. Pacea cu Rusia și cu noi nu servise la nimic alt decât a deschide ochii Europei asupra
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
formă de zile mari, .......... se uită la bidon..............și îi dă un șut.......bidonul de 10 litri era gol !!!! Nu are rost să vă mai spun ce ochi a făcut............. Bineînțeles că ne-a spus că ne-am cam luat rația de băutură pe 3 zile, dar ne-am descurcat noi după asta. Erau cu noi în acea tabără și niște pictori naivi din Iugoslavia, Mezin Adam, un pictor foarte bun, cu care eram prieteni, apoi Ioana Oalge cu soțul, precum și
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
grăniceri din oraș, și era poreclit nea Oblete, fiind un pescar renumit în zonă. Oblete ăsta era o sugativă teribilă la alcool, și de aici mi s-a tras și o ceartă mare cu Rita din cauza lui. Noi aveam o rație de băutură pentru tabără, printre care și niște vin roșu foarte bun de la crama Tirol. Într-o tabără organizată mai târziu cu vreo doi ani, fiind eu de data asta organizatorul taberei, cum s-ar zice în rolul lui Vintilă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Voiculescu - contribuții buzoiene”, Biblioteca județeană „V. Voiculescu - Buzău”, Buzău, 1993). Tot Radu relatează că tatăl său nu putea să meargă, frigul, umezeala, lipsa de lumină, hrana proastă și insuficientă, 50 de grame de pâine și 250 de grame turtoi rece, rația zilnică, ca și vârsta destul de înaintată, suferința fizică și morală îl copleșiseră. Ajutat de niște ceferiști binevoitori, l-au așezat jos, rezemat de zidul gării, iar la sosirea trenului alți oameni l-au urcat, l-au băgat în prima cabină
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
anii 1360 să-și numească agenții commissarii imită conștient demnitățile contemporane; adică Signoria acționa ca si cum era princeps, în conformitate cu o nouă înțelegere a suveranității florentine 30. Nu este o coincidență faptul că prima utilizare documentata a locuțiunii ragion di stato sau rațio status într-o sursă florentina apare în înregistrările unei magistraturi teritoriale din anul 136031. Pe scurt, instituția comisarului în practică florentina își are originile în acea perioadă în care florentinii începuseră să denumească și să se gândească la guvernarea lor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
rurali nella loro evoluzione storica con particolare riguardo alla Valdinievole, Comune di Buggiano, Buggiano, 1983, pp. 21-28. Pitti, Buonaccorso, "Ricordi", în Mercanti scrittori. Ricordi nella Firenze tra Medioevo e Rinascimento, Vittore Brânca (ed.), Rusconi, Milano, 1986, pp. 414-415. Post, Gaines, "Rațio Publicae Utilitatis, Rațio Status, and Reason of State, 1100-1300", în Post, Studies în Medieval Legal Thought: Public Law and the State, 1100-1322, Princeton University Press, Princeton, 1964, pp. 241-309. Queller, Donald, The Office of Ambassador în the Middle Ages, Princeton
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
evoluzione storica con particolare riguardo alla Valdinievole, Comune di Buggiano, Buggiano, 1983, pp. 21-28. Pitti, Buonaccorso, "Ricordi", în Mercanti scrittori. Ricordi nella Firenze tra Medioevo e Rinascimento, Vittore Brânca (ed.), Rusconi, Milano, 1986, pp. 414-415. Post, Gaines, "Rațio Publicae Utilitatis, Rațio Status, and Reason of State, 1100-1300", în Post, Studies în Medieval Legal Thought: Public Law and the State, 1100-1322, Princeton University Press, Princeton, 1964, pp. 241-309. Queller, Donald, The Office of Ambassador în the Middle Ages, Princeton University Press, Princeton
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 31-71; Philip J. Jones, The Malatesta of Rimini and the Papal State: A Political History, Cambridge University Press, Cambridge, 1974, pp. 262-288. 31 Pințo, "Controllo", pp. 229, 240, nota 27. Aceasta ar părea să fie o instanță importantă a rațio status regis aplicat acum de un oraș care se consideră princeps. Asupra rațio status regis, vezi Gaines Post, "Rațio Publicae Utilitatis, Rațio Status, and Reason of State, 1100-1300", în idem, Studies în Medieval Legal Thought: Public Law and the State
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
A Political History, Cambridge University Press, Cambridge, 1974, pp. 262-288. 31 Pințo, "Controllo", pp. 229, 240, nota 27. Aceasta ar părea să fie o instanță importantă a rațio status regis aplicat acum de un oraș care se consideră princeps. Asupra rațio status regis, vezi Gaines Post, "Rațio Publicae Utilitatis, Rațio Status, and Reason of State, 1100-1300", în idem, Studies în Medieval Legal Thought: Public Law and the State, 1100-1322, Princeton University Press, Princeton, 1964, pp. 241-309. 32 A se reține concluzia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Cambridge, 1974, pp. 262-288. 31 Pințo, "Controllo", pp. 229, 240, nota 27. Aceasta ar părea să fie o instanță importantă a rațio status regis aplicat acum de un oraș care se consideră princeps. Asupra rațio status regis, vezi Gaines Post, "Rațio Publicae Utilitatis, Rațio Status, and Reason of State, 1100-1300", în idem, Studies în Medieval Legal Thought: Public Law and the State, 1100-1322, Princeton University Press, Princeton, 1964, pp. 241-309. 32 A se reține concluzia recentă a lui Alberto Tenenti, Stato
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
262-288. 31 Pințo, "Controllo", pp. 229, 240, nota 27. Aceasta ar părea să fie o instanță importantă a rațio status regis aplicat acum de un oraș care se consideră princeps. Asupra rațio status regis, vezi Gaines Post, "Rațio Publicae Utilitatis, Rațio Status, and Reason of State, 1100-1300", în idem, Studies în Medieval Legal Thought: Public Law and the State, 1100-1322, Princeton University Press, Princeton, 1964, pp. 241-309. 32 A se reține concluzia recentă a lui Alberto Tenenti, Stato: un'idea, una
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
excepție organizate de stat, nu au avut loc spargeri, jafuri, manifestări isterice de revoltă. La distribuirea ajutoarelor alimentare au existat cozi enorme dar s-au respectat numerele de ordine, s-a așteptat cu calm și respect reciproc, s-a acceptat rația stabilită fără vociferări, fără îmbulzeală și fără protecționism și corupție. Încercați să vă imaginați cum s-ar fi comportat românii noștri de la toate nivelurile într-o situație asemănătoare, cine ar mai fi putut opri sau controla jafurile, furturile, crimele, atacurile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și mai precare prin descoperirea, adică, a anticorpilor, a razelor X, ultrascurte și ultraviolete, a radiumu lui, a anti bio ticelor, penicilina și streptomicina, a neosalvarsanului, a sulfamidelor, a vitaminelor și a hormonilor, cu funcțiunile misterioase ale secrețiilor glandulare; gene rația noastră, cât și cea de sub ochii noștri au cunoscut și vor avea să mai cunoas că Încă pe ultimii oameni ciupiți de văr sat, pe ultimii holerici, difterici, tuberculoși, canceroși, pneu monici, sifilitici și blenoragici, ca și pe ultimii deficienți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care mă gândesc și azi cu plăcere, iar pe unii Îi iubesc, nu fiindcă toți ar avea azi aceeași strălucire sau valoare, dar fiindcă i-am citit În tinerețe. Iar Mercure de France, această revue des deux mondes a gene rației noastre de acum o jumătate de secol, adăpostul ulti melor ecouri ale mișcării simboliste, era bucuria și desfăta rea noas tră bilunară, mai cu seamă pentru a sa „Revue de la Quinzaine“, atât de bogat informată cu mișcarea ideilor În toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastră dragă pentru cronicarii și clasicii noștri, ca și pentru clasicii străini cărora le memorizam papagalicește anul și locul nașterii și al morții, lista operelor, cum și câteva „caracterizări“ stereotipe [aflate] prin toate manualele noastre și uzate de toate gene rațiile succesive de școlari. [...] Blestemată școala noastră cu profesorii ei! Fuga de școală, de dascălii și de Învățământul ei, era co mună mai tuturor celor mușcați la tinerețe de șarpele scrisului. Fenomenul s-ar explica fie prin acel orgoliu nativ și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și de primar al Capitalei, când m-a și Întâlnit odată și [m-a] luat cu el În mașină ca să-mi arate, În casa de odinioară, cu soția amazoană codoș lâtă la dușmani de un soț reformator al viitoarelor gene rații, să-mi arate pe băieții lui, acum mărișori și educați de un profesor-preot În spiritul dreptei ortodoxii; să-mi arate apoi biserica măreață de pe Colentina, cu cinci turle, ridicată din râvna lui aposto licească și cu gologanii precupeților din Obor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fost introduse. În ediția din 1975, când actorii marii iubiri dispăruseră de pe scena vieții, redarea integrală a scrisorilor trebuia făcută. Faptul regretabil este că și din jurnalul Corei Irineu numele lui Constantin Beldie a fost expurgat cu aceeași tenacitate, ope rație care astăzi nu-și mai găsește justificarea. Ce-ai avut cu Beldie, domnule Petre Pascu? La 11 februarie 1924 dimineața, Cora Irineu se sinucide, cu un glonț de revolver, la vârsta de 34 de ani. Chiar În acea zi apă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]